În România, 1 din 4 copii nu merge la grădiniţă

Sub sloganul “Drepturi de la naştere!”, în perioada 22 – 28 aprilie 2012, peste 600 de grădiniţe, dar şi şcoli şi licee din întreaga ţară vor lua parte la Campania Globală pentru Educaţie, proiect coordonat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, World Vision România, Roma Education Fund România, Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii „Romani Criss”, Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională „Step by Step”, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, Centrul Educaţia +, Asociaţia Ovidiu Rom şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.
Sub sloganul “Drepturi de la naştere!”, în perioada 22 – 28 aprilie 2012, peste 600 de grădiniţe, dar şi şcoli şi licee din întreaga ţară vor lua parte la Campania Globală pentru Educaţie, proiect coordonat de Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, World Vision România, Roma Education Fund România, Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii „Romani Criss”,  Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională „Step by Step”, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, Centrul Educaţia +, Asociaţia Ovidiu Rom şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Potrivit celor mai recente statistici ale Ministerului Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului, rata de frecventare la nivel naţional a învăţământului preşcolar este de 78,4%, în condiţiile în care Strategia „Europa 2020” stabileşte ca obiectiv de atins de statele membre ale UE ca cel puţin 95% dintre copii de vârstă preşcolară să participe la educaţia timpurie. Procentul copiilor care frecventează învăţământul preşcolar scade simţitor în cazul copiilor romi, situându-se puţin peste 30% (Administraţia Prezidenţială, Riscuri şi inechităţi sociale în România). Grădiniţa este fundamentul pe care copiii îşi construiesc norme de relaţionare şi mediul în care îşi însuşesc abilităţile necesare pentru integrarea lor cu succes în şcoală.

În şcolile participante la Campania Globală pentru Educaţie, copiii, alături de cadrele didactice, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi membrii ai comunităţilor, vor participa la activităţi de informare şi conştientizare pe subiecte importante pentru îngrijirea şi educaţia pentru copilăria timpurie (0-8 ani) şi vor încerca să ilustreze prin fotografii, desene şi picturi cum ar trebui să arate copilăria timpurie ideală.
 

La nivel internaţional, numeroase studii confirmă importanţa copilăriei timpurii, aceasta reprezentând cea mai critică perioadă a dezvoltării umane.
Potrivit studiului Rethinking the Brain (Shore, R., 1997),  
-    Experienţele de până la vârsta de trei ani au un impact decisiv asupra dezvoltării structurilor cerebrale şi a competenţelor de viitor adult,
-    În jurul vârstei de trei ani, creierul unui copil este de două ori mai activ decât cel al
unui adult,
-    Până la trei ani se realizează aproximativ 80% din dezvoltarea creierului,
-    În perioada preşcolară, creierul copilului e de 3 ori mai activ decât creierul unui adolescent.
Educaţia preşcolară are efecte pozitive pe termen lung, inclusiv în ceea ce priveşte succesul şcolar, rezultate mai bune la testări, reducerea riscului repetenţiei şi abandonului şcolar (W. Steven Barnett, Preschool education and its lasting effects). Acelaşi studiu arată că investiţiile publice în educaţia preşcolară pentru toţi copiii pot produce beneficii semnificative de natură educaţională, socială şi economică.
Intervenţiile necesare pentru asigurarea unui bun start în viaţă ţin de domenii diferite cum ar fi nutriţia, accesul la servicii adecvate de sănătate, asigurarea unui mediu sigur şi oferirea de stimulare intelectuală şi fizică. Copiii învaţă în mod activ încă de la naştere, iar primii ani sunt vitali pentru succesul lor viitor la şcoală şi în viaţă.

