Mariana Simionescu, personaj în filmul „Borg vs. McEnroe”: „E foarte dificil să fii pe margine, îţi trebuie o răbdare de oţel”

de Gloria Sauciuc, 3 Octombrie 2017

Vineri, 29 septembrie 2017, s-a lansat pe marile ecrane din România „Borg vs. McEnroe: Înfruntarea secolului”. Filmul priveşte adânc în sufletul marilor tenismeni, fiind copleşitor prin emoţiile şi tensiunea pe care le aduce spectatorului. Mariana Simionescu, acum în vârstă de 60 de ani, ne-a vorbit despre această peliculă şi despre viaţa sa alături de marele campion Björn Borg.

La începutul anilor 1980, doi titani ai tenisului își disputau titlurile de Grand Slam: suedezul Björn Borg – calm, rece, calculat - și americanul John McEnroe – temperamental ca un vulcan atât pe teren, cât și în afara acestuia. Lupta a fost crâncenă, iar finala de la Wimbledon 1980 a rămas în istorie, fiind și acum considerată unul dintre cele mai palpitante și mai spectaculoase meciuri de tenis din toate timpurile.
 
Printre spectatorii finalei de la Wimbledon, două persoane nu veniseră pentru meci, ci veniseră pentru Björn Borg - Mariana Simionescu (viitoarea soţie a lui Borg şi cea care va deţine recordul de a fi timp de mai bine de trei decenii singura junioară a României campioană de Mare Şlem), plus antrenorul lui Björn Borg, Lennart Bergelin (jucat în film de Stellan Skarsgård).
 
Filmul „Borg vs. McEnroe: Înfruntarea secolului“ priveşte adânc în sufletul marilor tenismeni, fiind copleşitor prin emoţiile şi tensiunea pe care le aduce spectatorului.

Mariana Simionescu, acum în vârstă de 60 de ani, a vorbit pentru cititorii Cinemagia despre film şi despre viaţa sa alături de marele campion Björn Borg. Din discuţia telefonică avută cu tenismena Mariana Simionescu, acum rezidentă în Monaco, am remarcat personalitatea solară, optimistă a sportivei. Alături de talentul fără egal al tenismenului, perseverenţa şi îndârjirea de a fi number one, Björn Borg a mai avut un aliat - vulcanul de energie Mariana Simionescu. Tenismena a preferat să privească de pe margine, pentru a fi suportul de care Borg avea nevoie... „E foarte dificil să fii pe margine, îţi trebuie o răbdare de oţel”, ne declară tenismena, dar nu auzim nicio umbră de regret în vocea ei, de parcă, dacă ar fi să o ia de la capăt, ar proceda la fel...
Filmul nu vorbeşte despre cariera sportivei românce, dar o prezintă pe Mariana Simionescu alături de Borg, un factor de încredere şi echilibru.
 
Iată interviul integral cu Mariana Simionescu, plus o galerie foto pusă exclusiv la dispoziţie de către tenismenă.
 
Urmărind la Stockholm premiera mondială a filmului Borg vs. McEnroe: Înfruntarea secolului, aţi retrăit emoţia şi tensiunea resimţite în 1980 la finala de la Wimbledon? Cum este să fii spectator al propriului film?
Mariana Simionescu: Filmul este dedicat lui Borg care a jucat atunci acel tiebreak care a rămas în istorie. Este impresionant să te uiţi şi să îţi aminteşti ce ai trăit, mai ales în momente ca acelea. Au fost emoţii de nedescris, vizionând viaţa noastră pe marele ecran, cu actori de renume mondial, cu un regizor care are cele mai înalte calităţi de cineast şi umanist, fără să-l uităm pe fiul lui Björn, Leo. Adolescentul l-a jucat în film chiar pe tatăl său. La premiera de la StocKholm a filmului a fost un standing ovation de jumătate de oră, cred. A fost impresionant.
 
Tenismena Billie Jean King a rămas în memoria iubitorilor sportului şi datorită meciului jucat împotriva campionului de tenis masculin, Bobby Riggs. L-aţi avut pe Björn ca adversar pe terenul de tenis? Spuneţi-ne câteva lucruri despre această experienţă.
Mariana Simionescu: E normal să fi jucat unul cu altul pentru că eram împreună.

Am jucat în 1977 Team Tennis, în aceeaşi echipă. Iar înaintea meciurilor, eu îl antrenam pe Björn. Erau cam 45 de minute de antrenament înaintea meciurilor şi juca numai cu mine. Juca şi cu acei „sparring partners”, care erau la fel de tari ca el. Dar când erau pauze mai mari sau vacanţe, atunci când practic eram izolaţi, ca pe insula în care trăiam (pe coasta Suediei, în una dintre reşedinţele lui Borg - n.red), se antrena numai cu mine.
 
Cum comentaţi faptul că în film cariera dvs sportivă este trecută cu vederea?
Mariana Simionescu: Filmul s-a bazat pe întâlnirea Borg - McEnroe care a avut loc în 1980. Atunci se petrece acţiunea, ei sunt personajele principale din film. Nu eu. Pe de altă parte, era normal să apar în film, pentru că eram lângă Björn tot timpul, lumea mă vedea cum stăteam şi sufeream acolo. Nu se putea face referire şi la cariera mea, ar trebui un alt film.
 
Filmul pune mare accent pe latura interioara a lui Borg. În realitate era o persoană extrovertită sau un taciturn cum îl prezintă filmul? Producţia a surprins bine personalitatea lui Borg?
Mariana Simionescu: Sunt scene „melanjate”/amestecate, nu este un film documentar, dar foarte multe lucruri aşa au fost. Björn era o persoană puţin introvertită dar eu, cu felul meu de a fi, am mai scos din el nişte sentimente pe care le ţinea ascunse, s-a mai deschis puţin după aceea.
 
În film apare o scenă în care, ascunzându-se de fani, Björn Borg intră într-o cafenea şi comandă o cafea, dar nu are la el banii ca să o plătească.
Mariana Simionescu: Cam aşa e Björn, nu are niciodată bani la el...
 
Evenimentele din film, spectaculosul Wimbledon din anul 1980 s-ar putea repeta? Regulile de astăzi ar mai permite o evoluţie şi conjunctură ca cele din 1980?
Mariana Simionescu: Nu e vorba de evoluţie aici. Un meci ca acesta va rămâne întotdeauna în istorie, orice s-ar întâmpla. Dar fiecare eveniment ca acesta este unic în felul lui.
 
Care a fost regula dvs. de fier ca să rezistaţi la competiţii? Dar a lui Borg?
Mariana Simionescu: Eu îi spuneam lui Björn că e mai uşor să joci un meci decât să îl urmăreşti. Pentru mine era îngrozitor, dar el nu se putea pune în locul meu. Abia anul acesta, la Laver Cup, care s-a jucat la Praga, când a fost căpitan (al echipei europene - n.red.) şi au fost foarte tensionate meciurile, l-am văzut prima oară pe Björn că suferă la un meci. Şi mi-am zis „acum afli ce simţeam eu atunci văzând toate meciurile tale”.
 
Cum l-aţi cunoscut pe Björn Borg? Care a fost prima impresie care v-a lăsat-o atunci cand l-aţi cunoscut?
Mariana Simionescu: Am fost luată prin surprindere, eram la hotel cu mama, la Paris, pe când eram la Roland Garros. Terminasem meciurile şi m-a sunat să ies cu el şi cu Lennart (Bergelin -  n.red), antrenorul lui, să bem ceva - pentru că era ziua lui. Aşa ne-am cunoscut. De atunci am fost inseparabili până când am divorţat (în 1984 - n.red).

 

Citeşte continuarea interviului cu Mariana Simionescu pe Cinemagia!

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod