Obiceiurile alimentare sunt formate în copilărie

O echipă de cercetători canadieni reconfirmă importanţa perioadei copilăriei pentru evoluţia ulterioară a adultului, când obiceiurile alimentare se formează, pornind de la modelul parental, situaţia economică a familiei, tradiţiile locale, lucru susţinut dealtfel şi de measajele Mişcării naţionale « Şi eu trăiesc sănătos, SETS! », iniţiată de Fundaţia PRAIS. Mişcarea  SETS, ajunsă în acest an la a IV -a ediţie,  acompaniază direct acest proces important de formare a obiceiurilor  de stil de viaţă sănătos a peste 100 000 de  elevi din România prin educaţie extracuriculară şi intervenţii în şcolile primare.

Comportamentele alimentare dezechilibrate ale copiilor, lipsa de mişcare zilnică,  pot fi asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare care pot apărea încă din adolescenţă, sau în viaţa adultă, potrivit studiului* publicat de cercetatorii Universitatii din Toronto, în colaborare cu  reţeaua medicală TARGet Kids!.

Studiul, realizat pe un eşantion de 1 076 de copii preșcolari cu vârste cuprinse între 3 şi 5 ani, a analizat legătura dintre obiceiurile alimentare și nivelurile serice de colesterol lipoproteic (HDL), care este considerat a fi un marker pentru riscul de boli cardiovasculare. Părinții au completat chestionare de evaluare a comportamentelor  alimentare, cum ar fi : timpul alocat privitului la televizor în timp ce mănâncă, aportul de nutrienţi în cadrul meselor, preocupările părinților cu privire la activitatea fizică a copiilor, utilizarea suplimentelor alimentare. Cercetătorii au măsurat înălţimea şi greutatea copiilor și a părinților lor și au luat probe de sânge pentru a le examina profilul lipidic. Ei au atribuit un nivel de risc bazat pe caracteristicile părinților, deoarece unele grupuri sunt mai predispuse la boli de inimă decât altele.

Autorii studiului afirmă că asocierea dintre comportamentele alimentare şi riscul cardiovascular apare devreme în viaţă şi poate fi o ţintă potenţială pentru o intervenţie timpurie.

"Rezultatele acestui studiu întăresc argumentele pentru continuarea efortului global de prevenire a obezităţii infantile, de promovare a stilului de viaţă sănătos, pe care îl susţinem în cadrul EPODE International Network, cea mai mare reţea globală de prevenire a obezităţii, ce reuneşte 37 de programe naţionale cu metodologii similare din 25 ţări, din care facem parte ca membru activ şi model de bună practică prin mişcarea naţională din România – « Şi eu trăiesc sănătos, SETS! »", a declarat Silvia Bucur, Preşedinte al Fundaţiei PRAIS.

Pentru a reuşi, cercetările  recomandă abordarea "nutriţiei responsabile”, un model în care adulții asigură accesul adecvat la alimente sănătoase, iar copii folosesc propria lor judecată (bazată pe educaţie şi informare – n.a.), pentru a determina momentul, ritmul și cantitatea de alimente consumată.