În România, există suficiente date care subliniază nevoia ca autorităţile să facă eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea îngrijirii şi educaţiei pentru copilăria timpurie. Astfel:
•    Doar 2,5% dintre copiii cu vârsta educaţiei antepreşcolare beneficiază de acces la creşe.
Insuficienţa locurilor în creşă este ilustrată şi de faptul că, în anul 2010, în creşele publice numărul copiilor – 17.293 – era semnificativ mai mare decât numărul de paturi – 14.880 (Sursa: INS şi Ministerul Sănătăţii, date prelucrate). Conform datelor Ministerului Sănătăţii, numărul creşelor a scăzut drastic după anul 1990, de la 840 (în anul 1990) la 285 (în anul 2010);
•    După primele trei trimestre ale anului 2011, un număr de 8.203 de copii cu vârsta între 0 şi 3 ani suferind de malnutriţie se aflau în evidenţa medicului de familie, reprezentând peste 72% din totalul persoanelor suferind de malnutriţie în România (Sursa: Ministerul Sănătăţii);
•    Datele şi informaţiile disponibile indică o stare de sănătate îngrijorătoare a copiilor romi. Astfel, se estimează că 40% dintre copiii din gospodăriile rome sunt subnutriţi, iar 45,7% dintre aceşti copii nu beneficiază de toate vaccinurile din Planul naţional de imunizare. Mai mult, 50% dintre copiii romi care trăiesc în ghetourile izolate şi zonele rurale nu sunt imunizaţi împotriva niciunei boli (Sursa: FSD, Roma Education Fund, UNICEF);
•    Legea educaţiei naţionale recunoaşte locul educaţiei timpurii (inclusiv a celei antepreşcolare) în sistemul naţional de învăţământ şi include prevederi speciale cu privire la aceasta, însă, în prezent, România nu are o Strategie privind educaţia timpurie;
•    România nu a adoptat încă o strategie privind educaţia parentală, deşi autorităţile române recunosc importanţa Recomandării nr.19/2006 a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei referitoare la politicile care vizează susţinerea parentalităţii pozitive.
•    Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului consacră drepturile de care trebuie să se bucure fiecare copil, inclusiv dreptul la educaţie, îngrijire şi sănătate, şi recunoaşte şi rolul prioritar al părinţilor şi familiei în asigurarea acestor drepturi.
Încă din anul 2006, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că statele nu acordă suficientă atenţie asigurării acestor drepturi şi celor mai mici dintre copii.

„Copilul meu a reusit sa-si faca prieteni la gradinita, dar in afara de acest lucru a invatat sa fie ascultator, sa stie ca temele sunt foarte importante. Datorita acestui program de gradinita organizat de Salvati Copiii, copilul meu se descurca la scoala.” (mama unui copil care a beneficiat de acces la grădiniţa estivală, în cadrul programelor derulate de Salvaţi Copiii România).

„Copilăria timpurie reprezintă o perioadă esenţială. Fără acces la educaţie, în lipsa unei nutriţii adecvate şi a unei minime educaţii parentale a celor care se ocupă de îngrijirea lor, mulţi copii sunt condamnaţi la un start mai puţin bun în viaţă. În România, avem nevoie de iniţiative strategice, coerente şi coordonate, în special în domeniul educaţiei timpurii şi educaţiei parentale, prin care să ne asigurăm că drepturile copiilor noştri sunt protejate şi puse în practică încă de la început”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

La nivel internaţional, Campania Globală pentru Educaţie se derulează în peste 180 de ţări şi se bucură de sprijinul unor personalităţi, cum ar fi  Nelson Mandela, Regina Rania a Iordaniei, Hillary Clinton, Kofi Annan, Paulo Coelho, Angelina Jolie.

Începând cu anul 2001 Organizaţia Salvaţi Copiii Romania coordonează anual, la nivel naţional, acţiunile din cadrul Campaniei Globale pentru Educaţie urmărind, alături de ceilalţi membri ai Coaliţiei, progresul înregistrat prin reglementări naţionale şi cooperare internaţională de guvernele statelor semnatare ale Convenţiei de la Dakar în vederea realizării celor 6 Obiective EFA: (1) extinderea educaţiei preşcolare; (2) asigurarea învăţământului obligatoriu gratuit pentru toţi copiii; (3) promovarea educaţiei continue şi a învăţării abilitaţilor de viaţă pentru tineri şi adulţi; (4) creşterea ratei de alfabetizare a adulţilor cu 50% la nivel global; (5) atingerea parităţii de gen până în 2005 şi (6) creşterea calităţii in educaţie.
Membrii coaliţiei sunt: Organizaţia Salvaţi Copiii, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, World Vision România, Roma Education Fund România, Centrul Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii „Romani Criss”,  Centrul pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională „Step by Step”, Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi, Centrul Educaţia +, Asociaţia Ovidiu Rom şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod