"Azi am facut un avort"


E despre mine. E despre tine. E despre durerea si problemele fiecareia dintre noi. Un subiect care vorbeste pentru fiecare dintre noi, cele care am trecut prin aceasta experienta traumatizanta.
"Am o durere vie si grea care ma apasa de cand am aflat ca sunt gravida, adica acum doua zile. Am luat hotararea repede, pentru a nu ma razgandi. In spatele acestei sarcini nu e povestea de dragoste care sa ma faca sa vad lucrurile in roz. Imi doresc un copil, dar nu din intamplare, nu pentru ca am baut o bere in plus si cand ne-am trezit in pat nu aveam prezervativul. Sunt rationala, dar asta nu inseamna ca sufar mai putin. Credeam ca atunci cand stii ce vrei e mai usor. Dar nu e...

Nu sunt genul care face avorturi. Nu cred ca exista un gen care face avorturi, dar eu nu am crezut ca lucruri de acest fel se intampla cu adevarat. Adica, cel putin nu mie. Am riscat de multe ori si nu s-a intamplat niciodata. Ajunsesem sa cred ca atunci cand imi voi dori un copil va fi greu sa il am. Sau nu m-am gandit la asta, nu stiu. Cand medicul mi-a spus (un om pe care il vedeam prima oara in viata) m-a atins cu raceala si umorul vulgar cu care m-a trimis undeva jos, in durere si neputinta: “Esti bortoasa, duduie”. M-a tutuit din prima. Poate un om care iti pipaie vaginul are acest drept, sa iti spuna “tu” fara sa iti ceara voie, dar eu, cu picioarele in sus, umilita, vinovata, fara ajutor, simteam nevoia de putina demnitate. Si ma simt si vinovata ca tocmai in astfel de moment m-am gasit sa imi recastig demnitatea.

Medicul m-a chemat azi la spital, pentru ca e de garda si era mai usor. As fi putut merge la o clinica privata, dar am simtit ca nu e momentul sa tin la confortul meu, asteptand o programare care putea dura zile in sir. Timp in care as fi ramas singura cu gandurile mele, cu constiinta mea. Am asteptat vreo doua ore pe holul spitalului, ca avea alte programari si lumea intra si iesea. Pana la urma a venit si m-a luat o asistenta. Se pare ca anestezia locala e mai sanatoasa pentru organism, dar am insistat sa imi faca anestezie totala. M-am gandit ca in acest fel imi va fi mai usor.
Din nou m-am gandit la mine si din nou m-am simtit vinovata. Insa, o prietena care facuse un avort cu anestezie locala mi-a spus ca a simtit tot, in afara de durere. Cum ii razuia uterul si cum desprindea fatul. Auzea cum medicul facea comentarii despre ce si cum si la sfarsit i-a si aratat bucatile sangerande adunate cu chiureta. Am citit undeva ca medicii chirurgi au o latura sadica, asa cum o intalnesti si la unii criminali, doar ca la un chirurg ea se dezvolta cu respect social. Si nu vreau sa vad daca medicul meu e unul dintre ei.


Apoi m-am trezit ametita si cu o bucata mare de vata intre picioare. Am reusit in cele din urma sa ajung acasa. De dimineata am vrut sa iau un taxi, dar apoi am preferat sa iau masina. In felul acesta trebuia sa vorbesc cu o persoana mai putin. La intoarcere insa mi-am dat seama ca nu o sa pot conduce. Am chemat o prietena cu care nu am vorbit de vreo 2 ani. E cea de care spuneam cu avortul.
A fost singura care am stiut ca va intelege si nu va pune intrebari la care nu am chef sa raspund. E deja seara si am tacut tot drumul. Imi spunea ceva despre faptul ca stie ca sufar, dar o sa fie bine. Nu sufar si ii spun ca nu am nimic, doar sunt obosita.


Maine ma duc la birou. Totul va fi ca inainte. Nu stiu altfel cum sa trec prin asta. Nu am vorbit cu nimeni si nici nu vreau sa o fac. Daca nu spun, poate problema va disparea de la sine, ca si durerea de acum. Nu exista. Nu exista. Nu exista".

Intra pe blogul "Viata, negru pe alb" ca sa descoperi si alte subiecte despre durerea si problemele fiecareia dintre noi, tratate de psihoterapeutul nostru Lena Rusti.

Care sunt consecintele avortului si cum sa ai grija de tine dupa un avort sunt cateva dintre materialele TopSanatate care te pot ajuta la nevoie. Tu ce parere ai despre avort? Asteptam parerile tale pe care le poti posta mai jos in pagina.

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Comentariile 1-50 din 90

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • DAN pe 29 Ian 2018, 15:54
    AUTOFLAGELARE

    FAPTUL CA AI ALES SA TRECI PRIN TOATE ASTEA SINGURA E O FORMA DE AUTOFLAGELARE?....NU TREBUIA SA FIE LINGA TINE SI PARTENERUL TAU?....

    0
    0

  • ungreted pe 8 Iun 2016, 01:15
    intreruperea de sarcina

    08-Iunie-2016 Buna tuturor! Recent, am adaugat o experienta noua portofoliului meu, si as vrea sa o impartasesc cu voi. Pentru ca nu am gasit informatii utile, cat de cat recente pe internet, atunci cand am trecut, prin ce-am trecut, m-am gandit sa vi le ofer eu, voua, celor care acum reluati procesul acesta care pare sa nu se mai opreasca. Am 20 de ani, sunt studenta in Bucuresti la facultate, si pentru putin timp am intrerupt anticonceptionalele, pentru ca am fost nevoita sa urmez un alt tratament, sa imi tratez o mica infectie. In acest timp, am ramas insarcinata. Eu si prietenul meu, am mai pus problema asta pe masa si inainte sa se intample asta, insa inainte, totul parea asa..detasat, atat de simplu: “facem rost de bani, facem avort si mergem mai departe”, cumva, asa gandeam amandoi, desi niciunul nu o spunea cu voce tare. Asta inainte. Inainte sa se intample cu adevarat. In momentul in care am aflat ca sunt insarcinata (dupa 4 teste de sarcina, toate au iesit pozitiv), pot sa spun ca nu am simtit nimic, nimic in mine nu parea sa se fi schimbat. Emotional, rational, de nicio natura. Apoi..valuri de emotii m-au lovit, i-am spus si lui (nu stiam sigur daca sa ii spun sau nu, cumva, simteam ca nu ar trebui sa il implic si pe el in asta), urma sa luam o decizie. Suntem amandoi studenti, 20 si 21 de ani, fara niciun fel de venit sigur financiar, fara casa proprie, fara niciun fel de stabilitate. Ceva timp am rumegat amandoi, am plans, ne-am zbatut cu ideea ca trebuie sa apelam la intreruperea de sarcina. Niciunul din noi nu voia sa faca asta, dar pana la urma asta am decis. Am facut rost de bani si mi-am facut o programare la doctor pentru ecograf. Am fost la Clinica Marie Stopes, ecograful a costat 100 de lei iar doua zile mai tarziu am fost programata pentru intreruperea de sarcina. Cele doua zile au trecut ca orele, si a venit si momentul sa merg mai departe cu intreruperea de sarcina prin aspiratie. Am optat (sau mai degraba medicul obstetrician a optat, cumva, fara sa ma consulte) pentru anestezie generala, am platit 700 de lei (ei au pachetul acesta, daca iti faci ecograful la ei si continui cu intreruperea de sarcina tot la ei, costa in total 800 de lei, daca iti faci ecograful in alta parte, doar intreruperea de sarcina costa 800 de lei) Sarcina mea era la inceputul celei de-a 7a saptamanii. Am intrat, m-a anesteziat si m-am trezit doua ore mai tarziu. Ma durea putin burta, insa eram foarte ametita de la anestezic, au avut grija bine de mine. In zilele ce au urmat, durerile au persistat la o intensitate muult, mult mai scazuta decat cea initiala doar..2 zile, cred. Sangerari am avut incepand cu a2a zi, putin insa, mult mai putin decat la menstruatie. Nu doare, nu ti se intampla nimic. Cam atat fizic. Nu mi-a fost usor deloc sa iau aceasta decizie, dar stiam ca daca o sa continui cu sarcina nu o sa ii pot oferi tot ce trebuie copilului meu. Nu a fost o decizie buna sau rea, a fost pur si simplu o decizie. Acum imi pare rau, cand am iesit din clinica (in aceeasi zi, pe picioarele mele, alaturi de prietenul meu) am simtit fizic, si apoi emotional, cum ceva din mine s-a desprins. Nu pot sa descriu sentimentul, dar inca il mai am si stiu ca nu o sa dispara. Stiu ca daca as fi vrut, as fi intors lumea pe dos pentru copilul meu. Dar nu am simtit ca acum este timpul pentru noi sa fim parinti. M-am atasat foarte mult de ‘el’ cat timp am fost conectati. Impartaseam tot timpul orice, cu el. Gandeam, simteam, ca o mama. Inconstient, devenisem o mama. Lucrurile, din exterior, par sa fie la fel. Parem sa ne continuam vietile la fel. Alti oameni inafara de noi doi, nu mai stiu despre asta si mi-a fost greu sa iau contact cu exteriorul dupa ziua respective. Fizic sunt bine, urmeaza controlul dupa 2 saptamani, eram foarte speriata pentru ca citisem, si eu si prietenul meu, pe internet, toate porcariile, imi era atat de teama incat cand am intrat in cabinet, in Ziua Z, am inceput sa plang de emotie. Am intrebat-o pe doctorita daca o sa ma mai trezesc, a ras. Eram foarte speriata ca mi s-ar putea intampla ceva, nu eram pregatita sa mi se intample ceva. Cand am iesit, am inteles ce mi se intamplase, si nu mai puteam face nimic. Nimic nu ar fi fost mai rau decat asta. E decizia ta, insa, spun ca daca e sa ajungi aici, gandeste-te foarte bine, elimina toate optiunile, vezi ce contrabalanseaza. Nu va lasati judecate, nu va fie teama, am inceput sa plang intr-o zi cand am citit o poezie ce spunea povestea unui ‘copil ucis de lama’ (povestea avortului), se numea “tipatul mut” sau asa ceva. E o viata, si tu esti o viata. Sa nu iei o viata in defavoare alteia, e tarziu cand ajungi aici. Imi pare rau ca am facut asta, daca ar fi sa o fac din nou, as face-o diferit. Imi lipseste.

