Get out
-
1 0CAPITOLUL 24 - Doar despre nimic - Soare, in sfarsit. Imi place. Fara pic se adiere de vant. Imi place si mai mult. Racoare. Ah, la dracu mi-am uitat puloverul. Asa ca uite-ma: inghetand ca un rahat si asta n-ar fi o problema, doar ca m-a distras de la ce voiam sa scriu. In fine.. In dimineata asta ma gandesc la T , cand ne-am cunoscut. Cred ca merita sa scriu un capitol, doua poate despre el. Diferenta este ca atunci aveam pulover si nu inghetam ca acum. Inainte, trebuie sa mai scriu ceva desi nu-mi amintesc acum despre ce era vorba. La dracu. - Va urma - -
CAPITOLUL 25
- Alesul -
Partea intai
Cred ca la fel de bine i s-ar potrivi "Jurnalul "erotic" unei adolescente de 16 ani" dar l-am numit cum am facut-o dintr-un anumit motiv. Si o sa iti dezvalui la final de ce am preferat titlul. Trebuie sa precizez ca totul este vazut din perspectiva mea, a adolescentului plin de zbucium (dar si hormoni luati la vale), de acum ... un secol!
Hai ca incepem:
Implinisem deja saisprezece ani cand fratii mei au venit acasa cu un prieten (nou-nout!) . Unul foarte aratos,nu ca mi-ar fi pasat. La naiba, m-am pus imediat pe salivat. Cand a intins mana de "hai sa facem cunostinta" am injurat in sinea mea. De parca cu "hai sa NE cunoastem" nu era mai bine. Cred ca fratele meu(cel despre care stiam tot si stia totul despre mine) si-a dat seama, altfel nu imi explic de ce mi se parea ca se uita cu ochi inegali la noi( unul la mine, unul la prietenul lui). Asa ca atunci cand mi-a spus(deoparte )ca "nu e pentru mine" m-am ambitionat si mai tare. Ha, adica eu,eu nu sunt ok sau ce?
Asa a venit primul sarut adevarat. Fie vorba intre noi, trebuia sa se intample cu un an in urma doar ca s-a soldat cu un insucces. Ba la dracu a fost un adevarat esec daca e sa fiu sincera.
Nu a durat si cred ca la asta s-a referit al meu frate. Asa a hotarat el inca de la inceput(asta aveam sa aflu mult, mult mai tarziu). Nu mai e nevoie sa iti spun cat de mult am suferit, cat de trista fost. Toata familia a fost. In treacat fie de mentionat ca atunci cand singura fata din familie( pe vremea aia mama era deja femeie)era trista, cu totii erau(si nu asa ca e dragut?!) in semn ca erau alaturi de mine.
Am trecut peste asta la fel de repede pe cat a durat. Putin timp. La naiba, pentru ca deja aveam o alta "tinta".(in urmatorul capitol, mai tarziu, trebuie sa merg la cumparaturi).
-Va urma - -
CAPITOLUL 25 - Alesul- Partea a doua Probabil nu sunt singura care i s-a pus pata pe un anumit domn profesor(de la o anumita materie). Multi o recunosc, altii probabil n-au nici o treaba cu asta, uite ca mie, la dracu mi s-a intamplat. La liceu-sau facultate, ori la vreun curs optional. Il voi numi aleator, domnul profesor Georgescu. Da, da. Mi-am facut o pasiune pentru el, dar ce stiam pe la varsta aia? Imbracat la costum si cravata-ce poate fi mai sexy la un barbat decat o cravata si modul cum isi trage de nod din cand in cand? Ah, exceptand(bineinteles) faza cand si-o da jos. Unii barbati sunt facuti pentru a fi dezbracati, multumesc lui Dumnezeu pentru asta! Asta avea sa se intample in timp. Adica, la dracu, nu pot sa ma napustesc asupra lui ca o nebuna in care urla hormonii, exact ceea ce sunt eu aici. Dar asa cum m-am prins, asa s-a stins si iubirea asta(neimpartasita-clar), pentru ca domnul Georgescu era om cu capul pe umeri si nu vreun pustan disponibil. Imi cer scuze domnule profesor ca par sa ma holbez toata ora la tine, dar tare frumusel erai si mie mai ca imi venea sa-ti infig un toc in fundul tau dragalas ca nu mi-ai acordat atentia(speciala) pe care mi-o doream pe atunci. Si acum ma mai intalnesc cu el prin anumite locuri si nu fac decat sa zambesc, cand imi aduc aminte de mine, pe vremea aia: eu, parasuta asezata in primul rand (de banci), gata sa iti coaca prajituri, pregatita sa devina doamna Georgescu. Si de aici urmeaza alte serii "bla , bla, bla" de fluturi si nebunii ale unui adolescent rebel , naiv si necopt la minte. Ok, tocmai am spus bla, bla, bla? Ce mama naibii? De fapt- ce voiam sa punctez, este ca da, la 16 ani oricine poate fi "alesul". De aceea n-am schimbat titlul.
