In octombrie, a fost lansat un nou serial in Romania, difuzat de Kanal D, o productie Turcia 2007, ce a inregistrat audiente record in tara de provenienta. Serialul poate fi urmarit in fiecare miercuri si joi de la ora 20:15 si duminica de la 21:30.
"Asi" este legenda dragostei cu personajele transpuse in societatea contemporana: un tata care nu vrea sa-si piarda pamantul, o tanara care este prinsa intre iubirea pe care i-o poarta tatalui sau si barbatului alaturi de care viseaza un viitor imposibil, un tanar care detine un secret ce va face ca dragostea dintre el si frumoasa fata sa fie una imposibila.
"Asi - Impotriva destinului" - un nou serial la Kanal D
4 Noiembrie 2008
Comentariile 35036-35085 din 48473
http://www.youtube.com/watch?v=Zml-BYzVzDk&NR=1
http://www.youtube.com/watch?v=zNsvvVQ_blw&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=_xsXj7SQ_S0 ps:...am citit coment.din "amintirile virtuale " ale Mariei si mi-a placut mult!!! este f. profund si cu multe subantelesuri!!! e recomandat "contemporanilor" nostri...ce frumos spune, la sfarsit, baiatul:...Raiul ..."e plin de iertare"!!!
Dragut din partea ta ca vrei sa aduci la lumina timpurile de glorie cand puneam atata pasiune si eram atat de adancite in magia acestui serial...dar cred ca unele comentarii ar parea patetice pentru cele care au venit mai tarziu....,,artileria grea" s-a retras, am ramas cam noi doua si inca cateva care ....n-o sa mai continui...Timpul trece, nu-l putem intoarce...dragut din partea ta ca ai pastrat acele comentarii....nu stiu, cred ca aceasta discutie ar trebui continuata in particular pt a nu fi inteleasa gresit...Nu stiu, parca s-a spus tot, geamantanul s-a cam golit...probabil ca in curand nu imi voi mai gasi locul aici daca noi toate nu vom strange randurile, cele care inainte am format un nucleu, am rezonat, ne-am completat, ne-am contrazis cu pasiune ca apoi sa meditam la cuvintele celeilalte si sa deosebim bobul de neghina...nu voi uita niciodata, a fost minunat, acest film a scos din noi tot ce a fost mai bun!! Acum focul mocneste sub cenusa....poate vom gasi si altceva incitant care sa ne miste sufletul.... .....nu stiu...ma voi mai gandi...
O cearta in familie. Sotia il loveste pe sot. Acela se ascunde sub pat. Sotia incearca sa-l scoata: - Iesi! - Nu ies! - Iesi! - Nu ies! - Iesi! - Cine e stapan in casa?! Daca am spus ca nu ies - inseamna ca nu ies!!!
Cred ca am speriat fetele cu postarea ta din 6 august 2009 ...dar eu am salvat-o ca si alte comentarii de ale tale si a fetelor si imi place sa-mi amintesc cat de pretioase si republicane eram in postari , comet-uri si "contre" !!! Heeeeeei , promit ca nu mai pun "carnat" vb, lui GBV decat .....o data pe zi !!!! Iesiti la interval ca nu va dau extemporal !!!! Ce naiba il lasam pe Cosanzean sa-i faca pui de zmeo-cosanzeni lui Zmeoaica ???? Poate mai prinde un rol de "mare intindere" si are treaba !!!!