    1
    0

  • Daniela pe 1 Aug 2015, 03:35
    familie

    Stiu ca anuntul nostru se va pierde pe net...dar eu tot nu abandonez speranta si va scriu: suntem o familie care au plecat din ro dupa bancile facultatii, am muncit si incercat sa ne facem o viata (Italia), continuam sa muncim , nu putem avea copii, am cerut sa adoptam dar dosarul dureaza 4-5 ani si ne-au cerut intre 8000-15000 euro. Mi se pare aberant. Avem o situatie ec linistita dar nu ne dau bani afara din casa. Daca e cineva care cauta un camin pt un copil (chiar si nu nou nascut) de care nu se poate ocupa(nu judec motivele...viata uneori te pune la mare incercare) va rugam din suflet contactatine. Am cerut la autoritati sa adoptam si frati (ca stim ca nui vrea nimeni...e cumplit cum se fac bani pe tema asta cu statul). NU CUMPAR NIMIC. Cine vrea pricepe. nu va deranjati cu povesti siropoase de gen ajutam apina nasc... controlez mailul 2 ori pe saptamina. Hai sa incercam sa dam un viitor unui copil...si sa ne comportam civilizat. daniela.focsani@gmail.com

    2
    0

  • Bitzu pe 8 Ian 2015, 11:57
    Iertarea e la indemna oricui

    Citesc cu durere mesajele de mai sus. Consecintele avortului sunt oribile, dar dragostea lui Dumnezeu poate ierta orice pacat si poate sa ne ajute in orice situatie cat de grea ar fi. Ca orice in viata, vrem sa platim, vrem sa ne reparam greseala, dar cu pacatul este altfel. Noi nu putem plati, de-asta Dumnezeu si-a trimis Fiul sa moara pentru noi. Tot ce trebuie este sa recunoastem ca nu putem plati si El ne va sterge pacatul si ne va ajuta sa traim o viata noua. Sfantul Ioan spune: 'Daca ne marturisim pacatele, El(Isus Hristos) este credincios sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca d eorice nelegiuire'. (Ioan 1:9) Credinta noastra in esecul personal si in deplina putere a lui Hristos trebuie sa fie reala si ne schimaba intreaga viata. Citim despre asta in epistola lui Iacov, care nu are decat cateva pagini. Nu uitati, la Dumnezeu nu exista imposibilitate, satan e cele indeamna la prostii si la pierderea oriarei nadejdi. In ciuda logidii situatiei in care va aflati, post avort sau insarcinate, alergati la Dumnezeu. Va va depasi orice imaginatie.http://www.ebible.ro/

    0
    0

  • Anda444 pe 12 Dec 2014, 16:17
    Avort

    In urma cu 8 luni am avortat prin tratament medicamentos. Ce teste as putea face pentru a afla daca avortul mi-a afectat fertilitatea? Stie cineva daca la Gynera mai este reducerea aceea de 50 % vinerea?

    0
    0

  • Anda444 pe 12 Dec 2014, 16:17
    Avort

    In urma cu 8 luni am avortat prin tratament medicamentos. Ce teste as putea face pentru a afla daca avortul mi-a afectat fertilitatea? Stie cineva daca la Gynera mai este reducerea aceea de 50 % vinerea?

    0
    0

  • radu n pe 9 Oct 2014, 11:44
    bucurie

    suntem o familie din buzau,,o familie modesta linistita si la locul lor,,eu 40 si ea 34,,suntem casatoriti de 15ani,,suntem fericiti ,,singura problema de care nu putem bucura lipsa unui copil,,am incercam pe cale naturala dar dumnezeu nu a vrut,,acum incercam sa adoptam un copil singura dorinta a noastra,,daca exista o fata care intentioneaza sa faca avort dorim sa ne contacteze sau chiar o mama care nu este in situatia de a creste copilasul din diferite motive,,,va multumim tel 0762063313

    2
    0

  • aurica petrovan pe 8 Iun 2014, 15:45
    Uun NU HOTARIT AVORTURILOR

    Dragi cititori , Sint o crestina care -l iubeste mult pe Dumnezeu ,predau religie si iubesc Biserica,am citi acest articol si m-am ingrozit ,din cauza nestiintei si din apsenta lui Dumnezeu inca mai sint femei ,fete care fac asemenea grozavie un Pacat extraordinar Avortul ,in spatele caruia se ascunde ,lipsa iubirii de Dumnezeu si supunere ,lipsa cunoasterii celor 10 porunci ,eu cred ca daca in fiecare familie ,parintii si-ar invata copii cele 10 porunci de mici si le-ar pune chiar pe perete ca in fiecare zi sa le vada nu ar mai fi acest oribil pacat in lume .Acest pacat se plateste si aici pe pamint dar si in eternitate ,trebuie multa pocainta adevarata si parere de rau ,pentru acest pacat si hotarirea ferma de a nu-l mai face ,pentru a putea primi iertare de acest oribil pacat .Am vazut pe you tube nu de mult un filmulet cutremurator ,pe care il recomand tuturor femeilor ,fetelor ,tuturor celor care vor sa se minuiasca ,sa-l iubeasca pe Dumnezeu si aproapele ,se numeste "MARTURIA GLORIEI POLO " o doctorita ate Columbiana ,care a fost traznita de un fulger impeuna cu nepotul ei care care a murit ,dar ea a supravietuit ,iar dupa doua luni de coma ,spune ce avazut ,ce I-a aratat Dumnezeu ,este cutremurator ,merita vazut filmuletul ,este subtitrat si in romana ,Eu va doresc tuturor femeilor ,si fetelor multa credinta in Dumnezeu si sa cititi si sa va invatati atit d-voastra cit si copii dv-oastra cele 10 PORUNCI

    2
    4

  • Bogdan pe 14 Mai 2014, 01:21
    Avort

    Dragele mele, sunt un tanar casatorit de scurta vreme, sunt crestin si am sa va dau cateva sfaturi cu privire la acest act oribil si cand ma refer act ma refer la avort in sine nu la persoanele ce l-au facut ci la cele ce v-or sa faca asta! Daca esti in impas nu sti ce sa faci nu sti cum sa rezolvi problema esti disperata crezi ca nu te descuri ai impresia ca e o greseala si ai de gand sa faci avort vreau sa iti pun inaintea ta cateva lucruri din Scriptura(Biblie). In Psalmul 27 cu versetul 3,4 si 5 Cuvantul ne spune asa: 3 Iatã, fiii Sunt o mostenire de la Domnul, rodul pântecelui este o rãsplatã datã de El. 4  Ca sãgetile în mâna unui rãzboinic, asa Sunt fiii fãcuti la tinerete. 5  Ferice de omul care îsi umple tolba de sãgeti cu ei! Cãci ei nu vor rãmâne de rusine, când vor vorbi cu vrãjmasii lor la poarta. Si evanghelistul Matei in cap. 18 cu versetu 5 spune asa: Si oricine va primi un copilas ca acesta în Numele Meu, Mã primeste pe Mine. Am avut acest indemn in inima pentru a va face cunoscut aceste lucruri. Nu stiu cat va ajuta dar stiu ca Dumnezeul nostru e mare si poate schimba inimi si poate schimba destine si poate schimba decizii! Dumnezeu sa va Binecuvinteze cu "sageti" si pentru cele ce ati facut acest act rugativa lui Dumnezeu plangeti pacatul pentru ca avem un Dumnezeu iertator, el iti poate ierta pacatele te poate face liber! Amin

    2
    3

  • ana pe 24 Apr 2014, 23:35
    despre avort

    Avortul se poate face prin 3 metode. 1-Medicamentos (se face in primele saptamani ,exista sanse sa nu eliminati sarcina total sau sa faceti infectii sau daca sunteti slabe de inima sa dati in alte complicatii in momentul in care incep sangerarile ). 2- Avortul cu anestezie locala (nu simtiti durere in timpul avortului simtiti dupa dureri putin mai tare decat la menstruatie dar se opresc). 3 Avort cu anestezie totala..la fel ca cel local numai ca sunteti adormite ,totul dureaza 10-30 min in functie de sarcina. Totul tine de voi,daca stam sa o luam ca e pacat pai pana la urma si steriletul sau contraceptivele la fel opresc procesul unei sarcini sau pastila de dupa...pai asta nu mai e pacat ..daca stam sa o luam logic omoram 'copii' de fiecare data cand facem sex protejat ..Dumnezeu ne invata sa iertam ..si el insusi este iertarea noastra ,e plin de bunatate noi singuri ne facem rau ,ne acuzam,discriminam si asa mai departe. Nu mai puneti la suflet nimic,croiti-va o viata in liniste si invatati din greseli.

