Prima persoana pe care am anuntat-o a fost, bineinteles, sotul meu. Nu i-a venit sa creada la inceput: "Nu-i adevarat, tu ma minti". Cand mi-a vazut insa licarirea din ochi, m-a crezut cu adevarat si s-a bucurat la fel ca mine. M-a luat in brate, si plin de fericire, a exclamat: "O sa avem un bebelus!", apoi au urmat telefoane la rude, prieteni, si o saptamana cand parca pluteam, intrucat simteam ca am realizat intr-adevar ceva magnific.
Toata lumea a inceput sa se poarte alfel cu mine, cu mai multa grija, de parca eram un copil rasfatat, ceea ce nu mi-a displacut deloc. La serviciu am anuntat vestea dupa 2 luni si jumatate, mai intai sefilor, apoi celorlalti colegi. Mi-era putin teama de reactia lor, nu stiam cum o sa accepte vestea ca peste cateva luni n-o sa mai vin la serviciu, deoarece trebuie sa raman cu bebelusul. Asta s-a intamplat intr-o dimineata cand cei doi sefi pareau bine-dispusi. I-am luat in camera de reuniuni, spunandu-le ca am o veste destul de importanta, iar la auzul acesteia n-au fost deloc surprinsi. Mi-au zis chiar ca se asteptau, pentru ca ma schimbasem vizibil in ultimul timp. Trebuie sa precizez ca dupa o luna si jumatate am avut niste greturi cumplite, de dimineata pana seara, cand slabisem cateva kilograme pentru ca mancam numai fructe si iaurt.
Multe mamici ma incurajau, spunandu-mi ca dupa aproximativ 3 luni jumatate - 4 luni acestea vor disparea, ca de fapt asa este normal in prima perioada a sarcinii. Dar mie mi se parea prea mult! Ma simteam rau de dimineata pana seara si nimic nu ma facea sa ma simt mai bine, orice in afara de iaurt si fructe imi provoca voma.
In afara de asta, aveam o stare de somnolenta continua, pur si simplu la serviciu aproape adormeam cu capul pe birou. Din cauza asta am devenit mai putin receptiva la ceea ce se intampla in jurul meu, mai indolenta as putea spune. Nu mai eram angajata dinamica care se implica in toate la serviciu, iar aceste amanunte deloc nesemnificative au fost semnalizate de sefii mei. De aceea vestea ca sunt insarcinata nu i-a surprins deloc, mi-au zis ca se asteptau la asa ceva. Mai ales ca sefa mea, care este cu cativa ani mai mare decat mine, are o fetita in varsta de doi ani si a banuit mai mult decat oricine originea schimbarii mele.
Cert este ca m-au felicitat sincer, chiar nu credeam ca o sa reactioneze atat de bine. Dupa ce le-am spus sefilor, i-am anuntat pe toti colegii de serviciu, care mi-au aratat ca s-au bucurat sincer. De atunci am devenit cea mai rasfatata din birou! Toata lumea ma intreaba cu duiosie ce mai face bebelusul, cum ma simt, daca mai am greturi. Ma simt ca o adevarata regina pentru ca toti sunt nesperat de atenti cu mine. Sefii si-au schimbat radical atitudinea fata de mine, si daca inainte aveam zeci de sarcini si stateam pana la opt seara ca sa le rezolv, in prezent atributiile mi s-au redus la jumatate.
Acum, la patru luni, nu mai am greturi si astept cu sufletul la gura ca bebelusul meu iubit sa miste in burtica. Inainte de a ramane insarcinata imi placeau copiii, ii priveam cu dragalasenie si duiosie, dar nu-mi dadeam seama ce poate sa simta o mama. Acum am doar patru luni si am inceput sa-mi iubesc bebelusul asa cum nu credeam ca ar fi posibil, este un sentiment de bucurie si de multumire pe care nu l-am mai simtit niciodata si pe care nu mi-l imaginasem.
Nu se compara cu nici un alt sentiment de satisfactie pe care il ai - ca atunci cand reusesti la un examen, de exemplu, sau castigi nu stiu ce concurs. Sentimentul acesta este mai presus de orice satisfactie de acest gen, este unic - si este doar inceputul.
Monica are 27 de ani si in prezent este insarcinata in patru luni si jumatate. De acum si pana spre sfarsitul lunii februarie, cand va avea loc "Marea intalnire" cu bebelusul, ea ne va impartasi saptamanal ceea ce i se intampla, ce simte si ... ce face micutul pe care il asteapta si care, spune ea, o supune unui adevarat "test de rabdare" - ah, de ar trece mai repede lunile acestea!
© Copyright:
Jurnal de sarcina I
Cu ce sa incep? Chiar nu stiu. Cu perioada cand am inceput sa-mi doresc un bebelus? Cand vedeam mamici pe strada cu bebelusi in brate sau in carucior si m-a coplesit un sentiment de duiosie pe care nu l-am mai cunoscut pana atunci? Cert este ca vestea m-a bucurat enorm.
De Adina Luca
Comentariile 51-76 din 76
Inca nu cunosc sentimentul pe care il poarta Monica,dar sper sa se intample cat mai repede si in cazul meu.Ador copii.Nastere usoara si sa te bucuri de bebelus
Iti doresc sa ai o nastere usoara si un bebe frumos si sanatos.
o cunosc pe Monica si stiu ca e super incantata de faptul ca va fi mamica. I se citeste pe fata. Ii doresc tot ceea ce-si doreste o mamica: o nastere usoara, un bebelus sanatos si puternic.
ma bucur mult pt.tine...cred k e superb sa stii k o sa fii mama.sa fie sanatos e ce conteaza.
ma bucur mult pt. tine pt. ca eu incercv de mai mult timp si nu reusesc sa raman insarcinata,dar nu ma las BAFTA
Ma bucur pentru tine! si sa stii ca si sotia fratelui meu este insracinata! Si asa se bucura si ea de copilul ei care este si el un "pachetel" micutz in moment! Si la mine va urma poate peste cativa ani dar in moment sunt numai la inceput de casnicie! In orice caz! Ma bucur pentru tine,sanatate tie si copilului tau!
Si eu am trecut printr-o experienta asemanatoare.Am o scumpete de 5 anisori si santem cele mai bune prietene.Iti doresc nastere usoara si sa fiti sanatosi tu si bebelul.te sarut!
Am o fetita de 1 an si doua luni.Am dorit-o si asteptat-o mult.Nimic nu egaleaza ce-am trait in timpul sarcinii si acum. Pregateste-te pentru cea mai frumoasa experienta a vietii. Bucura-te in fiecare clipa si gandeste-te ca vor urma altele mult mai frumoase. Eu sunt o mamica fericita. Asa vei fi si tu in curand. Felicitari si mult noroc. Iti doresc un bebe sanatos, frumos, destept si norocos.
eu ma gandesc mereu la cum este sa creasca in tine un ingeras ,e ceva minunat si abia astept acel moment unic,de aceea nu imi doresc unul ci doi.
iti doresc munai bine si sa te bucuri de bebelus pentru ca si eu astept unul desi mai am un baiat. sa fiti fericiti atat tu cat si bebe.
un bebelas este cel mai frumos dar de la dumnezeu.cred ca orice femeie isi doreste asta.felicitari tuturor mamicilor din lume!si bucurati-va !aveti de ce!
Sa fii fericita! Si eu m-am hotarat sa am un bebe. Mi-l doresc atat de mult, Anul viitor este hotarator pentru mine. Te rog, spune-mi si mie ce analize premergatoare sarcinii trebuie sa fac? Sa fii fericita. Un bebe e un lucru extraordinar
Asa este, nu exista bucurie mai mare decat aceea ca vei fi mamica, eu sunt insarcinata in 1 luna si jumatate si cand am aflat am avut atatea emotii ca ba plangeam (bineinteles de bucurie) ba radeam, acum astept si eu momentul cand imi voi instiinta seful si colegii. Pot spune ca am o sarcina buna, am cateva greturi nici nu as putea zice ca sunt insarcinata caci ma simt foarte bine si mai ales sunt fericita ca in sfarsit voi avea minunea mea, asa am denumit eu bebelu' meu "minunea lui mami si a lui tati". Sanatate la toate burticile.