Acum am intrat , am citit , am vazut si am ascultat! M-ai lasat fara cuvinte!! Nu stiu cum de ti-ai adus aminte ca-mi place foarte mult clipul pe care mi l-ai dedicat . Multumesc din tot sufletul !
http://www.izlesene.com/video/muzik-tuba-buyukustun/1160658
http://www.3gpdb.com/videoy.php?b=ZAJaeSujIE7&asi-ve-demir-ihtiyacim-var-sana
http://www.dailymotion.com/video/xaipwu_ayky-kacyrdyk_shortfilms
http://www.dailymotion.com/video/xaio02_asi-demir_shortfilms
http://www.youtube.com/watch?v=0KzAo4ezNDw&NR=1
M-am gandit ca daca tot reluam secventa cu secventa , minut cu minut trairile din ASI sa incep sa postez cateva din coment-urile si postarile deosebite si speciale pe care le am salvate cu mare grija in "biblioteca mea virtuala " si am inceput cu postarea lui Luiza deoarece o consider extrem de pretioasa in cotestul in care la vremea aceea "dorul" dupa Asi nu capatase patina si totusi aveam timp si pentru oamenii exceptionali care graviteaza in jurul "planetei care nu-si poate pierde valorile " !!! Voi continua sa postez coment-uri speciale a tuturor fetelor care au trecut pe aici si astfel amintirile vor fi mai vii si ne vor aminti de timpuri pe care nu trebuie sa le uitam ! Ce ziceti imi dati o mana de ajutor , sa scotocim Forumul de la inceputuri pana azi ???? Va urez un sfarsit de saptamana frumos si fericit !!!
nu am vazut "carnatul" numai dupa ce-am trimis mesajul!!!.da` ne-ai dat de ..lucru!! nu gluma!!! cred ca nici nu aveai cum altfel decat "asa" sa ne opresti elanul "ROMANTIC" ce ne curpinsese pe ..toate!!! trebuie sa-l" citesc "neaparat!!! am plecat la..lectura!!! pana-l citesc....or trece vreo 2 ceasuri!!!! pupiiiiici...
http://www.youtube.com/watch?v=wvVrRKWQugA&feature=related
luiza pe 6 Aug 2009, 17:48 Dan Puric UN DAR PENTRU SUFLET : Basmul din Carpaţi (…) Se spune că odată, într-un sat, un copil, într-o noapte, a visat Raiul. “Mamă! Mamă! Unde e Raiul?”, a întrebat copilul nerăbdător, a doua zi de dimineaţă, de cum se trezi. Dar mama, biata mamă, n-avea timp. Avea atâta treabă în gospodărie! Şi-atunci, s-a dus la tata, să-l întrebe. “Nu ştiu…, caută-l singur”, îi spuse acesta obosit şi se apucă mai departe de muncă.. “Unde? Unde e Raiul?” , îi întrebă copilul, aproape plângând, pe oamenii din sat.. Dar oamenii nu aveau timp de el, erau grăbiţi.. “Ce lume urâtă…”, îşi spuse pentru sine puştiul. Ca să-l găseşti, trebuie să părăseşti satul acesta…, se-auzi glasul unui bătrân, ce-l privea demult. “Şi acolo, în pustie, după ce ai să mergi cale de o zi, ai să găseşti un om singur, ce stă într-o colibă. El o să-ţi spună unde este Raiul.” Zis şi făcut. Şi a doua zi de dimineaţă, când părinţii lui nu se sculaseră încă, îşi luă o trăistuţă cu câteva merinde şi plecă furişându-se printre casele adormite, către pustie. În curând, soarele răsărise, iar în urma paşilor lui satul fusese acoperit de nisip. Merse ce merse şi, într-adevăr, către seară, ca prin minune, din pustia întinsă ţâşni o colibă. Mare îi fu mirarea bătrânelului ce locuia acolo de mulţi ani. “Ce te aduce pe-aici, copilule?”, îl iscodi acesta pe micul călător. “Vreau să găsesc Raiul, răspunse copilul, şi cineva mi-a spus că tu ştii cum trebuie să ajung”. Bătrânul tăcu, îl privi adânc, apoi îi spuse: “Acum hai să mănânci ceva şi să te culci, că oi fi obosit. Mâine în zori o să plecăm împreună către Rai”. Noaptea trecu repede.. De data asta, el, copilul, n-avu nici un vis. De fapt, nici n-a dormit. A stat aşa, cu ochii deschişi, aşteptând ziua. Bătrânul ştia. Iar către zori, pustia primea în pântecul ei două siluete, ce se porniseră la drum. Merseră ce merseră şi, către seară, dintre nisipuri, puştiul văzu cum se ridică nişte ziduri de piatră şi o clădire mare, cu o cruce în vârf. “Ce este aceasta?”, întrebă copilul. Aceasta este o mănăstire, spuse bătrânul. De-aici începe poteca către Rai.” Şi-apoi, bătrânul mănăstirii îl primi pe micuţul care nu ştia nimic de rosturile de acolo.. Şi ce-am să fac aici?”, întrebă copilul. “Deocamdată, să faci curat, ai să mături şi mai încolo om vedea”. Şi timpul trecea, trecea, copilul le făcea cu răbdare şi sârg pe toate. Dar iată că vine o zi, după mult timp, când bătrânul mănăstirii îl întrebă pe neaşteptate: Cum merge, cum îţi e?” “Mi-e foarte bine”, răspunse puştiul. “Am de toate.” Şi-apoi tăcu, închizându-se în sine. Bătrînul îi simţi liniştea şi îl iscodi în continuare. “Parcă ai ascunde ceva în suflet, aşa ai tăcut.. Spune-mi cinstit, totul, până la capăt. Îţi lipseşte ceva?” “Mie…, nimic, se hotărî într-un târziu puştiul să răspundă, dar este acolo, în clădirea aia mare, un frate de-al nostru, tot aşa, cu barbă şi plete, ce stă legat, întins pe o cruce, şi nu poate să se mişte, şi nimeni nu-i duce de mâncare. De ce nu vine şi el la masă?”, ridică puştiul ochii din pământ, privindu-l pentru prima dată pătrunzător pe bătrân. Părintele simţi că trebuie să tacă. Aşa că lăsă liniştea să vorbească. “Da, aşa i-am dat noi canon, acolo l-am lăsat noi să stea, pentru că nu a măturat cum trebuie şi n-a făcut curat ca lumea”, se-auzi vocea unui monah, care stătea în apropiere şi care auzise discuţia. Îngerul tăcerii, care tocmai se aşezase pe umerii puştiului, dispăru. “Acolo vei ajunge şi tu, dacă nu faci treabă cum trebuie”, se-auzi vocea monahului. Dintr-o dată, spune povestea, păcatul ăl bun s-a strecurat în inima copilului. Era primul pas către Rai, ce se numea iubire. Mai târziu, către seară, copilaşul se strecură nevăzut la bucătăria mănăstirii, fură ceva de mâncare şi, fără să fie observat de nimeni, intră în biserică şi o puse jos, la picioarele Fratelui atârnat de cruce. “Hai, vino să mănânci!”, îi zice puştiul, uitându-se îngrijorat în stânga şi în dreapta. Hai, că nu ştie nimeni!” Şi Fratele coboară. Un zâmbet avea pe buze şi, mângâindu-l pe puşti pe frunte, acesta nu-şi dădu seama că biserica toată se umplu de o lumină nemaivăzută şi că uşile ei se ferecaseră pe dinăuntru. Apoi, ca şi când s-ar fi cunoscut demult, au început să râdă şi să glumească, cum nu mai făcuse puştiul niciodată în viaţa lui. Era atât de fericit că-şi găsise un prieten! Dar el nu ştia că urcase a doua treaptă a Raiului: prietenia. Azi aşa, mâine aşa, însă fraţii ceilalţi din mănăstire au început să se întrebe: “Unde-i copilul? Ce face? De ce lipseşte seara mereu dintre noi?” Apoi, curioşi, au început să-l caute prin toată mănăstirea. Numai biserica nu fusese controlată; şi-atunci s-au repezit spre ea dar, spre mirarea lor, pentru prima oară nu i-au putut deschide uşile. Atunci au încercat să se uite pe gaura cheii şi, în clipa aceea, o lumină puternică