    5
    0

  • anonim pe 27 Nov 2013, 15:36
    a fost necesar :((

    S-a intamplat cu 5 luni inaite sa implinesc 19 ani. am fost si sunt in continuare cu acel baiat, eu imi doream enorm copilul... dar nu aveam posibilitate sa-l pastram. prietenul meu nu s-a gandit nici o clipa sa-l pastram... el 20 de ani, eu 18... am facut avort la 6 sapt cu anestezie locala, extrem de dureroasa procedura.... au trecut 7 luni de atunci... si akum plang mereu pt ca in curand tineam un bebelus in brate! ieri n-i s-a rupt din nou prezervativul (si atunci din aceiasi cauza am ramas insarcinata) si eu tin mortis sa-l pastrez daca e sa fie, iubitul meu imi spune ca nu avem casa nu avem masa... unde sa-l crestem??? dar trecand prin acele chinuri si prin acea suferinta sufleteasca ce ma macina tot mai mult am hotarat sa-l pastrez orice ar fi! ori cu el ori fara el... intre noi exista o poveste de dragoste extraordinara, ne iubim enorm, dar problema lui este ca nu realizeaza ceea ce se intampla, nu intelege. sunt de parare ca un barbat isi da seama ca i se va schimba viata doar dupa ce se naste bebelusul, el nu simte nimic din cea ce simt femeile... el vede doar ca ii creste burta sotiei/ iubitei. am fost total contra avortului... credetima! dar am zis ca mie nu mi se poate intampla... uite ca s-a intamplat! abea astept sa am copii... dar imi este frica ca D-zeu ma va pedepsi pt ceea ce am facut si imi v-a lua acest dar de a avea copilasi. va sfatuiesc ca daca aveti posibilitate sa-l pastrati... e foarte dureros sa-l pierzi... mai ales frica ca vei fi sterila! e ingrozitor! va pup... ganditiva pozitiv si incercati sa fiti puternici!

    0
    0

  • alice pe 29 Sep 2013, 11:17
    trist

    sunt casatorita si am deja o fetita de 3 ani ce am adus-o pe lume destul de greu, cu 4 tentative de avort, nascuta prematur! copil pe care nu am stiut daca il voi duce acasa in viata..a fost o perioada grea, am luptat mult pentru acest copil si toate astea pentru ca eu am 2 utere si un singur rinichi. dupa nastere am cerut sterilet, m-i s-a explicat ca pentru mine nu este posibil.. mie imi trebuie 2 sterileti si m-am intors la anticonceptionale... ca dupa 3 ani sa constat ca sunt insarcinata...Nu imi pot permite inca un copil, ma doare sufletul pentru ca nu am fost niciodata de acord cu avortul insa nu am alte variante,plus ca as putea risca sa il pierd atunci cand ma hotarasc sa il pastrez.acum caut o clinica privata si un doctor competent care sa ma ajute! exista posibilitatea sa fiu insarcinata in ambele utere fara sa am gemeni, sa existe diferente de 1 luna intre ei..este o mare problema pentru mine,si nimeni nu imi poate asigura ca nu voi mai ramane insarcinata.Va rog din suflet sa imi recomandati clinici din experienta personala.

    1
    4

  • alice pe 22 Sep 2013, 00:53
    am platit si inca platesc pentru 3 avorturi

    Fetelor/ dragelor, Am primit cele mai mari palme de la Dumnezeu pentru 3 copii omorati, si pentru multe alte pacate. Prima palma pe care am primit-o, a fost ca nu am respectat curatia mea de fecioara- am facut-o cu un baiat de tigan care si cu reputatie mare de baiat ce doar vroia fete sa le batjocoreasca, dar sub aspectul purtarii unuia care se indragostea. In urma acestei prostii de a cadea la pat, m-a lasat bineinteles si m-am ales si cu reputatie de fata usoara. Aceasta reputatie care m-a afectat in 2 relatii ale mele. A doua palma de la Dumnezeu, am primit-o de la baiatul de care m-am indragostit, si cu care mi-am inceput practic viata sexuala. I-am povestit tot de primul, care a vrut doar sa ma dezvirgineze, si cand a terminat ce avea de facut, m-a lasat, si ba chiar m-a si furat. Am ramas cu el insarcinata la 18 ani, am visat chiar pe Fecioara care imi zambea, dar cand raspunsul prietenului meu a fost ca nu pastram copilul, ramasa singura si stiind cum este sa cresti fara tata, fara protectie, am decis sa renunt si eu la copil. Nu mi-am dorit un copil fara tata, si fara situatie materiala. Si visul cu Fecioara am zis ca mi s-a parut. Am scapat mi-am zis de rusine si de ocara, ca o sa fiu eleva cu burta la gura, si fara tata la copil. Am auzit ca poti avea probleme de la avort, m-am speriat si toata viata mea am trait cu frica in san. Anii s-au scurs, cu bine si cu rele intre mine si prietenul meu, 7 ani dar ce folos in tot acest timp nu m-a cerut in casatorie, chiar daca eu am fost corecta cu el si nu am vrut sa-i pun copil in brate, si nici eu sa cresc un copil fara tata. Oricum mi-a demonstrat in cele din urma ca urmatoarea fata cu care a fost, a cerut-o dupa 1 an de prietenie, si a avut si copil, si desi fata nu era chiar ce trebuia, l-a jucat cum a vrut, si de unde nu a vrut nici cel de-al doilea copil cu mine, acum peste ani imi spune ca copilul cu sotia lui e foarte important. Cei 2 cu mine se pare ca nu au fost. Am intalnit un alt baiat, de care am zis ca el este alesul meu. Ne potriveam in cele mai mici lucruri, 10 ani am ramas cu el. Dar vai, i-am povestit totul de la inceput la sfarsit, si de ce ajunsesem in patul lui. La 25 de ani s-a intamplat sa raman insarcinata si cu el, din cauza unui lot cred de Postinor invechit, sau defectuos. El a spus ca suntem prea tineri, eram in facultate, mama lui de asemenea nu ma vroia, ca amprenta de femeie usoara inca era asupra mea. Am crezut ca m-a inteles ca sunt corecta, ca de asemenea, voi face cum zice el, ca nu am ramas expres, cum fac alte fete ca sa-l agat. Dar vai, iar soarta mi-a aratat in ce eroare eram. Dupa 10 ani de relatie cu bune si cu rele, cand el s-a ridicat din punct de vedere profesional si material, si a gasit o alta fata care ii convenea si pe care o considera de nivelul lui, si al mamei lui, mi-a spus ca daca fata asta ramanea insarcinata el ii spunea sa pastreze copilul. Copilul pe care cu mine nu si l-a dorit. Dupa 10 ani de asteptare chiar mi-a spus in zeflemea: dar ce credeai ca dupa atatia ani mai vezi ceva? Dupa numai 2 luni cu aceasta fata a dus-o la parintii lui, ca a stiut sa puna problema, pe care li s-a parut ca era cea mai frumoasa si mirifica ca si Craiasa din povesti. Mie care fata, mi s-a parut ca in afara de o titulatura data profesional era doar o schizofrena, plus ca a mintit-o si pe ea la greu, dar ce ca o iubea. Data afara din casa, umilita si batjocorita, omul cu care am impartit 10 ani, si anii mei cei mai buni, m-a expediat fara dar si poate printr-un mesaj in cel mai crunt mod posibil. In tot acest timp am realizat ca am crescut copilul prietenului surorii mele timp de 7 ani. Un mincinos, un meschin, care ne-a folosit pe post de gradinita de copii pentru copilul lui, spunand ca e orfan, dar mai tarziu afland ca are si familie. Am crescut copilul unui nenorocit care ne-a facut si foarte multe rele in famile, Dumnezeu mi-a aratat ca in loc sa cresc unul din copiii mei am crescut copilul unui nenorocit, am ramas si fara iubirile mele mari, si inca sufar dupa alte nenorociri pe care mi le-am atras prin pacatele mele de moarte. N-am stiut decat ca pe vremea aceea, copiii nu sunt decat niste ghemotoace de celule, lucru neadevarat pe care chiar azi l-am aflat. Ce nu fac doctorii pentru bani, te opereaza si pentru ce ai si pentru ce nu ai, lucru auzit din gura lor, ca de nu trebuie sa -si piarda mana nu? Am 36 de ani merg spre 37, nu am copii, sunt fara sot, nu sunt nici urata, si nici proasta- dar poate aici am fost, si totusi soarta mi-a aratat si inca imi arata si sufar din cauza greselilor mele. Nu acceptati sub nici o forma sa faceti acest pas, toti platim in viata pentru greselile noastre, eu asta inca patesc, si chiar din greu, chiar foarte, cu accidente de masina, si alte piedici, si multe lacrimi si suferinte, si chiar pierderea unor vieti dragi si cat pe cat a propriei mele vieti. Viata se razbuna, oricat am incerca sa negam, toti platim pentru ca Dumnezeu ne este deasupra. Si daca nu consideram ca ni se va intampla noua sa platim, platim prin urmasii nostrii, ca toate pacatele noastre pe care nu le absolvim se rasfrang asupra copiilor. Am dorit dintotdeauna sa stiu cum pot sa izbavesc acest pacat, pacat de moarte, si abia acum am aflat, ori sa botez 3 copii, dar nu am bani, ori sa Citesc Acatistul de pocainta pentru prunci avortati. Multumesc Lui Dumnezeu, ca prin cate am trecut si inca trec, desi eu am incercat sa fiu corecta, si sa nu pun copil in brate unui barbat, sau sa-l cresc singura fara tata, si in nevoi multe cum am crescut eu, dar Copiii sunt Binecuvantare de la Dumnezeu si Dumnezeu le organizeaza pe toate. Si ce am facut eu? Cu ce m-am ales? Cu nimic- sau doar cu multa, multa, multa suferinta desi nu am facut decat sa Iubesc, dar cu ce costuri. Alice

    8
    2

  • damaris pe 30 Aug 2013, 16:53
    AVORTUL E O MARE CRIMA!NU STI PE CINE OMORI!!!!

    ŢIPĂTUL MUT 1. Când Domnul hotărî să te-mplinească Şi firea-ţi de femeie să rodească, În pântecele tău mi-a făcut loc, Să mă fereşti de orice nenoroc. 2. Am respirat şi m-am hrănit prin tine, Şi glasu-ţi auzeam vorbind de mine, Visam să te cunosc, fără să ştiu, Că-n pântece îmi faci mormântul viu. 3. De-odată am simţit cuţitul rece Şi graznica durere săgetând, Şi am ţipat cu ţipătul meu mut, Dar tu măicuţă nu mai auzit 4. Mă-ntreb: unde erai măicuţa mea, Cănd moartea crudă trupu-mi sfârteca? Mă chinuiam să scap şi nu puteam Cu glasu-mi mut, la Domnul mă rugam. 5. Unde-ţi era iubirea ta de mamă Ca puiul chinuit să-l poţi salva? Cum ai lăsat ca dureroasa lamă Să taie în bucăţi făptura mea? 6. Dar, poate ţie nici nu ţi-a păsat Şi nici n-ai plâns când morţii tu m-ai dat, Şi nici măcar tu nu mi-ai dat un nume, Cu lacrimi să-l rosteşti în rugăciune. 7. Tu prin botez, nu mi-ai dat sfântă haină Nici n-am gustat a-mpărtăşirii Taină, Cu îngeraşii-n cer nu pot cânta, Nici să Îl văd pe Domnu-n slava Sa. 8. La sânul tău tu nu m-ai alăptat, Şi nici în braţe nu m-ai legănat; Şi nu am nici măcar un mic mormânt La care flori să îmi aduci plângând.

    8
    3

  • Laura pe 14 Iun 2013, 03:25
    nu iti ucide-ti pruncul nenascut!!!el vrea dragostea ta nu moartea

    Despre avorturi - poezie de Parintele Ilie Cleopa Oare mama sa mai fie Aceea ce-si omoara fiii? Care fiara vreodata Si-a omorât a sa fata? Nici o fiara, tu sa stii, Nu-si omoara ai sai fii, Numai mama cea crestina S-a facut ca o haina. Este mai rea ca o fiara, E de plâns si de ocara Ca ea îsi omoara fiii Si este vas al urgiei. A lui Dumnezeu urgie O va munci pe vecie Ca pe pruncii ei cei vii Ea i-a dat la casapii. Pe la doctori i-a ucis, Cu gheena ea s-a aprins Ca nevinovatii prunci I-a supus la grele munci Spre a fi taiati bucati Si aruncati prin galeti. Vai si-amar de-acele mame Ce si-au mâncat a lor carne. Nu carne de dobitoc Care se frige la foc, Ci carne de oameni vii, De nevinovati copii. Sa stiti voi, mame nebune, Ca altfel nu va pot spune, Care-avorturi ati comis, De doua ori ati ucis. Nevinovatilor prunci Le-ati dat îndoite munci; Trupul lor nevinovat În cutit l-ati aruncat. Sufletul lor chinuit De lumina l-ati lipsit, Ca botez n-au apucat Si-n lumina n-au intrat. Iar în ziua de apoi Ei va vor pârî pe voi, Ca de viata i-ati lipsit Si raiul n-au mostenit. Iar când voi o sa muriti Iadul o sa-l mosteniti. Plângeti acum cu amar Ca sa scapati de tartar. Cât mai este vreme-acum Mergeti la duhovnic bun, Cu lacrimi sa va caiti Si sa va marturisiti, C-ati ucis pe-ai vostri fii Si i-ati omorât de vii, Cu moartea cea mai amara Voi i-ati scos din viata afara. Pruncii cei nevinovati Stau în bezna aruncati, Caci mamica lor haina N-a vrut sa le dea lumina. Dumnezeu la început, Pe Eva când a facut, Cu un nume tainuit "Viata" pe ea a numit. Si i-a spus copii sa nasca, Cu-al ei lapte sa-i hraneasca, În dureri sa nasca fii, Spre-a fi mama celor vii. Iar voi, mamelor nebune, Moarte semanati în lume, Din a dracilor povata Omorâti si nu dati viata. Diavolul usor va-nseala Si va prinde cu momeala, Caci acela la-nceput Omorâtor s-a facut. Iara voi lui ati urmat, Savârsind mare pacat, Omorând pruncii de vii, Ducându-i la casapii. N-ati fost voi izvor de viata, Ci spre moarte-ati fost povata. N-ati voit sa nasteti prunci Si veti primi grele munci. De aceea voi sa stiti: Nu puteti femei sa fiti, Nu sunteti femei de seama, De nu vreti sa fiti si mama. Ori paziti voi fecioria Si lasati casatoria, Spre a fi femei alese Si a Domnului mirese. De nu-ti place fecioria, Sa iubesti casatoria, Sa duci sarcina de mama, Sa fii femeie de seama. Sa nu te faci roaba placerii Si unealta desfrânarii, Ci a nasterii durere Sa o primesti cu placere. Ca pedeapsa vei avea Si de iad nu vei scapa Porunca de n-o pazesti Si de nasteri te feresti. A te mântui doresti, Durerea sa o primesti. Durerea-ti aduce tie Cereasca împaratie. De-ai ucis baiat sau fata Ce ar fi trait odata Poate ar fi fost un om vestit Ce pe multi ar fi izbavit. Poate-un împarat sau domn Sau vreun sfânt sau mare om, Care, de s-ar fi rugat, Suflete ar fi salvat, Pe multi ar fi mântuit, Chiar din focul cel cumplit, Pe multi ar fi ajutat Sa aiba sufletul curat, Iar de-ar fi fost el un sfânt Si om tare la cuvânt, Prin ale sale cuvinte Pe multi lumina la minte, Spre-a întoarce la lumina Si la vesnica odihna, Si a le fi spre lamurire Spre vesnica fericire. Mama, mama blestemata, Ai gândit tu vreodata, Când îti ucideai copiii, Ca acestia au sa-nvie În ziua cea de apoi, Când vom învia si noi, Si-au sa-ti ceara socoteala Pentru moartea lor amara? Pentru ca tu i-ai ucis Si-n întuneric i-ai trimis. Atunci ei te vor mustra Si-asa te vor întreba: "Cum ai îndraznit tu, mama, Mama cu inima de-arama, Ca sa ne ucizi pe noi Si sa ne dai la gunoi? N-ai gândit tu oare-atunci Ca în iad sunt grele munci Pentru cei rau ucigasi Care ucid copilasi? N-ai crezut ca vede Domnul Tot ceea ce face omul?" Vei da seama ce-ai facut Si câti copii ai crescut. Ai ales numai placerea Si ai ocolit durerea, Dar la judecata atunci O sa ai amare munci. Si pentru a ta placere Tu vei merge în durere Si-a lui Dumnezeu mânie Te va duce la pieire, În iad te vei osândi, Munca o vei dobândi, De nu te vei pocai Si nu te vei spovedi. N-AI VRUT SA FI MAMA Ce-am gresit eu, mama,VIATA sa mi-o iei? Ma alungi din tine, de ce nu ma vrei? N-am cum sa ma apar, sa strig... n-am putere. Te iubesc,mamico,cat nu poti tu cere. Unde mi-e mormantul, in care cimitir? N-ai vrut sa gust,mama,al VIETII SFANT POTIR. Iti voi zice "mama"chiar de nu esti mama. Striga-ma pe nume... nu stiu cum ma cheama! Mi-ai pus capat,mama, zilelor de vis, Te iubesc, mamico, chiar de m-ai ucis. Nu-mi cunosti tu chipul ca sa-l pui in rama, Desi mi-ai luat VIATA, tot mi-esti draga, mama. Glasul constiintei l-ai lasat deoparte. Tocmai tu, IUBIRE ma trimiti la moarte!? Tu din necredinta te-ai iubit pe sine, Eu cu atat mai tare te iubeam pe tine. Iar la Judecata cum sa te prezinti? Nu va fi scapare, n-ai sa poti sa minti Ucigasa fapta tu n-o poti ascunde, N-o sa ai cuvinte pentru a raspunde. Sunt atatea mame ce-si doresc copii, Dati-ne o sansa sa ramanem vii. Cin'sa planga, Doamne;noaptea-atator drame Cine sa trezeasca ZECI DE MII DE MAME. Am omorât un înger odata…, i-am sfâsiat vesmântul de lacrimi si suspine cu mâna mea patata de sânge si de crime. Si ce pacat… saracul… caci gura lui de-o viata, soptindu-mi la ureche ma-nsenina cu bine. Acum e dus… si-mi pare rau ca nu mai are cine sa-mi fie… îngeresc macar o clipa… Si iar pacat… caci el era iubire: eu – micul om din el, El – linistea din mine. Am omorât odata un înger si i-am furat din sânu-i gramada de minuni ce mi le-a pus în cale în drumul meu la vale din nastere spre moarte… Dar n-am putut-o duce cu mine… era prea grea si trupul meu prea singur ca s-o mai poata tine. Si-mi pare rau acum c-am stins din el seninul cer, caci nu mai are cine sa-mai paseasca-agale si uneori… timid pe lânga mine. E minunat când lumea-i facuta din lumina! El… îmi ducea minunea eu… ma duceam pe mine.

    7
    2

  • Mary pe 5 Iun 2013, 14:48
    PRO VIATA

    FACETI IN ASA FEL INCAT SA NU AJUNGETI SA FACETI AVORT!!! MAI BINE PROTEJATI-VA.E UN SFAT DAT DIN INIMA!

    5
    2

  • elana87 pe 2 Iun 2013, 21:58
    Sunt disperata

    Am 26 ani si sunt insarcinata in 6 saptamani si imi doresc din inima sa pastrez copilasul. Mi se pare cel mai cumplit pacat sa fac avort, sa imi omor copilul nevinovat. Nu sunt casatorita, iar tatal copilului a insistat sa fac avort, iar cand i-am spus ca nu vreau, mi-a zis adio si m-a parasit. Nu stiu ce sa fac. Am contract de munca pe perioada determinata si imi va expira in curand. Nu stiu cu ce o sa crsc copilul. Inca nu le-am spus nimic parintilor mei. Plang incontinuu si imi vine sa ma sincid. Pls help

    7
    1

  • Alexandra pe 8 Mai 2013, 18:22
    Buna ziua

    Ti se da chitanta cand faci un avort la maternitate? ast raspuns

    2
    8

  • raluca pe 27 Apr 2013, 13:04
    cainta si iertarea primita dupa avort

    sunt ralucaam 26 de ani dingermania am fost botezata la varsta de 15 sau 16 ani viata mea ear doar biblia si dumnezeu dela 12 ani cunosc pe isus la varsta de 17 am decazut de la credinta fiindca amfost fugiat de acasa nemaisuportand un atat vitreg infamilie cu timpul am ajuns o prostituata si tot asa mam maritat la 18 cu unbarbat dingermanai fiind inpreuna 6 ani am acumun baiat de 5 ani cu fostul la un an jumate dupa despartire mam culcat cu unverisor de departate a lui fostu barbat si am raams insarcinata am fost daramaat la pamant pt ca acel baiat vroia sa tin copilu sa fie cu mien dar eu nu puteam accepta si ma gandeam treeb as fac avort pt ca fostul barbat ma dat inurma cu 7 ani la 2 turci si acest baiat nustia daca ramaneam cu el ar fi aflat si mar fi lasat din cauza paactelor dintrecut mam simtit obligata sa fac avort dar dincauza pacatelor sidincauza curviei ca mam culcat cu acest baiat dinpartea fostului barbat care nutrebuai sa facstaim biblia si pe isus stiam ca sete rau dar am facut totusi AVORTUL miam TRIMSI INGERASUL DIN BURTICA SINGURA IN CERURI dinainet casal cheme dumenzeu si sa se formeze dupa avort am realizat cat de grav ma dus paactul in viata si ca biblia a avut dreptate ca p[acatul aduec moartea pacatele mele au provocat moartea unui bebelus dinburta mea am avut si vise 2 cosmaruri inainet avort miamvisat propiul bebelus din burta cum arata cu ochiisorii indreptatii spre mien cerandumi ajutor in vis staim ca ca parae disperat si vroia la mien apoi aldoilea cosmar sse facea ca bebelusul meu dinburta exact cum arata la 7 saptamanii zbura printrun camp verde cu flori frumoase ear cucateva ore inainet de avort citeam si dinbiblie mia vorbit dumnezeu sa nu fac avort dar gandaem ca nu pottine copilu dincauza pacatelor care leam ascuns de baiatul cu care eram gravida ca el nustia ca am fost curva si data de verisorul lui cu care am copil al doi turci dincauza pacatelor mam simtit oobligata sa fac avort apoi am facut avortul 25 aprilie 2013 in aceeasi zi de avort eram inbiroul dictorului si cerdetima ca am auzit niste voci inmintea mea cu fratii dinbiserica cand cantau o melodie ca prin orice apa si foc voi trece isus e cu mien erau acealasi cuvinte care leam citi si din bibilei in dimineata cand am facut avortul si totusi nu am zis nu avortului apoi era prea tarziu un lucru amuitat la ultrasal sa intreb dac are copilu inima poate canu mai faceam dar nu am intrebat dupa avort nu mam putut stapanii dinplans si nu mai puteamtrai mai departe fara iertarea lui dumnezeu o persoana crestina am cunoscut in ziua incare amfacut deja avortul ma ajutat amintindumi caisus nuvrae saastepte sa treaca zilele sami cer ieratre sama caiec si sa nu mai inacel momenttrebuia sa vin al el si sa pun caapt pacatelord eatunci sunt din nou copil al lui isus sim iamdat seama cat de grav este pacatu l detucvniprinsangele lui isus amfost iertat si sunt o faptura noua un lucru este klar biblia si dumnezeu aveau dreptate ca PACATUL ADUEC MOARTEA si asa a fost PACATELE MELE AU ADUS MOARTEA UNUI PRUNC macaisec enorm dar sunt bucuros ca prin isus pein promisunea care nea dato sa fin oi prin elmai dat puretes amerg mai deparet un lucru mie klar urasc pacatuls inu o salmai fac cu isus voi trece prin toate curvia si paactul a adus moartea dar ISUS A ADUS VIATA AMIN!

    3
    1

  • Alexandra pe 27 Mar 2013, 23:23
    Hei fetelor

    Buna,am 17 ani,ma numesc Alexandra iar povestea mea incepe cam asa:Acum 2 luni jumatate mi-am dat seama ca am ramas insarcinata cu prietenul meu cu care am fost 2 ani de zile:)eram inebunita ,mama mea a plecat pe 15 februarie din tara,a venit tatal meu pe care nu l am mai vazut timp de 4 ani de zile,am incercat sa ascund sarcina dar aveam 8 saptamani si ma simteam din ce in ce mai rau...am mers la un cabinet particular ,mi a spus ca nu fac chiuretaje minorelor fara semnatura unui dintre parinti iar am luat decizia sa i spun tatalui meu.A reactionat foarte urat,am gasit un medic bun ...mi a facut programare doar pentru consultatie dar stiam ca ma v a astepta ceva urat.Am ajuns acolo mi a spus ca ma baga intr o ora sa imi faca chiuretajul...credeti-ma ca am stat o ora si ma gandeam incontinu la ce se va intampla...am intrat acolo...mi a facut anestezie totala,a fost groaznic...mi am pus mana pe burtica si simteam acei clesti care imi zdrobeau fatul...a fost groaznic...eu va spun cum a fost pentru ca eu am fost mintita de o fata care a facut avort ca nu e dureros bla bla,mai bine sa stiti ce va asteapta...insa..durerea sufleteasca e de 2 ori mai mare decat durerea fizica..pentru ca aia trece in 10 minute...Aveam tot ce imi trebuie pentru a intretine un copil...dar nu sunt pregatita pentru asa ceva...imi pare acum nespus de rau..sincer nu vreau sa mai trec prin asa ceva..ave ti mare grija fetelor.e pacat!!!

    0
    6

  • ada pe 24 Mar 2013, 23:58
    Ce frumos este sa ai un bebelus!

    Ne-am casatorit tineri din iubire si apoi am ramas insarcinata :) mare bucurie ne-a trimis Dumnezeu, o fetita superba, vesela, vioaie, rade mereu. Sunt in timpul facultatii, anul acesta am de dat licenta, nu este usor, sesiune, cursuri, dar simti cea mai mare bucurie in suflet. Suntem o familie fericita si credeti-ma oricat de greu par lucrurile atunci cand afli ca esti insarcinata, dupa ce nasti bebelusul, toate devin usoare si se rezolva. Le rezolva Dumnezeu caci ai decis sa pastrezi copilul. GARANTEZ! iar daca nu vreti copilul, nu-l avortati, nasteti-l si intre timp cautati-l pe Pr. NECULA, de la Valea Plopului. Sau cautati asociatiile ProVita din orasul vostru. Se poate, credeti-ma, si inca bine si frumos sa ai un copil oricand!

    8
    1

  • corina pe 7 Mar 2013, 01:30
    avort

    Dumnezeu sa va ierte pe voi , astea care inca il mai slaviti pe Ceausescu! Comunistelor! In zilele noastre e greu sa te mai gandesti la viitor....cand de fapt toate sperantele ni s-au spulberat....nu o mai faceti pe Mama Omida care prezice tot ea... si iti da sfaturi ce si cum. Si sa le ierte pe alea care isi lasa copiii abandonati in frig, alea care ii poarta in plasa omorati ,apoi ii arunca in tomberoane etc...iesi un pic in fata blocului cu pruncii tai in loc sa pierzi timp pe site sa lasi comentarii aiurea daca tot esti o mama si lasa.ne pe noi in legea noastra aici. Nu are nimeni dreptul sa judece pe nimeni. In fine , fetelor ....eu una sunt ok si fizic si moral....am 20 de ani si au trecut 3 saptamani de la interventie. Depinde doar de voi si de situatia voastra... Eu am avut de-a face u un nefericit pt care " eram viata lui" .....la o saptamana dupa ce a aflat ca eram insarcinata mi-a zis sa ma descurc singura ....ca pot sa il tin sau nu ....e treaba mea, el oricum nu-l recunoaste. As avea , insa o intrebare pt toate Omidele: ce i-as fi povestit eu copilului meu peste ani despre tatal lui ?

    7
    7

  • ica pe 30 Nov 2012, 10:01
    ...totusi, exista iertare si vindecare sufleteasca

    Nu am facut avort niciodata, dar sunt in tema cu subiectul de genul asta si stiu cat de greu le este unora sa treaca perte durerea si vinovatia pe care le simte dupa un avort. Pt voi am vrut sa scriu comentariu. Dumnezeu poate sa va ierte, sa va vindece sufletul si sa va dea putere sa va iertati pe voi insiva. Trebuie doar sa-i ceri asta, sa vii la El. Dumnezeu nu e indiferent fata de suferintel oamenilor, desi multi cred ca este , dar daca nu-i cerem sa ne ajute cum sa o faca. Nu ezitati sa-i cereti asta! puteti sa o faceti chiar acum, chear acolo unde esti! Gaseste o biserica cu invatatura solida despre Dumnezeu si vorbeste cu cineva despre problema ta. vei vedea ca Dumnezeu face minuni. Va pup pe toate.