-
CAPITOLUL 26 - Batranetea - Daca ai impresia ca sunt putin dusa cu pluta, ar trebui sa o vezi pe bunica. Stai, nu ma intelege gresit. O iubesc pe buni, Dumnezeu mi-e martor. Daca ar trebui sa spun ce imi place cel mai mult la ea, cred ca as numi parul. Imi place culoarea la care a ajuns, de la saten-inchis, la albul asta perfect(de zici ca e vopsita, desi n-a facut-o niciodata). Stii cat m-am chinuit sa ajung eu ca ea? Prin cate procese a trecut parul meu? La naiba, sa nu mai pomenesc de usturime(a scalpului). Ok, poate ca n-ar trebui sa ravnesc totusi la partea cu parul ondulat al bunei. Cel putin asa, nu trebuie sa-mi fac griji ca atunci cand ploua se va increti cu totul. Cel mai mult imi de buni cand doarme. Si cum somnul batranilor e limitat, sau asa ceva, "lasa ca o sa ajungi la varsta mea"-cum ii place ei sa spuna, trebuie sa recunosc ca buni a mea e destul de inventiva, se ajuta din cand in cand cu un pahar de vin. La dracu buni, tine-o tot asa. La naiba, ea trebuie sa comenteze mereu cate ceva cand merg sa o vad. Data trecuta m-am ales cu tipat spre urlat. M-am dus imbracata casual: tricou, tenisi si o pereche de blugi uzati(daca e sa fiu onesta, erau rupti ca dracu-dar se poarta!). Strigatul care a urmat a speriat,probabil, si vacile care pasteau in satul vecin. Ca sa nu mai amintesc de morala care a urmat. Ma intreb daca bunicai ii place plimbarea. Doctorul i-a recomandat miscarea (si ma bucur ca tine cont de sfatul lui) ; face kilometri zilnic asa ca uneori nici nu stim pe unde e(bine macar ca stie drumul de intoarcere!). Asa ca draga buni, nu-nu esti dusa, pt ca un nebun din familia noastra nu il poate judeca pe celalalt. Doar ca abtine-te cand imi spui ca sunt necivilizata. La dracu, bineinteles ca sunt! Si vorbesc cum imi convine. - Va urma -
-
-
Draga cititorule,
Nu mi-am propus niciodata sa ajung la un numar atat de mare de capitole, scriu ..pana nu mai scriu. Dar, la dracu, cine stie?
Acum, ma intreb de ce iti place atat de mult acest numar 69? Eu m-as gandi la vreo doua variante: - ori vrei sa te pensionezi la aceasta varsta, ori, iti place al naibii de mult sa te speli pe dinti. Alegerea iti apartine.
In rest, lectura placuta. -
CAPITOLUL 27
- B a mea, cea plictisita -
Zilele trecute cand vorbeam la telefon cu B a amintit in treacat despre divort. Al ei. Am presupus ca e o gluma, daca exista una fara haz. Azi, a pomenit in treacat acelasi lucru. Stai. De data asta chiar a vorbit serios. La naiba, chiar foarte serios.
Ok, cred in chestia ca tot ce ti se intampla e o mica parte din lunga calatorie a vietii dar mai cred si ca totul trebuie sa se intample cu un motiv (si in plus o motivatie). Atat de desteapta sunt.
Ti-am spus pana acum ca B are un sot minunat,doi copii frumosi si o relatie de doispreceze ani?