i-a orbit. Nemaiştiind ce să facă, au stat aşa, înfricoşaţi, după zidurile groase ale bisericii, aşteptând până noaptea târziu, când copilul a ieşit. “Ce-ai făcut înăuntru?”, se repeziseră ei ca un stol de păsări negre asupra lui. “N-am făcut nimic”, răspunse puştiul tremurând. “Minţi! Spune ce-ai făcut?”, l-au întrebat din nou călugării furioşi. “Am furat mâncare şi am dus-o Fratelui ce stătea pe cruce”, răspunse copilul înspăimântat. “Care Frate?”, au întrebat, nedumeriţi, pentru prima dată, monahii. “Cel ce stă legat de cruce şi nimeni nu-i dă de mâncare”, răspunse puştiul. “Şi ce-a făcut Fratele?”, au întrebat tulburaţi călugării. “A coborât şi-a mâncat”, răspunse dintr-o suflare puştiul. Şi, în clipa aceea, toţi cei din jurul copilului au căzut în genunchi. Mare fu apoi spaima pe bătrânul mănăstirii, aflând toate acestea. Egumenul începu şi el, la rândul lui, să tremure şi, cu lacrimi în ochi, îi spuse copilului: “Spune-i Fratelui cel Mare că îl rog să mă primească şi pe mine la masă…” “Am să-i spun!, răspunse copilul bucuros, dar acum pot să iau mâncare de la bucătărie?” “Da, poţi să iei cât vrei”, răspunse tremurând egumenul. Şi seara din nou coborî peste mănăstire, iar puştiul, de data aceasta cu mâncarea luată de la bucătărie, se îndrepta vesel spre biserică. “Hai să mănânci!”, îi strigă el, mai vesel ca oricând. Şi, din nou, Fratele cel Mare coborî de pe cruce, îl mângâie şi biserica se umplu de lumină. Ca de obicei, uşile se ferecaseră ca de la sine. Apoi câte glume şi câtă veselie în jurul celor doi! Dar, printre lacrimile de râs, puştiul şi-a adus aminte de rugămintea egumenului. “Frate, îi spuse el, bunicul cel mare, de-aici, din mănăstire, ar dori şi el să-l primeşti la masă”. Şi, pentru prima oară, faţa Prietenului său mai mare se întristă. Privea undeva, jos. “Vezi firimiturile astea, de pe masă?, îi spuse, într-un târziu, Fratele cel Mare. Sunt cu mult mai puţine decît păcatele lui… Nu poate să vină”. “Nu poate să vină?”, rămase uimit copilul. “Nu!”, fu răspunsul scurt al Fratelui. Şi apoi, din nou, fruntea lor s-a descreţit şi-au început să râdă şi să glumească. Într-un târziu, copilul şi-a luat la revedere de la Fratele cel Mare şi s-a dus spre chilia egumenului, unde acesta îl aştepta tremurând. “Ce-a zis Fratele?”, întrebă acesta, gâtuit de emoţie. “A zis că nu te poate primi!”, răspunse copilul. “De ce?”, întrebă înspăimântat egumenul. “Mi-a spus că ai mai multe păcate decât toate firimiturile de pâine căzute pe masă”. Şi atunci el, egumenul, se prăbuşi în genunchi, într-un hohot de plâns. “Spune-i să mă ierte, spune-i că-l rog din tot sufletul meu să mă ierte” Şi, cu un gest disperat, se agăţă de copilaş. Acesta îl privi surprins şi-i spuse: “Bine, am să-l rog din nou şi mâine!” Grea noapte pentru egumen! Cu zvârcoliri şi gemete de pocăinţă. Copilul însă dormi liniştit. Şi, din nou, treaba obişnuită prin mănăstire. Dar toţi se făceau că lucrează. Aşteptau seara, căci ea putea să aducă iertarea. “Pot să iau mâncare?”, întrebă, cu nevinovăţie, copilul la bucătărie. “Poţi”, îi spuse monahul, şi-i umplu cu mâna tremurândă vasul. Apoi, cu paşi mici, ca să nu răstoarne prea-plinul de mâncare, copilul intră din nou în biserică. “Hai să mâncăm!”, spuse el Fratelui cel Mare. “Hai!”, răspunse acesta, îndreptându-se spre el. Şi câte jocuri, câte glume au urmat! Apoi, în mijlocul veseliei, copilul îşi aduse brusc aminte: “Te roagă egumenul să-l ierţi… şi să-l primeşti şi pe el la masă!