    10
    5

  • gabriela pe 20 Sep 2012, 20:42
    stiu ca nu mi/o voi ierta niciodata

    ma numesc Gabriela si am 30 ani. Dumnezeu mi/a dat 2 ingerasi pe care ii iubesc mai mult ca pe propria viata. De curand Dumnezeu m/a pus din nou la incercare...am aflat acum 1 luna ca sunt iar insarcinata.IUBESC teribil de mult copii, ii venerez,dar ceea ce acum port in pantec nu imi va fii sortit, pt ca dupa lungi monologuri cu propria/mi persoana am luat decizia de a face avort. Stiu ca nu mi/o voi ierta niciodata, dar cred ca e decizia corecta si cand spun asta, ma gandesc la viata grea pe care o ducem si la faptul ca daca as aduce pe lume acest copil, ar insemna sa sacrific mult din bucuriile copilutilor pe care ii am, ca sa pot oferi acestui micutz ceea ce are nevoie. Intotdeauna am fost impotriva avortului, dar poate ca asa am inteles ce inseamna cu adevarat,,niciodata sa nu spui niciodata,,. Am hotarat sa fac avort, gandindu/ma ca e mai bn asa, decat sa fac ca multe alte femei care dau viata unor prunci si apoi ii abandoneaza in spitale sau pe trepte ale blocurilor sau ca alte femei care fac copii cu gramada si nu au ce le pune pe masa si cu ce ii imbraca. Nimeni nu e in masura sa ma judece si sa ne judece pe noi, femeile, care dintr/un motiv sau altul, recurgem la acest gest. E dureros pt fiecare dintre noi, totul trece, dar ramane trauma psihica.

    4
    8

  • Cosmina pe 29 Aug 2012, 23:35
    Rusineeeeeeeeeeeeeeeeeeee

    Criminalelorrrrrrrrrrrrrrrrr,Dumnezeu ne judeca si pt o furnica omorata cu intentie,dar pt viata un copil...o sa ardeti in foccccccccccccc,nu aveti nici o scuza....rusineeeeeeeeeeeeee,daca va placut ... asumati-va reponsabilitatea,si nu mai comiteti CRIMEEEEEEEEEEE!

    9
    20

  • Dyana777 pe 29 Aug 2012, 11:12
    ...

    BUNA FETELOR CU 5 ANI IN URMA AM AVORTAT ACUM VREAU SA RAMIN INSARCINATA SI NU SE PRIMESTE DEJA DE 10 LUNI, POATE SA FIE DIN ACEASTA CAUZA SAU CA TOT ACEST TIMP NEAM PROTEJAT?

    3
    14

  • Anca pe 23 Aug 2012, 20:28
    Avortul este cauza cancerului de col uterin si al cancerului de sân!

    Așa este , sunt studii privind cauza cancerului de sân!ana avea dreptate. O sa va scriu un citat dintr- un articol de specialitate. ,,Se ascund efectele Avorturilor care sunt cancerul si posibilitatea unei sterilitati ulterioare.Deși pe pachetele de țigări scrie clar ca provoacă cancer, femeile nu sunt informate despre efectele avortului deși cancerul de sân este cauza principala a cancerului de sân si nu poluarea sau alimentatia sau deodorantele cum suntem dezinformati special.Probabitatea unui cancer de sân in urma unui avort este de peste 90 %.Primul studiu privind legătura dintre avort si cancerul de sân a fost realizat in Japonia in perioada 1953-1955,pe un lot de 644 de femei care aveau cancer la sân.Rezultatele publicate in 1957 arătau o creștere de 80% a incidentei cancerului in rândul femeilor care avortasera, fata de cele care nu avortasera.Cea mai importantă lucrare a fost efectuată de Joel Brind,președintele Institutului mamar de prevenire a cancerului din Pennsylvania.Rezultatele au arătat ca avortul realizat inainte de prima naștere creste rata de cancer la sân cu 99%, iar avortul după prima naștere marete riscul aparitiei cancerului de sân cu 79%fata de femeile care nu au făcut avort.Avortul făcut după săptămâna a 9-a creste riscul cancerului de sân cu 100%.In Statele Unite după anul 1973 ca d a fost legalizat avortul, rata cancerului de sân a crescut cu 60%.In primele saptamâni de la conceptie nivelele unor hormoni precum estradiolul, progesteronul si hcg-ul cresc foarte mult.Acesti hormoni împreuna cu alți factori, declanseaza procesul de diviziune si maturizare a celulelor mamare, care se definitiveaza odată cu nasterea.".... Exact ce zicea Ana.... Sânii inmuguresc iar daca procesul nașterii este intrerupt atunci acești muguri mor si devin cancerigeni..... Așa ca sălbatice viata copilului. Cum ar fi fost daca mama ta te avorta?Cum crezi ca se simt sufletele avortate?Ca ne întâlnim cu ele după ce murim.... Cum o sa fie acea întâlnire?

    3
    4

  • Ana pe 23 Aug 2012, 15:35
    Fetelor copilasul din burtica va fi parte din sufletul vostru

    Nu faceți avort! Niciodată nu o sa va mai reveniti psihic după avort! Constiinta nu va va mai lasa sa dormiti noaptea! Peste doi-trei ani Cand o sa vedeti un copilas dragut o sa realizări ca ați fi putut avea un astfel de copilas daca nu l- ați fi omorât! Știți ca intreruperile de sarcina sunt cauza a 90%. Din concertele de sân si de col uterin ? Aceste informații sunt ascunse , dar trebuie sa știți ca atunci Cand faceți un avort semnati un mare DA pentru cancerul de sân!!! Soluția: nașteti si dați copilul spre adoptie unei familii care nu poate avea copii.Dati un Anunt si sa vedeti cate cereri primiti dar verificări ambii soți si casa unde locuiesc sa nu aibă alte scopuri. Puteti lasa copilul la un orfelinat sau la Valea Plopului la parintele preot Tănase care prin asociația Provita va creste gratuit copilul pana Cand va hotărati sa luați copilul înapoi sau il cresc ei gratuit pana la 18 ani. Orice soluție este mai buna decât un avort. Cand corpul femeii se pregătește de naștere sânii inmuguresc pe interior.Dupa avort acești muguri mor si devin cancerigeni după 10-20 de ani. Sunt acociatii si fundații care sprijină financiar mamele in astfel de cazuri... Si sa nu uitam ce este cel mai important ca Dumnezeu alege Cand , unde si prin cine trebuie sa se masca un copil.El va avea grija de el si se spune ca fiecare copil vine cu banii de painica in Manuta lui.Sa nu uitam ca conditia de mantuire a femeii... Adică de a ajunge in rai... Este nasterea de prunci.Asa ca cele care nu primesc copii trimiși de Dumnezeu ca dar .... Ajung in alta parte.Dar daca femeia nu crede in Dumnezeu.... Normal ca poate arunca copii la gunoi.. Treziti-va mamicilor! Viitorul sta in mâinile voastre!fiti tari! Nu e ușor ! Dar e un scop nobil si frumos, aceasta este crucea femeii , si nu doar sa nasca copilasi ,ci sa - i crească si frumos , bine , cu iubire spre Dumnezeu. Femeia care face așa e iubita de Dumnezeu si primește tot ce cere Ptr ea si copii ei.Dumnezeu sa va lumineze mintea!

    10
    4

  • Alexandra pe 11 Aug 2012, 17:28
    Intrerupere de sarcina

    Buna fetelor! De cateva zile am aflat ca sunt insarcinata, m-am simtit foarte rau si mi-am facut 3 teste dar toate au iesit pozitive. M-am speriat si m-am programat la ginecolog pentru un ecograf si intradevar mi s-a confirmat sarcina. Sunt distrusa nu pot sa tin acest bebelus si am decis sa fac o intrerupere de sarcina. Sunt terifiata, dar nu am alta cale sunt singura si din salariul ce il castig abia reusesc sa ma intretin, tatal copilului nu e deloc interesat de soarta noastra si de cand a aflat ca sunt gravida se poarta cu mine de parca as avea vreo boala. Intreruperea de sarcina o sa fie cu anestezie totala. Mi-e foarte frica de vreo 3 zile nu mai dorm bine. cateodata ma gandesc ca mai bine ar fi nici sa nu mai ies vie din clinica aceea sa mor o data cu ingerasul meu. Am 6 saptamani. Ma doare sufletul. Cand imi amintesc cum vorbeam despre avort inainte si uite ca viata mi-a aratat ca nu sunt eu cea in masura judec. Numai voi care ati trecut prin asa ceva ma intelegeti. cum o sa pot sa imi continui viata cu asa vina? Mi-e foarte frica. Ma puteti ajuta cu un sfat? O sa fie intrerupere de sarcina cu anestezie totala si-a mai facut careva ?Cum e? Se face o injectie si adormi? sau se pune perfuzie?Va rog spune-ti-mi si mie.

    9
    8

  • AnOnImA pe 6 Iul 2012, 10:51
    avort

    am 18 ani fara 3 luni... sunt intr-o relatie cu un baiat ( pe ascuns) de 1 an si 3 luni deoarece nici parintii lui nici ai mei nu sunt de acord cu relatia noastra. ne-am ascuns mereu insa ne-am iubit... am ramas insarcinata cu un copil pe care pur si simplu dupa 6 saptamani tot nu il simteam parte din mine... parca corpul meu il respingea... imi era rau incontinuu sangerari greturi in fiecare clipa a zilei , lesinam , transpiram era ca si cand eram infectata . M-am dus la ginecolog , i-am povestit toate simptomele si mi-a spus ca nu sunt pregatita fizic pentru un copil , corpul meu nu-l poate suporta desi el este sanatos ( in dimensiunile normale ) si mi-a recomandat sa il dau afara cat mai repede pana nu mi se agraveaza statea si dau in alte boli. Ieri am facut chiuretajul... pot sa spun ca nu am simtit anestezia locala si am simtit TOT si durere si cum se misca ABSOLUT TOT insa m-am tinut cat de tare am putut si am tinut in mine... credeti-ma ... a fost chin si am ramas cu doua traume - pierderea unui copil si faptul ca am asistat treaza la un chiuretaj foarte dureros... acum sunt bine ( fizic ) insa psihic si moral si sufleteste sunt la pamant... regret acest copil insa ce rost avea sa il tin 4 -5 luni si sa mor si eu si el ? asa macar , cand voi fi pregatita fizic , voi avea cati copii mi-o da Dumnezeu. Nu toate femeile care fac avort sunt egoiste sau nu se gandesc - poate pur si simplu nu suporta corpul copilul ca in cazul meu...