Asa ca, in dupa-amiaza asta cand ne-am intalnit la o cafea asteptam cu interes: certuri, neajunsuri,inselat, boli si cine stie care mai erau in capul meu. Si toate, din partea lui. Da, la dracu uite cum ma pripesc sa dau vina pe barbat!
In tot timpul asta nu m-am gandit la asta: B a mea nu il mai iubeste, nu mai simte nimic pentru el si vrea sa inceapa de la capat(alaturi de altcineva). Din plictiseala, cred(de spalat vase, de gatit, de spalat/calcat rufe,de spalat/hranit copii,etc.).Daca ar fi sa dau cu presupusul, probabil are deja alaturi de cine.
Da B! Sunt al dracului de socata. Pentru ca tu inca te astepti dupa 12 ani sa incepi ceva nou (cu cineva nou) pe care nu il cunosti (suficient de bine) si uiti un lucru elementar: cand vor trece (inca) cativa ani, te vei plictisi din nou.
O sa fie acelasi cacat, dar cu barbat diferit.
- Va urma - -
CAPITOLUL 28 - Copilarie - Vreau sa cred ca mi-am trait copilaria cat am putut de bine. Adica tot pachetul: la bunici, sotron, coarda, facut piramide din cutii(goale) de chibrituri. La naiba, se prea poate de vreo doua ori sa fi dat foc la cate ceva, fara ca actiunea sa se fi soldat cu raniti sau alte gravitati, deci nu se pune. Astazi insa toti copii au telefoane performante, tablete, pc-uri care nici macar nu au fir de conectiune cu mouse-ul. Wireless sau ceva asemanator. Au o gramada de jocuri instalate la care participa si parintii cateodata. Daca nu unele cu impuscaturi, sigur unele cu ceva de construit. Cel mai adesea intalnit(pentru ca plac si parintilor)-candy crush si mai nou pokemon. N-am sa inteleg(poate)niciodata ce satisfactie aduce copiilor(cat si adultilor)sa mearga pe strada sau printre masini sa prinda ..mai exact ce? Pe dracu, un pokemon desigur. Ok, fiecare cu placerile lui si daca asa o sa mearga treburile, sper ca nici asta n-o sa fie (prea ciudata). As vrea sa pot spune ca ma comport ca un adult dar e rau sa-mi doresc un scuter electric(in termeni mai clari hoverboard,parca asa i se spune?) ? Cred ca n-ar fi rau sa-mi pot misca fundul prin parc fara a apela la 4 roti sau cateodata cand am nevoie de,sa zicem, o paine. Ok, ar fi ciudat, pana acum n-am vazut decat copii miscandu-se pe ele, si probabil e o smecherie pana si faptul ca totul tine de echilibru, adica n-ar fi deloc amuzant sa te trezesti cu cracii in sus si cateva julituri pe deasupra. Da, da, spune-mi ca mi-am trait copilaria inainte sa fac ceva stupid. Pentru ca ma tenteaza al naibii de mult!
-
Interesant , exceptand cele doua cuvinte repetate obsesiv, mi-a placut ce scrii ..... Succes !!
Acest mesaj a fost editat de către gabriela42: -
-
-
-
-
CAPITOLUL 29 - Magie - Daca te astepti sa scriu despre magia neagra sau alba, n-ai ghicit. Capitolul asta are de a face cu glezna mea, paradita cu aproapre doua saptamani inainte si care nu imi trece deloc. Daca ma intrebi pe mine, am incredere in geluri (sau creme) exact atat cat cred in pastilele (minune) pentru slabit. Adica, la naiba, deloc. Nu functioneaza! Am incercat diferite marci sub forma de geluri, creme sau pilule: saliform, diclofenac, fenilbutazona, voltaren si altele; sub incercari de masaj sau impachetari. Ei bine, efect au avut garantat. De moment! Asa ca am apelat la gheata, pana imi amortea piciorul de temperatura scazuta, dupa care durerea revine. Cam asa sta treaba si cu pastilele pentru slabit. "Minuni" cica, efect 100%. Ok, sunt teste care arata ca un anumit numar de persoane chiar au slabit. Bravo lor. Dar cu ce cost? Probabil efectele se vor vedea in timp. Pana si ceaiul de slabit poate provoca boli de intestin, asa ca, daca ma intrebi pe mine daca cred in toate astea, mai ales daca le-as folosi(vreodata), as spune nu, multumesc. Cred in magie exact asa cum cred, la naiba,in insusi existenta lui Mos Craciun! Nu, nu cred in magia lucrurilor simple, dar totusi cred in ceva, in efort. Totusi e ceva,nu? Asa ca, o sa fac un efort cu tenul asta palid care are nevoie de o pensula si ceva culoare sa-l fac sa arate mai vesel. Apoi, o s-o sun pe Gina pentru ca maine pleaca (si cine stie cand ne vom revedea) sa ne intalnim la o ultima cafea. Bine, asta daca n-o sa o pun pe cea de maine in drum spre aeroport. Stiu ca e sambata, dar pana o sa termin cu tot efortul de care vorbeam...Mai mult, daca eu nu pot sa dorm, la naiba, nu gasesc nici un motiv pentru care ea s-o faca. In plus, are doi copii. Asa ca e o ora rezonabila, nu-i asa? - Va urma -
Acest mesaj a fost editat de către GirlOnline: -
CAPITOLUL 30
- Doar o zi -
Cred ca cea mai nefericita zi din viata unui om este ziua cand esti atat de suparat incat nici nu stii de ce esti, de fapt, suparat.
Este acea zi cand nu stii naibii nici ce fel de cafea vrei, la filtru sau latte, mica sau mare, cu lapte integral sau degresat sau poate doar un cappucino cu frisca.
Este acea zi cand te gandesti ca frigiderul are nevoie sa mergi la cumparaturi, dar hei..mai poate astepta o zi. Este acea zi cand casa nu arata tocmai grozav si ar avea nevoie de curatenie. Serios? E duminica!
Mda, e acea zi cand trebuie sa bati covoare, doar pentru a bate ceva, la naiba! -
CAPITOLUL 31 - Unde mi-e barmanul? - Stiam eu! Stiam eu ca starea de ieri o sa aduca ceva rau, de proportii apocaliptice! Iata-ma intrand in cafenea..stai asa, cine e sirena asta carbonizata? Lunga, snur, si prajita mai ceva ca un miel la protap? Adica, sa fie clar pentru toata lumea, n-am nimic impotriva unei fete, dupa bar. Numai ca sirena asta mesteca atat la guma incat ma dor pe mine falcile doar privind-o! Nu incearca sa ascunda nici cand imi ia comanda, are stilul de a mesteca cu gura deschisa, pentru numele lui Dumnezeu! E macar legala treaba asta, in fata unui client? Pentru ca as vrea sa stiu, inainte sa-i aduc vreo doua acuzatii.. Si uite cum imi aduc aminte de postarea mea de ieri, si fac comanda cat sa o streseze-sau enerveze, macar- pentru toata ziua: as dori o cafea cu lapte. Degresat. Nici mare, nici mica-medie. Fara zahar. Pune-o la pachet. Ah, si n-am nevoie de biscuit, multumesc. Ha! La dracu, i-am aratat eu ei! Asadar, unde mi-e barmanul cel sexy si zambitor? In concediu, unde sper sa nu isi prajeasca simtul umorului si nici sa-i inghete zambetul. - Va urma -
-
CAPITOLUL 32
- Planul de rezerva -
Astazi e o zi memorabila. Ma gandesc ca ar trebui sa o incercuiesc cumva in calendar. Uneori, totul tine de decizii, uite cum o sa imi schimbe mie viata cea luata astazi. Ma gandesc foarte serios sa imi cumpar o bicicleta. Da, da, ai auzit bine. Nu e nimic de ras sa vezi o femeie machiata si uneori in fusta(pe deasupra) pedaland,asa ca de ce dracului o faci?
Cutiuta mea iubita a decis ca vrea sa mearga la o intalnire cu mecanicul. Si cine sunt eu sa ma opun lucrului asta?
Bun, exista doua feluri de decizii pe care la un moment dat trebuie sa le iei: una buna, si una mai putin buna(ca sa nu spun al naibii de proasta), asa ca hotaraste-te tu unde se incadreaza a mea.
Puteam foarte bine sa iau un taxi sau sa accept cand unii colegi s-au oferit sa ma conduca acasa. Dar eu m-am ambitionat sa merg cu autobuzul- imi doresc o aventura. Nu din aia ca da il insel pe T, daca la asta te-ai gandit, la naiba!
Dupa ce am asteptat mult peste ora promisa ca va ajunge in statie(nu sunt absurda, stiu ca e trafic) iata-ma pe unul din scaunele astea inghesuite, transpirand ca un dependent de cocaina la dezintoxicare, autobuzul asta zau ca nu ar trebui sa treaca normele UE nici pentru transportul gainilor, daramite al oamenilor!
Si ca sa fie treaba-treaba, uite-te si la flacaul asta ce se uita insistent si fara pic de rusine la tatele mele. Alo? Tu n-ai auzit de push-up? Contact cu ochii, baiete!
Asa ca, atunci cand iei o decizie tampita in graba(si din ambitie prosteasca) e bine sa ai macar un plan de rezerva; al meu se numeste doua roti.
Si acum, am nevoie de un energizant; in lipsa lui simt ca pot sa lesin in orice clipa!
-Va urma - -
CAPITOLUL 33 - Franturi - Nu te gandi ca locuiesc intr-un cartier periculos; in unele seri sa-ti trebuiasca vesta antiglont numai sa iesi pana in fata usii. Desi, cand auzi zgomotul sticlei sparte inima incepe sa iti bata mai tare. Apoi, se aude o bubuitura atat de puternica si inima iti ingheata. La propriu. Dupa care totul devine intuneric total. Te trezesti, te pipai, esti real. Incerci sa lasi totul in amintiri si poti s-o faci, la naiba, ca sa iti pastrezi mintea sanatoasa,trebuie. Exista insa o fisura puternica in planul initial pe care incerci sa il pui la punct ca sa scapi de vechea viata: nu poti sa scapi de amintiri si nici de propriile ganduri. Si atunci inima porneste din nou. Fiindca la naiba! Esti viu! Inseamna ca e inca un cosmar, ceea ce inseamna ca traiesti! - Va urma -
Acest mesaj a fost editat de către GirlOnline: -
CAPITOLUl 34
- Despre aia cu sutana -
Nu, nu sunt consilierul principal de politica al Antihristului. Recunosc, nu am mai fost la Biserica de ceva timp, cu exceptia unor evenimente precum nunti, botezuri sau inmormantari. Daca stau sa ma gandesc mai bine, de peste 10 ani sau cam pe acolo. Nu e vorba ca nu cred in Dumnezeu, cred. Sau asa ma gandesc. Ce nu cred e ca, daca nu imi fac prezenta in fiecare zi de slujba imbracata frumos(pe preferat cu pantofi lacuiti- asa imi amintesc de mica-) si cu atitudine umila, nu neaparat voi ajunge in Iad.
Ei bine, am incetat sa merg pentru ca nu cred in popi. Ma enerveaza cum infrunta daca ai putin rimel pe gene sau daca nu esti imbracat "corespunzator", si crede-ma, chiar nu sunt genul basmalelor. De parca pentru a merge la Biserica trebuie planificat cu cateva zile inainte! Multumesc, as dori sa merg cand am chef sau cand simt.
Ma enerveaza popii care cer o taxa la evenimente mai sus mentionate, pe care o percep ca intrarea(taxa) la piscina, la gradina zoologica sau facultate. Si uite cum se duce naibii logica de existenta a "cutia milei".
Ma enerveaza popii despre care citesc pe aici(sau din auzite) ca deschid carti ; nu mai mult decat lumea care o cere.
Fiindca stiu ca nu pot alege cand vreau sa mor, dar stiu cu siguranta ca atunci cand o sa vina timpul, o voi face in conditiile mele: sa nu stiu cand, cum, sau de ce. Pentru ca imi place sa traiesc, dar nu vreau sa stiu cum o voi face peste un minut, o zi, sau o luna. Pentru ca viata este cel mai mare viciu.
Acum, daca ar fi sa il caracterizez pe Dumnezeu intr-un singur cuvant, nu ar fi Unicul, Atotputernicul, ci: egoist. Asta ar fi primul cuvant care mi-ar trece prin cap. Un egoist la care eu ma rog(mult) ca popii astia la un loc sa inceteze sa mai fie sarlatani!
- Va urma - -