Este forte bine ca ati dat un asfel de articol si propuneti un astfel de serial!Multe femei sunt interesate de acest lucru. Indiferent de educatie si meserie cand e vorba de un copil toate avem emotii!Felicitari celei din articol pentru hotarare! Si eu sunt foarte interesata de subiect!Sper sa mai fie astfel de articole.
Sunt inconjurata de prietene insarcinate!In plus, imi plac f. mult copiii!Abia astept sa citesc mai multe!Felicitari Monicai!
Sper ca pe viitor sa aud de cat mai putine adolescente ca sunt speriate si insarcinate.Am 35 de ani si sunt insarcinata a doua oara.Fetita mea are 15 ani si isi doreste enorm un fratior sau o surioara.Adolescentele trec printro perioada de instabilitate emotionala si cu greu fac fata.Mi se rupe inima cand aud ca au ramas insarcinate la acea varsta sau ca isi mai pune si sperante in iubitii lor.Ele trebuie sa inteleaga ca baietii nu sunt maturi la acea varsta si nu vor sa se lege la cap.Ei vor decat distractie, sex si adrenalina.Sper sa iasa toate invingatoare si sa nu se lase prada disperarii.O mama oricat de rea vi se pare, tot este mai buna decat un strain.Ea va actiona de fiecare data in avantajul copiilor sai, chiar daca acestia considera ca le e impotriva.Bafta burtici.
totul se schinba atunci cind esti insarcinata eu sunt in 10saptamini si imi este tare greu stari de vaoma ameteli dureri etc. dar tot este minunat sa sti ca osa faci un bebe ca tot ce se intinpla este normal la o femeie insarcinata
Datorita confesiunilor viitoarelor sau proaspetelor mamici,parerea mi s-a schimbat total vizavi de conceperea unui copil.Daca acum 2-3 ani mi se parea o corvoada, acum astept cu bucurie momentul in care voi deveni si eu, la randul meu, mamica.Pentru asta, va multumesc!
Nici numi pot imagina cum e sati tii bebelusul in brate ,sal alaptezi sa-l admiri sa stii ca e o parte din tine.Pacat ca eu nu voi avea aceste sentimente prea curand
imi doresc foarte tare un copil.am 34 ani si as dori sa stiu ce riscuri pot aparea in cazul in care as ramane insarcinata.sunt foarte speriata
cred ca e minunat sa ai un bebe!si eu astept cu nerabdare venirea acestui moment.impreuna cu sotul meu ne dorim foarte mult un copilas!si speram ca anul acesta sa ni se indeplineasca dorinta.sa speram ca se va intampla cat mai repede!!!salut toate mamicile si viitoarele mamici!!!!
desi nu stiu dk snt isarcina deja iubesk imaginea bebelusului meu imi dorek enorm un bebelus si sper k il am deja in burtika....astept ku nerabdare inka 2 saptamani pt a fi sigura!!!
Ai scris absolut superb! ai descris intocmai ce ai simtit...emotionant! Eu sunt in Germania si iti citesc cu mare interes articolele! Felicitari pt tine si pt bebelul tau!
spun asta pt ca sunt insarcinata in 3luni si pina acum am avut doua amenintari de avort si am fost ff speriata.acum totul e ok parca nici n-as fi insarcitata a rezistat ca un erou.sunt foarte fericita si mindra,e minunat sa te trezesti dimineata cu mina pe burtica.FELICITARI tuturor mamicilor,nastere usoara.va pup.elena(spa
Felicitari ca ai o sarcina usoara!
BUNUL DUMNEZEU SA VA AIBA SUB ARIPA LUI SI SA FITI AMANDOI SANATOSI. CRACIUN FERICIT!
Posteaza comentariu