    4
    5

  • Diana pe 7 Mar 2012, 21:21
    avort

    Buna , ma numesc Diana si as vrea sa va spun ceva; Am 17 ani si acum cateva zile am aflat ca sunt insarcinata , iubesc copiii foarte mult ,dar cu toate astea am facut avort :( mi-e foarte greu sa va spun dar fac asta pentru a ajuta oarecum...fetelor , care sunteti in aceasta situatie cel mai bine e sa va scoateti aceasta idee din cap , sa nu cumva sa faceti aceasta gresala care o sa va urmareasca toata viata. Prima data incercati si vorbiti cu parintii , cu o ruda cu care va intelegeti mai bine dar nu faceti avort. Pastrati sarcina pt ca sigur o sa fiti fericite cand o sa il tineti in brate. As da orice sa nu fi facut gresala asta .Avortul nu dureaza mult , insa e foarte dureros fizic, dar acea durere trece peste cateva minute si ramane sentimentul de vinovatie ,te doare sufletul cand te gandesti, va rog eu ganditi-va bine inainte de a trece prin asta pt ca e foarte greu...si inca ceva , daca va e frica sa nu afle parintii ganditi-va ca o sa treaca putin timp si sigur o sa va fie alaturi, o sa le fie greu la inceput sa accepte dar sigur o sa va inteleaga ,macar nu o sa traiti o viata cu acest sentiment...ca v-ati omorat propriul copilas...Eu una sunt distrusa ,ma gandesc intruna ,regret enorm ceea ce am facut . Aveti grija de voi !

    7
    5

  • maria pe 3 Mar 2012, 13:37
    sunt contra dar nu am ce face:(((((

    sunt insarcinata in 5 saptamani, nu imi doresc acest pt ca tatal copilului este casatorit si nevasta lui asteapta si ea un copil. Nu am stiut ca este casatorit mi-a zis doar dupa ce am facut .. Luni sunt programata, pt a face chiuretaj. Cine a facut chiuretaj ma poate ajuta si pe mine cu un raspuns Cum se procedeaza cu ansetezia in vena ( generala) asa mi sa zis. Este riscu de a nu te mai trezi? Sunt foarte speriata si nu stiu ce sa mai fac sunt doborata cu totu. Va rog mult un raspuns. Care ar fi pretu unui chiuretaj , mie mi-a cerut 800 ron. atat e? aproximativ

    1
    8

  • geanina pe 12 Feb 2012, 20:01
    pro viata

    si eu am ramas insarcinata intamplator la varsta de 19 ani ,tocmai intrasem la facultate=ce sa mai ,nu era in planurile mele,totusi nu m-a lasat inima,stiam ca n am sa mi revin vesnic ,daca am sa-l omor! acum sunt cea mai fericita de decizia luata ,suntem o familie fericita,baietelul are 4 ani ,ma iubeste,ma pupa in fiecare secunda a vietii mele ma bucur de decizia luata. NU VA OMORATI COPII!! NU VA CONSTRUITI FERICIREA PE MORMONTUL COPILASULUI VOSTRU!!! Dumnezeu sa va ajute sa luati cele mai bune decizii in viata!!

    16
    3

  • maria pe 1 Feb 2012, 14:50
    avort

    Copii avortati ajung in iad ca nau botezu,cand Dumnezeu ne da un copil stie de ce.Nu va luati dupa rude sau lume ori ganduri necurate(trb sa termin scoala,nu am bani,nam casa mea, el nu vrea sa auda,trebuie sa ma distrez etc)faceti ce va spune inima,nimeni nu il poate lua cu forta,nu simti cu bate inimioara lui?dupa18 zile ii bate inimioara simte durerea.daca il omori vin necazurile nu daca il pastrezi.Macar tinel si dal chiar daca ie si asta un pacat,dar strigator la cer ie sal omori.eu eram sa mor din pantecele mamei,dar Dumnezeu si Sf Fecioara mia luminat parinti,cand a vr mama na vr tata si cand a vr tata na mai vr mama,Multumesc lui Dumnezeu ca am vazut lumina zilei si ma pot bucura de orice clipa.uitativa pe net la filmulete cu avort,cui ii scot in bucatele,oare nu te doare inima mamica mea caci in tine traiesc

    13
    6

  • tarziu pe 9 Ian 2012, 14:44
    nush ce sa fac

    sunt insarcinata in 4 saptamani,sunt logodita,voi avea nunta in august cand burtica va avea 8 luni.doar de teama ca voi fi gravida in luna mare la nunta m am gandit sa fac avort...si totusi as vrea sa l pastrez pt ca e facut din dragoste nu din gresala...nush ce sa fac:(daca ma puteti ajuta cu vreun sfat,va rog..astept

    5
    13

  • Sandu Gabriela pe 3 Ian 2012, 14:34
    Sarcina surpriza

    In urma cu 8 ani, am dat nastere unui copil cu riscul vietii mele. Nu aveam voie sa-l fac,deoarece puteam muri in orice clipa. Am "murit" la nastere. Am facut stop cardio-respirator, dar cu ajutorul medicilor si cu voia Lui Dumnezeu, am scapat. Nu am facut chiuretaj niciodata! Pana acum...Nu stiu cum, dar sunt insarcinata! Nu pot sa-mi asum riscul de a lasa un copil sau doi fara mama! Am o familie de vis, un baiat si un sot minunati. Nu credeam ca o sa fiu pusa vreodata in asemenea situatie.Am 38 de ani! Mi-am dorit copii si m-am chinuit 10 ani sa fac unul, iar acum sa ma gandesc la avort?!?

    7
    6

  • Dan pe 22 Dec 2011, 16:04
    Se realizeaza un documentar despre avorturi

    Daca sunt persoane care au facut avort, sau care au renuntat de al face si pot sa vorbesca despre acest lucru (într-un film care se realizeaza pe aceasta tema), rog sa ma contacteze la numarul de tel: 0751397943 sau pe adresa de e-mail: dan.severin7777@gmail.com

    3
    1

  • iuliana pe 16 Dec 2011, 20:24
    nu am avortat

    era primul barbat din viata mea... si s-a intamplat. am ramas insarcinata. eram la master in alt oras decat orasul natal, ma duceam saptamanal la cursuri, eram necasatorita, ai mei mi-au oferit o educatie crestina, mama stia ca sunt virgina si ca asa ma voi casatori (asa cum eu insami visam insa presiunile atator barbati si despartirile din acelasi motiv, una dupa alta, m-au adus in momentul in care am cedat..). Prietenii mei de asemenea imi stiau dorinta (sau mai degraba hotararea) de a ma pastra pentru EL, toti imi stiau inversunarea de a nu ucide niciodata un sufletel oricat ar fi de greu... cu alte cuvinte, vestea ca sunt insarcinata ar fi socat pe toata lumea, mi-ar fi ingreunat studiul, vecinii m-ar fi privit cu ochi barfitori, iar un avort ar fi trebuit tinut in mine si m-ar fi distrus. Iubitul meu imi spunea ba ca vrea sa avortez, ba ca isi doreste copilul. De cele mai multe ori insa, ma presa sa avortez. era alt om. Imi spunea ca ma omoara daca nu fac avort. Am cautat in mine taria de a-mi apara puiul - in primul rand de mine, pentru ca am avut momente in care imi spuneam "voi avorta!", si apoi de partener, apoi de orice vecin, de orice prieten care "isi schimba parerea despre mine" SI AM LASAT PUIUL MEU SA CREASCA SI AM ASTEPTAT SA MA BUCURE! E fetita! Acum are un an si jumatate si nu imi imaginez viata fara ea. Tatal copilului meu este acum sotul meu, ne crestem cu grija si mare iubire fetita, bucuria noastra. In plus, am ramas din nou insarcinata, tot neplanificat. Il asteptam cu drag pe bebe2, visam la relatia dintre ei doi. In plus, la master profesorii si colegii au fost alaturi de mine, colegele de camin nu mai zic..... Oricat ar fi de greu.....luptati pentru puiul vostru! Intr-o zi va veti multumi!

    5
    0

  • cristina georgiana pe 12 Dec 2011, 13:25
    avort

    buna fetelor..am si eu o poveste nu prea buna.. Cand aveam 17 ani si ceva am facut un avort de care imi amintesc mereu si de ce,,de cate ori mi se intampla ceva imi aduc aminte de greseala mea dar cum eram mai mica nu gandeam sau nu eram pregatita pt avea un copil, nici nu ma intelegem bn cu fostul iubit, nu aveam o relatie buna cu parinti mei si nu aveam la cine cere ajutor sau un sfat.. Dar acun exista multe pastile si alte mijloace ca sa eviti ramane gravida da ca nu vrei..acum incerc sa am grija sa nu mai fac aceasi greseala.. Am dureri mari de burta am ramas cu un ovar nalformat si am si un chist in acelasi ovar si pot ajunge la operatie si e mai greu de facut copii.. Doar atat pot spune aveti grija si evitati sa ramaneti gravide da ca nu sunteti pregatite...

    5
    1

  • valentina pe 26 Oct 2011, 14:39
    avortul

    In urma cu 2 ani l-am cunoscut pe Peter un om divorta cu trei copii.Eu studenta la universitate( Cambrige in Londra).Imediat m-am indragosti nebuneste.Am crezut ca mi-am gasit jumatatea in primele 6 luni m-am mutat deja la el si i-am cunoscut familia care nu prea ma placea (eu gandindu-ma ca totul se va schimba cand ma vor cunoaste).in iunie 2010 am ramas insarcinata am fost foarte bucuroasa sarcina pe care mi-am dorit-o din totdeauna.Inaite cu o sap ne facusem multe planuri de a forma o familie.Ti sa va anunt ca este o diferenta de17 ani intre noi.(copii lui sunt de aceea varsta cu min.Binenteles iubirea este oarba).Cand i-am dat vestea cea mare Peter a inebunit a imceput sa tipe la mine spunandu-mi ca nu vrea si ca nu eu nu voi avea copilul deoarece se va ocupa personal de asta.Ne stii ce sa fac am sunat familia la care imediat ai mei mi-au cumparat bilet sa ma intorc in Spania (familia mea traieste in Spania iar eu Londra).Saptamana care a urmat a fost o trauma pentru mine nu numai pt sarcina dar si petru ca era pentru prima oara cand l-am vazut atat de nervos si posesiv (pana atunci am trait o peveste ca in basme).Dupa multe amenintari am decis sa fac avort.In dimineata programarii avortului o spaima a intrat in mine si -am spus ca eu nu voi face nimic ca imi este frica si groaza.Va rog frumos sa ma crede-ti acel barbat iubitor si tandru s-a foarmat intr-o fiara incepanda sa ma bata si sa ma inpinga pe scari spunandu-mi sa ma pregatesc ca daca nu vom termina rau.Ne avand scapare am plecat la avort TEROAREA VIETII MELE,Dupa ce am terminat si am parasit clinica la numai cateva ore am fost internata de urgenata la spital.(chiaguri de sange si vanatai in stomac care imi produceau o dure groaznica cu hemoragie).Cand m-am externat si am ajuns acasa (la logodnicul meu trecuse deja o sap iar parintii meu vorbind cu logodnicul meu au stiu ca am avut o sarcina extrauterina)am crezut ca nu este adevarat ca totul fusese un cosmar din care abia ma trezisem.Binenteles am intrat intr-o depresie puternica.Mi-am pierdut primul an la facutate nu mai eram capabila sa mai conduc nu mai eram capabila de nimic.Dupa multi doctori si multe tratamente mental sunt sanatoasa.Dar in inima mea ma simt bolnava o femeie murdara o persoana fara dignitate si respect.Sufar si inghit in fiecare zi ce trece.Nu am putut sa ma despart de partenerul meu deoarece nu ma simt capabila sa fiu singura (in fiecare zi ne certat traim ca in jungla).Acum fac inca odata primul an de facultate dar nu am nici un chief de invatat.Simt ca viata mea nu maia re rost dupa ce am facut ce am facut.VA ROG SA VA GANDITI BINE INAINTE SA FACE-TI UN AVORT CA VA POATE AFECTA TOAT VIATA.ESTE GREU SA CRESTEM UN COPIL DAR ESTE MAI GREU SA-L OMORAM SI SA-I DUCEM LUMANARI IN FIECARE LUNA.nu voi mai fii niciodata in stare sa cresc un copil.

    2
    1

  • alexanddraa pe 28 Sep 2011, 19:38
    ajutorrrrr

    aq 2 luni am facut un chirotaj j luna trecuta mia venit menstruatie dar luna asta nu mia venit dar ma doare burta j imi vine sa vomit mentionez k mam protejat dar mie frik sa nu mai am iar probleme....:((

    0
    1

  • alexanddraa pe 28 Sep 2011, 18:11
    ajutorrrrr

    aq 2 luni am facut un chirotaj j luna trecuta mia venit menstruatie dar luna asta nu mia venit dar ma doare burta j imi vine sa vomit mentionez k mam protejat dar mie frik sa nu mai am iar probleme....:((

    0
    4

  • Andreea pe 14 Sep 2011, 20:18
    cum puteti vb cu asa usurinta despre o crima?!?

    Nu sunt in stare sa judec pe nimeni,stiu asta,dar totusi nu pot trece cu vederea usurinta si degajarea unora dupa ce au facut un avort...cum,dupa comentariile de mai sus,vad cu cata usurinta vb unele despre cat de reusit le-a fost lor avortul si ca sunt bucuroase ca in sfarsit isi pot bea cafeaua si fuma tigara....adik au preferat sa omoare un copil in favoarea acestor lucruri..dar cand s-au simtit bine si l-au facut cum a fost?!?numai la ele se gandesc..niste egoiste!dar nu e mai bn sa nu se ajunga la aceste lucruri,sau defapt,nu e mai uman?!?intradevar e foarte greu sa te abtii de la sex,asta in cazul in care ai incercat pt k daca nu incerci si nu stii cum e nu simti nevoia...sau macar daca o faceti,interesati-va de contraceptie pt a nu mai fi nevoite sa decurgeti la crima...

    3
    3

  • d33a pe 31 Aug 2011, 17:56
    buna

    Claudia,intra te rog frumos pe id'ul de3ea_yo, as vrea neaparat sa vorbesc cu cineva,presupun ca o persoana care a trecut prin asta recent, ar fi cea mai indicate. multumesc.

    1
    1

  • dana pe 18 Aug 2011, 19:03
    greseala vietii

    Buna!Poate unii ma vor judeca,altii nici nu vor citi aceste rinduri....dar am si eu povestea mea,mai mult sau mai pitin fericita.Intreaga evolutie a evenimentelor a pornit in septembrie 2008,abia intrasem a liceu,bobocita parintilor eram.Din clasa a 9 am ramas prietena cu colega mea de banca Cristina,aceasta avind o sora,ele studiau in capitala,iar eu in satul vecin.M a intelegeam bine cu ele,cit si cu prietenul Cristinei care in nenumarate dati s-a dat la mine.Ma suna,vorbeam nimik mai mult,pt c stiam ce ebunul simt,ai mei au avut grija sa-mi explice situatia cu un baiat.Nu am incercat nicidecum sa accept faptul ca-mi propunea sa fiu cu el,pina la un moment dat cind totul a pornit de la o gluma furindu-mi tel,apoi ca seara sa ies sa mi-l dea.Logik,iesisem.Apoi tot asa mult timp.Prima mea relatie de prietenie mai apropiata cu un baiat,primul sarut,primul alint.Stiam c nu e corect fata de prietena mea,dar ma indragosteam de el in fiece moment.La sfirsitul lui decembrie a fost prima noastra seara de dragoste,apoi au urmat multe altele....Iulie 2009.....zilele in care nu-mi gaseam locul,tragika veste ca am ramas insarcinata.Nu ma gindisem sa-l pastrez,nici el nu a zis c doreste,asa ca pe 11 august 2009 s-a produs nedoritul,adika am ramas cu o amintire de criminal(pot spune),atunci nu prea aveam pareri de rau,acum imi doresc un bebe,cel puti asta vreau dupa facultate,3 ani mai astept.Ma incinta faptul evolutiei unei sarcini,vreau sa-mi vad micul cum creste.Baiatul ala se numea Victor....acum realizez c defapt nu il iubeam,ci doar....nu stiu nici eu,dar nu doresc sa-mi mai aduc aminte de el.Dupa intimplarea din august ne-am despartit,a fost decizia mea,ma mai suna,ma ruga sa iesim,insa am avut norocul de a-l uita usor,deoarece in februarie 2010 am cunoscut baiatul perfect!..!traiesc o frumoasa poveste de iubire si nu renunt la el orice s-ar intimpla....Am scris aceste rinduri pt c mii greu sa le tin in suflet si sa nu le pot impartasi cu nimeni...poate altii ma jor judeca,dar....fiecare cu opinia lui...citiodata nici eu nu pot ierta ceea ce am facut si ma codam pt faptul ca crezusem cu atita putere in cineva.In cele din urma s-a aflat de relatia mea cu el,Cristina s-a supart si s-a intors si a plecat,iar sora ei contiua si azi sa fie impreuna cu Victor...

    0
    2

  • claudia pe 8 Aug 2011, 18:34
    sunt speriata...si vreau urgent sa ma ajute cineva!!!

    am aflat acum cateva zile ca sunt insarcinata...maine la ora 17:00 am programare la ecografie sa aflu in cate luni sunt...dupa calculele mele nu sunt in max 6 sapt si 3 -4 zile!!!.....am o prietena care a faqt acum 4 zile un avort si a folosit anestezie generala....eu as vrea la fel....dar in clinici particulare nu fac dor locala.....credeti ca puteti sa ma ajuta si sa ma sfatuiti care e mai buna...cea locala sau generala!!!

    1
    5

  • delia pe 22 Feb 2011, 17:01
    site interesant

    Daca vrei citeste pe site-ul http://www.sfintiiarhangheli.ro/node E o sectiune despre avort. Eu mi-am pierdut fetita acum o luna( nastere prematura la 6 luni de sarcina). M-a ajutat mult site-ul asta, Si acum mai citesc. Sa te ajute, Dumenezeu sa ai alti copilasi!

    1
    3

  • cristina pe 4 Aug 2010, 11:32
    te inteleg

    Buna , aceeasi stare o am si eu . Au trecut 8 ani de atunci dar tot doare , suficient de mult. Si partea proasta e ca nu voi mai putea avea niciodata copii din cauza asta. Numai cine trece prin asa ceva stie cel mai bine. Nu recomand nimanui sa faca asa ceva niciodata indiferent de imprejurari , dar eu sunt nimeni......ca sa judec

    1
    0

  • tarziunoaptea pe 19 Mai 2010, 18:47
    avortul e o crima

    as sfatiu pe cele care vor sa faca avort, sa dea o cautare po google la imagini cu avorturi, sa vada rezultatul placerii lor si suferinta fiintei care trebuie sa moara!! AVORTUL NU E O OPTIUNE !!! AVORTUL E O CRIMA!!!!!!!!

    6
    3

  • tarziunoaptea pe 19 Mai 2010, 18:42
    avortul e o crima

    pacat...fete care acum fac educatie sexuala la scoala, studente eminente, asacultatoare de parinti, culte si poate cu bani....e trist...poate intro zi vor dori sa aiba copii si poate nu o sa poata sa mai ramana insarcinate...poate copiii lor vor avea probleme de sanatate...poate dumnezeu iarta, e adevarat, dar noi ne putem ierta?!...copilul pe care l-am sfasiat si l-am aruncat, ne poate ierta?! pacat...........

    9
    4
Pagina « 1 2 »

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod
;