…” Tristeţea se aşeză între ei. De data aceasta, copilul privi singur firimiturile de pâine de pe masă: erau parcă mai multe. “Am înţeles…, spuse copilul, nu se poate…” “Da, nu se poate”, răspunse Fratele cel Mare. Şi atunci, păcatul cel bun coborî din nou în inima copilului şi acesta îndrăzni. “Dar Tu nu te gândeşti că acum mănânci din mila lui?”, îi spuse, cu curaj, copilul, pentru prima oară. Şi sufletul Prietenului său mai mare fu mişcat din nou. Acesta îi văzu din nou inima lui bună. “Bine, spuse, după o lungă tăcere, Fratele cel Mare, spune-i că peste opt zile am să-l primesc la masă…” Ce bucurie pe egumenul mănăstirii, când, târziu în noapte, copilul îi spusese! Şi cele opt zile trecură. Pentru el, pentru bătrân, în post şi rugăciune şi, mai ales, în multă pocăinţă. A opta zi, dis-de-dimineaţă clopotele băteau. “De ce?”, întrebă nedumerit copilul. “Bătrânul a plecat la Domnul”, i-au spus călugării, care deja se pregăteau pentru înmormântare. Şi atunci copilul văzu! Vedea cum, la masa Prietenului său cel Mare, stătea fericit, cu lacrimi în ochi, egumenul, chiar el. Mâncaseră dimpreună. Pe masă nu mai era nici o firimitură, Mântuitorul îl iertase. “Am văzut Raiul! striga fericit copilul, prin mănăstire. Am văzut Raiul!”, repeta el, pentru fiecare monah în parte. “Nu se poate! strigau aceştia. Cum arată?” “E plin de iertare”, murmura copilul. (…) - Fragment din textul “Basmul din Carpaţi”, publicat în cartea lui Dan Puric, “despre Omul Frumos”
http://www.youtube.com/watch?v=Op0KYziP_YI&feature=PlayList&p=D611B9D18BFE0226&index=31
Ma simt partasa la un joc masluit ...// Cerand tot mai mult adevar in iubire // Este un joc si cineva a mintit , // Crezand intr-o fragila fericire. // xxx Rea si ...frumoasa aceasta credinta // cand unul din noi a gresit // Amara la gust efemera biruinta // peste timpul din visuri si cel de iubit. // ...Raman straina la un tarma de umbra //Pe care visul meu mai poposeste // Pe amintirea ta atat de sumbra // In care o iubire rataceste ! // xxx ANONIM xxxx
http://www.youtube.com/watch?v=Hed7_2k5kIg&feature=related xxx De-abia plecasesi..........TUDOR ARGHEZI ...... De-abia plecasesi. Te-am rugat sa pleci.// xxx Te urmaream de-a lungul molatecii poteci,// Pan-ai pierit, la capat, prin trifoi. // Nu te-ai uitat o data inapoi! xxx Ti-as fi facut un semn, dupa plecare, // Dar ce-i un semn din umbra-n departare?// xxx Voiam sa pleci, voiam si sa ramai.// Ai ascultat de gandul ce-l dintai.// Nu te oprise gandul fără glas.// De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas? //
http://www.youtube.com/watch?v=Q5uOIMNF4oM&feature=PlayList&p=D611B9D18BFE0226&index=30
http://www.youtube.com/watch?v=WfqNIhtbPkE
"O ora sa fi fost amici/ Sa ne iubim cu dor/ S-ascult de glasul gurii mici/ O ora si sa mor" (Eminescu) xxx http://www.youtube.com/watch?v=zrHyJeGNQFY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=FubsRR586sA&feature=related
De ce da Dumnezeu dragoste dacat trebuie sa o ia inapoi? xxx http://video.yahoo.com/watch/4859807
http://www.youtube.com/watch?v=IZokLmALId4&NR=1
http://www.youtube.com/watch?v=WfqNIhtbPkE
http://video.yahoo.com/watch/4245839
http://www.youtube.com/watch?v=uRetBoMHIeI&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=NjtpXHGGWHQ&feature=channel
http://video.yahoo.com/watch/4293515/11536205
http://www.youtube.com/watch?v=NMWNSNpNUWA&feature=related
http://video.yahoo.com/watch/5346603/14090697
http://www.youtube.com/watch?v=bISRGVZOmWA&feature=channel
Buna Geta... Buna Mary.... Buna Gbv..... Sa aveti o toamna frumoasa fetele! http://www.youtube.com/watch?v=kmwAuWTlJCk&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=cCePBU7MNBY&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=jZQo87eU9lo&feature=channel_page
nu stiu tu cum poti, da` eu..nu!!! CUM AM UN PIC "LIBER"..TZUSTI ! la laptop!!! si..vaaaai!!!.ma "omorati" cu versurile minunate ale..Corinei si cu clipurile superbe cu Tudor Gh. postate de Mary!!!! multumim!!! doamne ce oaza de liniste !!! e asa de ..FRUMOS, "CALD" si...BINE aici!!!!!!! Mary..al doilea clip ..m-a dat gata!!! mi-au dat lacrimile!!!...afara ploua, e toamna deja...si cantecul lui Tudor Gh. ... asa de trist!!!...dar, frumos!!!! si iar imi zboara gandul la "impielitatii astia doi" ...ca nici nu mai stiu cum sa le zic de draci ce am, cum lasa sa treaca VIATA si DRAGOSTEA pe langa ei!!!!!!!!! http://www.youtube.com/watch?v=jZQo87eU9lo&feature=channel_page
http://www.youtube.com/watch?v=S9msKQm0WM4&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=---VhVKuVMQ&feature=related
Ati cazut in oala cu melancolie fetelor! Nu e tocmai cushera treaba! Nu va alarmati ca nu face Burci nici un bebe . Cred ca daca ar fi putut pana acum facea 3 gemeni! Pentru ca Murat e topit dupa copii! Ati vazut cum o iubeste pe Cagla. Se vede din fotografii - dar nu cele din film! Deci ... asteptam cu interes .. Cat priveste serialul "minunat" al Burcinelei , va asteptati la asa ceva , nu? Pe Murat l-au folosit in rol de politai in speranta ca le va creste audienta, dar n-a fost asa. Si asta stiam ca se va intampla. Asa ca , iubitelor , lasati versurile melancolice si clipurile naucitoare , ca altfel ne adunam sufletele de jos cu matura si farasul sau cu aspiratorul. Antidot Muratuba , vorba lui Ziya, " mergem si prasim putin " sau ... simplu , facem curatenie de toamna . Eu m-am apucat de schimbat gresia si faianta. Va pup pe toate.
Sa auzim de bine Evele!!!
"M-a şi cuprins regretul! Ce-i oare? Sunt în prag,/ Mă-ntorc iar în lăcaşul pustiu şi-atât de drag,/ Parc-am uitat ceva; iar ochii-mi rătăciţi/ Tot vor să mai salute aceşti păreţi iubiţi/ Ce-atâtea dimineţi şi nopţi atât de multe/ Suspinele-mi deşarte ştiură să le-asculte./ În geamul ăsta, seara, adeseori am stat/ Privind, făr’ să ştiu bine la ce m-oi fi uitat,/ Apoi plecam, sătul de-acelaşi peisaj./ Trezind din nou ecouri cu solitarii-mi paşi,/ Eu, fără rost, din uşă în uşă trec pe rând,/ Ai ornicului paşi metalici numărând/ Sau ale unei gâze opriri, când lin îşi poartă/ Încetul mers, de parcă stă la iubita-n poartă./ Vin zorii. Cărăuşii nesuferiţi au tras./ Luaţi aste cărţi şi lucruri puţine, ce-au rămas./ Să mergem! Cum sosit-am, ne’ntâmpinat de nime,/ La fel plec: nici drum bun să-mi spună, n-are cine." (Adam Mickiewicz) http://www.youtube.com/watch?v=7GSTNQmnXHc ... Pupicei fetele ... o dupa amiaza linistita ...Sa auzim de Evele !!!
"Păşim tăcuţi pe drumul cuprins de-nfiorarea/ Apropiatei toamne, când nopţile coboară/ Pe câmpuri de aramă o mantie uşoară/ De frig, de dezolare, şi doamnă e uitarea/ A tot ce-a fost iubire şi floare şi lumină./ Pădurea de mesteacăni uşor şi dulce geme,/ Argintul ei păleşte cu cea din urmă vreme/ A verii... Îngheţată se-nalţă luna plină./ Ţesută-n vraja verii, iubirea noastră pare/ Acum, când totul moare, o palidă-arătare,/ Cu părul de-ntuneric si zâmbetul de ură;/ Cuvinte-nfiorate nu pot sa mai răsune,/ Surâsul de durere ne-a-ncremenit pe gură/ Şi mâinile-ngheţate nu vor să se-mpreune." (Mia Frollo) http://www.vimeo.com/4808194
"Te duci şi ani de suferinţă/ N-or să te vază ochi-mi trişti,/ Înamoraţi de-a ta fiinţă,/ De cum zâmbeşti, de cum te mişti./ Şi nu e blând ca o poveste/ Amorul meu cel dureros,/ Un demon sufletul tău este/ Cu chip de marmură frumos./ În faţă farmecul palorii/ Şi ochi ce scânteie de vii,/ Sunt umezi înfiorătorii/ De linguşiri, de viclenii./ Când mă atingi, eu mă cutremur,/ Tresar la pasul tău, când treci,/ De-al genei tale gingaş tremur/ Atârnă viaţa mea de veci./ Te duci şi rău n-o să-mi mai pară/ De-acum de ziua cea de ieri,/ Că nu am fost victimă iară/ Neînduratelor dureri./ C-auzu-mi n-o să-l mai întuneci/ Cu-a gurii dulci suflări fierbinţi,/ Pe frunte-mi mâna n-o s-o luneci/ Ca să mă faci să-mi ies din minţi./ Puteam numiri defăimătoare/ În gândul meu să-ţi iscodesc,/ Şi te uram cu-nverşunare,/ Te blăstemam - căci te iubesc./ De-acum nici asta nu-mi rămâne/ Şi n-o să am ce blăstema,/ Ca azi va fi ziua de mâne,/ Ca mâni toţi anii s-or urma -/ O toamnă, care întârzie/ Pe-un istovit şi trist izvor;/ Deasupra-i frunzele pustie -/ A mele visuri care mor./ Viaţa-mi pare-o nebunie/ Sfârşită făr-a fi-nceput,/ În toată neagra vecinicie/ O clipă-n braţe te-am ţinut./ De-atunci, pornind a lui aripe, S-a dus pe veci norocul meu -/ Redă-mi comoara unei clipe/ Cu ani de părere de rău!" (Eminescu) xxx http://www.youtube.com/watch?v=PgSH7jGAFCM&feature=related
Am o zi cu multa, multa munca....... Si colac peste pupaza interviul...... Totusi, imi place toamna, si ziua asta cu vantul care bate.... Mi-am luat lumea in cap si am iestit un pic pe "bulvard".Am revennit cu "multa forta" si am spor! Bravo mie!
