Cum sa-ti ajuti copilul sa depaseasca eventualele stari depresive

In aceeasi nota, este cazul sa te ingrijorezi daca dupa o perioada in care a fost foarte deprimat, adolescentul devine brusc vesel sau optimist.

Uneori e un semn bun, dar schimbarea atat de radicala a starii de spirit poate fi un semnal de alarma dintre cele mai serioase: este posibil sa fi ajuns la concluzia ca sinuciderea este cea mai buna solutie a problemelor sale si deja a luat aceasta decizie. Asadar, nu este timp de pierdut!

Ce pot face parintii?

Daca adolescentul da semne de depresie si izolare, psihologii americani recomanda o supraveghere atenta. Este important sa comunici foarte bine cu el si sa-l asiguri in permanenta ca se poate baza pe tine, inconjurandu-l cu dragoste, atentie si compasiune.



Abordeaza problema cu un specialist in domeniu, caruia sa-i impartasesti temerile tale si, cu blandete, convinge-l sa vina la o consultatie. Discuta cu psihologul despre eventualul istoric de depresie si tentative de suicid din familie, violenta domestica si alte surse de stres, cum ar fi conflictele cu sotul tau.

Nu este cazul sa te simti complet neputincioasa. Exista o serie de lucruri pe care le poti face:

asigura-te ca este constient de faptul ca poate avea incredere in tine. Daca adolescentul simte ca nu-l intelegi, sugereaza-i pe cineva apropiat - unul dintre bunici, o alta ruda, un prieten de familie, psihologul scolii sau un preot;
nu minimaliza sau desconsidera gravitatea problemei cu care se confrunta.
Chiar daca tie ti se pare ceva minor, pentru el este o drama si o astfel de atitutine l-ar face sa-si piarda complet speranta si sa recurga la gesturi necugetate si potential fatale;
asigura-l permanent de dragostea, sprijinul si suportul tau;
nu amana intalnirea cu psihologul. Daca adolescentul se simte speriat sau timorat de aceasta perspectiva, incurajeaza-l cu blandete, spunandu-i ca astfel se va simti mai bine si va depasi mai usor momentul critic.

Ce faci cand unul dintre prietenii lui s-a sinucis sau a avut o tentativa de suicid?

Comunica si incurajeaza-l sa-ti vorbeasca despre ceea ce simte. Unii tineri se simt vinovati, mai ales daca este vorba de un prieten apropiat.
"Ar fi trebuit sa-mi dau seama!" spun ei si chiar asta simt, ceea ce le accentueaza considerabil disperarea si durerea. In alte cazuri, se infurie, considerand ca respectivul a dat dovada de lasitate si egoism, negandindu-se la ceea ce lasa in urma.

Mai rar, este posibil sa nu aiba nici o reactie vizibila, este inmarmurit de stupefactie si suferinta. Toate aceste reactii emotionale sunt perfect normale in context.

In cazul fericit in care cineva supravietuieste tentativei de suicid, cei din jur se tem sa discute cu respectivul - nu stiu ce sa-i spuna sau se tem sa nu-i declanseze vreo reactie necontrolata. Incurajeaza-l pe copil sa-si invinga aceste temeri, mai ales daca persoana in cauza este un prieten apropiat si sa discute cu acesta.

Daca, insa, s-a petrecut o tragedie, asigura-l ca nu este el vinovat de moartea prietenului sau si ca nu ar fi avut cum preintampina catastrofa.

Sentimentul de culpabilitate nu-i va aduce in nici un caz prietenul inapoi.

 

Comentarii (3)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • Doina pe 16 Mai 2011, 15:18
    depresie

    in situatia asta sunt si eu..sufera dupa o fata...il vad cum se topeste usor:(((( eu nu am nici o putere sa il ajut,nu stiu ce sa mai fac? asi da orice sa sufar eu in locul lui.

    0
    0

  • Ioana pe 7 Oct 2010, 13:10
    Depresie?

    Am şi eu o problemă cu părinţii mei iar aceasta este mai mult o întrebare. Dacă părinţii nu ştiu cum să comunice cu mine, vrând să mă "trezească" la realitate impunându-mi brusc reguli stricte şi ameninţându-mă că îi taie toate bucuriile pentru că acesta nu am mai trecut pe la ore deoarece dorm prea mult sau nu dorm de loc iar dimineaţa îmi cade capul pe masă. Iar când cineva ţipă la mine eu încep să râd dar acest râs parcă nu îmi aparţine, este un râs nervos. Încercând să par fericită în faţa părinţilor iar în momentele în care sunt singură într-o începere să îmi vină tot felul de gânduri "negre" să spun aşa, trec foarte repede de la o stare la alta adică într-un moment îmi vine să plând iar peste o jumătate de minut râd cu gura până la urechi. Ce aş putea face ca să îmi revin?

    0
    0

  • blanariu cristina pe 14 Mai 2010, 23:51
    copil depresiv

    va rog sa ma ajutati am o fetita care nu ma pot intelege deloc cu ea are stari emotionale depresive vorbeste despre sinucidere manifesta schimbari bruste ale starii de spirit vorbeste de moarte in continuu

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod