Dragoș Median, medic oncolog: „Ignorarea unui posibil cancer mamar, de teamă, este cea mai frecventă greșeală a femeilor„

Dragoș Median, medic oncolog: „Ignorarea unui posibil cancer mamar, de teamă, este cea mai frecventă greșeală a femeilor„

Peste 2 milioane de femei sunt diagnosticate, anual, la nivel mondial, cu cancer la sân. În România, conform estimărilor, sunt diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei, iar numărul deceselor se ridică la 3.209.
Peste jumătate din pacientele din țara noastră cu cancer la sân (58,4%) sunt diagnosticate abia în stadiile III și IV, comparativ cu statele europene, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I și II). Descoperit în stadiu incipient, cancerul la sân poate fi învins. 

Mai mult, cancerul de sân este una dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, a treia cauză pentru categoria 50 și 69 de ani și a patra ca dizabilitate (Globocan, 2018). 

1 octombrie este Ziua Internațională de luptă împotriva cancerului la sân. Eva.ro s-a alăturat luptei și trage un semnal de alarmă cu ocazia acestei zile. În lipsa unui program național pentru depistarea precoce a cancerului la sân, fiecare femeie trebuie să-și ofere singură șansa la viață. Mamografia și ecografia mamară sunt investigațiile care permit depistarea cancerului la sân în stadii incipiente, atunci când este cel mai ușor de tratat. Efectuate cu regularitate, aceste investigații salvează vieți.


Dragoș Median, medic primar oncologie medicală în cadrul Spitalului Clinic Filantropia și Donna Medical Center, a oferit în exclusivitate pentru Eva.ro informații esențiale despre depistarea și lupta împotriva cancerului la sân.


Eva.ro: De la ce vârstă ar trebui să începem investigațiile pentru depistarea cancerului la sân?

Dr. Dragoș Median, medic primar oncologie medicală: În general, cancerele mamare apar în jurul vârstei de 55 de ani; de aceea, majoritatea programelor de screening (depistare precoce) se adresează femeilor cu vârste între 50 și 70 de ani. Mai exact, în mod normal, screeningul începe la 50 de ani și constă în efectuarea unei mamografii anuale sau la doi ani, în funcție de riscul individual. Această investigație este recomandată până la 70 de ani, deoarece intervalul de vârstă menționat este cel în care incidența cancerului mamar este maximă. Nu sunt date privind continuarea screeningului după 70 de ani, dar sunt situații în care acest lucru poate fi recomandat.

O situație aparte o au femeile cu istoric familial de cancer mamar sau care sunt purtătoare ale unei mutații genetice cu risc (de ex. BRCA). Pentru primele se recomandă începerea screeningului mai devreme, la 40-45 de ani, iar pentru cele din a doua categorie cu 10 ani mai devreme decât vârsta cea mai tânără la care a apărut cancerul mamar în familie. În plus, în această situație, deoarece vorbim de femei tinere, IRM (n.r. imagistică prin rezonanță magnetică sau RMN) pare să fie o metodă mai bună de screening decât mamografia.

Când se recomandă ecografia mamară și când este mai bine să facem mamografie? Care este diferența dintre ele?

Pentru screening, mamografia, sau IRM (în cazurile menționate) sunt investigațiile recomandate. Pentru diagnostic, se poate folosi în afară de metodele amintite și ecografia mamară. Aceasta este recomandată pacientelor tinere (înainte de instalarea menopauzei). Pentru pacientele aflate în menopauză, mamografia este preferată. Diferențele țin de utilizarea radiațiilor X sau a ultrasunetelor, de aparatura folosită, dar ceea ce este important este că aceste metode sunt complementare și nu se exclud. Adeseori, pentru stabilirea unui dagnostic este nevoie de utilizarea a două sau chiar trei metode de examinare.

Ce alte investigații se pot face pentru a depista riscul de cancer mamar? Sunt utile analizele genetice?

Analizele genetice pot identifica prezența sau nu a unei mutații care se asociază cu un risc crescut de dezvoltare a unei neoplazii (nu neapărat mamare).
Există în momentul de față posibilitatea testării unui număr mare de gene și mutații, dar interpretarea rezultatelor trebuie făcută de un genetician cu experiență clinică. Traducerea unui risc statistic în termeni clinici este dificilă.

Este autopalparea o metodă eficientă pentru depistarea cancerului la sân? Cum ar trebui efectuată corect?

Datele sunt controversate. Teoretic, autopalparea dacă este corect și consecvent făcută poate identifica anomalii sau leziuni în stadii incipiente. În realitatea autopalparea necesită o minimă instruire în acest sens, care cel mai adesea lipsește. Până la urmă, este cea mai ieftină cale de a observa dacă ceva este în neregulă.

Ce ar trebui să știe femeile care au cazuri de cancer la sân în familie?

Femeile cu rude cu cancere mamare tebuie să înceapă screeningul mai devreme, așa cum am menționat.

Care sunt factorii de risc pentru apariția cancerului la sân? Putem face ceva pentru a preveni această afecțiune?

Poate sună ciudat, dar sexul feminin este principalul factor de risc; această afecțiune este mult mai rară la bărbați (1%); acest risc nu poate fi înlăturat. Istoricul familial pozitiv este un factor de risc, iar prezența mutațiilor genetice crește această posibilitate.
Alți factori de risc țin de expunerea la estrogeni - prima menstruație apărută la o vârstă tânăra sau menopauza târzie, lipsa sarcinilor, fiind citate adesea. Pe cale de consecință, graviditatea, alăptarea (ce duce la oprirea temporară a menstruației) sunt factori de protecție. 
Obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool sunt asociate cu un risc crescut, iar aceștia par a fi puținii factori ce pot fi influențați.

Prevenția cancerului mamar reprezintă încă o provocare.
Pentru purtătoarele de mutații genetice, mastectomia bilaterală profilactică poate fi o soluție de prevenție a bolii. La fel, ovarectomia bilaterală pare să contribuie la prevenția atât a cancerelor mamare, cât și a celor ovariene.

Care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac femeile când vine vorba de cancerul la sân?

Probabil că neglijarea sau ignorarea (de teamă, cel mai adesea) unui posibil cancer mamar este cea mai frecventă greșeală. În absența unui tratament corespunzător, boala va progresa, uneori până în situația când vindecarea nu mai este posibilă.

Prima zi a lunii octombrie este, la nivel mondial, dedicată luptei împotriva cancerului la sân. Eva.ro s-a alăturat luptei și trage un semnal de alarmă asupra cancerului la sân cu ocazia acestei zile. Ce mesaj ați transmite în această zi cititoarelor Eva?

Poate părea desuet, dar dacă prevenția nu poate fi făcută în această situație, depistarea precoce duce la creșterea șansei de vindecare a acestei boli. Recomandarea este ca (în absența unui program național), fiecare dintre cititoarele dvs să înțeleagă riscurile și să își acorde singură șansa de a avea parte de un screening corect. 

Recomandă acest articol:

Facebook Twitter gplus

Dacă ţi-a plăcut acest articol, te așteptăm și pe pagina noastră de Facebook!

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod
;