http://www.youtube.com/watch?v=M8KFNphVtv0&feature=PlayList&p=EE26522C9B2A92B7&playnext=1&playnext_from=PL&index=21
CUCA, CAMELIA ,FLORINA, LUIZA, LIZICA, GBV, GABI, PAULETTE, LORENA, AURORA, DINA56, MARIUCA, MARY, ADRIANOVA, FANICA, TAMARA, AS, VIOLETA T, NUTIVODA, VALY24, MGYNY, DENISSE1, ALIMAR, VYK968, ALINABV, MELANIAD, KOREL, LUANA, EDENUS, GIULIA 09.DANA, SIMELA, MARGARETA, MARCI, MARTET, CLARA, LILI, LO, CORINA, GETA MIHAELA,PSIHASTRA,TEO1, CAMELIAALBA.....Am putintica treaba dar intr-o jumatate de ora ma eliberez !!! Pofta buna !!!
"Fiecare anotimp ne desparte/ pe unul de celalalt si ne-apropie de moarte./ Vezi-le cum trec si se scutura, vezi-le,/ florile, spicele, frunzele, zapezile .../ Iubirea noastra cea mare/ a ramas inchisa-n sarutare,/ de buzele noastre strivita,/ ca fluturele mort in crisalida./ Prea blanda-s cu noi ! Am trait ca doi monstri/ pe spinarile tinere-ale anilor nostri./ Din mierea lor, din gingasul lor stup,/ ne-am ingrasat la suflet si la trup/ si-acum taram greo, bucata cu bucata,/ ceara suava-a casei de-altadata .../ Nu, noi cei lasi n-ar trebui sa iubim !/ Ne-nfricosam pe pamant si ametim pe-naltimi/ domesticim suferinta, o facem caine de curte,/ pentru speranta ni-s bataile inimii prea scurte .../ Vezi-le cum trec si se scutura, vezi-le,/ florile, spicele, frunzele, zapezile .../ Fiecare-anotimp ne desparte/ pe unul de celalalt - si ne-apropie de moarte." (Nina Cassian) xxx http://www.vimeo.com/5458188
Puiul e la datorie!!!! Sa strigi catalogul Maria, macar acum la sf, de saptamana poate ne adunam "cu toatele" ... Pupicei
Da stiu, ai dreptate ... din pacate si eu am treaba .. am lasat totul balta ...insa "Universul ne ajută întotdeauna să luptăm pentru visele noastre, oricât ar părea ele de nebuneşti, pentru că sunt visele noastre şi doar noi ştim cu ce preţ le visăm." (tot Coelho) ... Si va fi bine pana la urma. Multumesc inca odata pentru clipuri Gbv...Pupicei ... (unde o fi "puiutzul"?)
Oh mon Dieu quelle horreur! ....iooooi !! Copil vrea fatuca ?? Cu cine , ca nu cred ca Murat este cazut "in freza" si se leaga la cap !!! Poate cu nea Jiji ca este "mascul feroce" .....si stie si engleza !!! Lo, lasa-i in puii mei de turci ca ne fac viata grea !!! Sagrada Familia este bine reprezentata de "doi intr-unu" de alde Burci !!! PR este asa de "fite" !!! Lo eu l-am pozitionat dincolo de propozitie si ma simt foarte bine !!! Luiza , nu cred ca am sa pot sa "intru" sambata decat de dimineata , apoi Duminica pe seara daca nu voi fi obosita !!!! Ma duc la cules de vie !!!!Gbv, Corina , Giulia sunteti fantastice nu am atata timp pe cat as vrea sa va pot urmarii dar ma scot in pauza de tigara !!! Cred ca Murat trebuie sa ceara "azil antistress" in Romania si sa ne lase sa-i "crestem" orgoliul pana la Marea cea neagra !!!!..... ca imaginea , si toate celelalte cu care l-a inzestrat natura si mamitica lui, le-am hiperbolizat si preamarit intr-o veselie !!! Vai , vai , cum se duc iluziile mele .....si nu imi este ciuda de altceva decat ca .....Madam Burci jubileaza !!! Pe principiul : Ce-am luat, al meu sa fie , chiar o doare -n palarie !!!
Posteaza comentariu