Hector Manrique din telenovela "Pentru toată viaţa": "Arta este o formă de purificare foarte sănătoasă"

Originar din Madrid, însă crescut de la vârsta de trei luni în Venezuela, Hector Manrique şi-a construit o carieră solidă în lumea artelor teatrale în ţara care l-a văzut crescând ca om, ca director de teatru şi actor de cinema, teatru şi televiziune.
Originar din Madrid, însă crescut de la vârsta de trei luni în Venezuela, Hector Manrique şi-a construit o carieră solidă în lumea artelor teatrale în ţara care l-a văzut crescând ca om, ca director de teatru şi actor de cinema, teatru şi televiziune.

În prezent, Hector Manrique face parte din distribuţia telenovelei „Pentru Toată Viaţa”, în rolul licenţiatului Merchán, un adult care îşi păstrează încă virginitatea. Personalitatea sa nevrotică şi obsesivă nu-i permite să se apropie pe deplin de celelalte persoane, mai ales de ea, Rosa Coronel, (Lourdes Valera), marea lui iubire.

- Cum a fost experienţa în telenovela „Pentru Toată Viaţa”?

- Foarte plăcută. M-am distrat, ceea ce trebuie să facem, în definitiv, noi, actorii. A fost o experienţă foarte agreabilă pentru că este un personaj deosebit prin faptul că, la vârsta lui, este încă virgin. Este un personaj plin de obsesii.

- Oare nu se poate apropia de oameni din cauza obsesiilor?

- E foarte probabil. Aşa cum spune şi un cântec de-al lui Jordano, „cânt ceea ce nu pot rosti în cuvinte”.
Cred că acelaşi lucru i se întâmplă şi lui “Merchán”, dat fiind că el e afundat în lumea literaturii, iar cuvintele sunt mijlocul prin care el poate supravieţui.

- Prin intermediul romanului „Stânjenelul din Vale”, pe care Merchán îl scrie pentru revista „Exquisita”, acesta experimentează ceea ce şi-ar dori să trăiască alături de o femeie?

- Da, însă şi din alt punct de vedere, fiindcă acesta şi-ar dori să se pună în locul lui “Brígido Canelón” (Alejandro Corona) în viaţa reală, însă nu o face, deşi Canelón este un personaj pe care el îl detestă. De aceea consider că, prin intermediul povestirilor pe care le scrie, acesta se apropie de alte realităţi cărora nu le poate face faţă în realitatea cotidiană. Cred că arta există, în principiu, pentru a ne permite nouă, artiştilor, să facem multe lucruri pe care nu le putem înfăptui în viaţa reală.
Reprezintă o formă sănătoasă de „catharsis” (purificare a pasiunilor) pentru artişti.

- Ce personaj interpretat ţi-a permis să experimentezi o realitate care, în viaţa lui Héctor Manrique, nu ar fi posibilă?

- Unul dintre primele personaje pe care le-am interpretat în “Ardiente Paciencia”, piesă pe care am inaugurat-o aici, în Venezuela, şi pe care am jucat-o ulterior în numeroase ţări, după care s-a filmat şi “El Cartero de Neruda”. Am jucat un personaj care are şansa de a relaţiona cu Pablo Neruda, fapt care mi-ar fi fost imposibil în viaţa reală. Acest rol mi-a permis să mă apropii de o altă realitate.

- Conduci Grupul Actoricesc 80 şi te ocupi cu predarea cursurilor. Ce mesaj le transmiţi elevilor tăi?

- Invit actorii să înţeleagă că au pornit pe un drum inepuizabil, pe care nu ajungi niciodată să-l înţeleagă, de aceea vă invit să nu încetaţi niciodată să învăţaţi şi să meditaţi la meseria pe care o facem. Fiecare rol pe care un actor trebuie să-l interpreteze reprezintă un nou început de drum, al cărui final nu-l cunoaştem.
E extraordinar să ştii că n-ai ajuns nicăieri, fiindcă această meserie nu te conduce niciunde, dat fiind că propria apreciere e adesea înşelătoare. Interesant e că, de fiecare dată când începi un proces de creare al unui personaj, începi de la zero, fiindcă un actor reprezintă un simplu trup, nu are nimic de-a face cu criticile, cu ceea ce e înregistrat sau scris, fiindcă experienţa unui actor rezidă din al său trup.

- Pentru a se perfecţiona, un actor trebuie să facă mai întâi teatru?

- Există actori extraordinari care nu au trecut prin teatru, dar există şi actori jalnici care au trecut prin el; există din fiecare câte puţin, nu cred că există o regulă. Dar cred că teatrul este o experienţă minunată pentru un actor. Şi statisticile ne dezvăluie că toţi marii actori au jucat pe scenele teatrelor, actori precum Marlon Brandon, Anthony Hopkins, Al Pacino. Celor care vor să se dedice acestei meserii, le spun că trebuie să înveţe mult pentru a deveni mai mult decât actori de reclamă.
Nu trebuie să fie rapizi, ci profunzi, şi trebuie să înţeleagă că pot juca la orice vârstă şi timp de mulţi ani.

- Momentan, ai vreun proiect adiţional telenovelei?

- Reinaugurăm în Corp. Banca opera “Art”, unde împart scenariul cu Basilio Álvarez şi Iván Tamayo. În plus, am multe proiecte în plan pe care vreau să le înfăptuiesc în acest an.
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod