dependenta de alcool
-
6 0Cineva foarte drag mie sufera de boala cauzata de dependenta de alcool.As face orice sa il ajut.Poate cineva sa ma ajute cu vreun sfat? -
-
-
-
Maddie draga daca gasesti un remediu pt aceasta boala sa stii ca ma intereseaza si pe mine .Eu am incercat cu cineva f apropiat mie un remediu naturist (picaturi) de la BIOENERGO-TERAPIA din Iasi.E vorba de o cura de 2 flacoane a 21 ml de concentrat energizant hidroalcoolic din plante pe care i l-am administrat fara stirea lui.Dar tratamentul e de durata( cam 2-3 luni)si tb vazuta urmarea .Eu nu am avut rabdare cred ca trebuia sa-i mai administrez un flacon(se poate pune in orice mancare,bautura mai putin cafea, fara stirea persoanei si fara sa -i dauneze intr-un fel.Dar eu as vrea sa aflu un remediu mai rapid deoarece eu nu mai am rabdare si putere.Persoana respectiva cred ca a mostenit de la tatal lui aceasta boala.Daca afli ceva imi poti scrie si pe e-mailul ella3_8@eva.ro.Multumesc din suflet si astept.
-
Draga Ella,
Si eu am incercat cu un produs numit 'FITO-ANTIALCOOL' tot asa,administrat chiar in bautura cu sau fara stirea bolnavului.Nu a avut nici un efect.Problema dependentei e mult mai complexa,cred.Nu stiu ce sa fac.Am citit si despre alcoolicii anonimi din romania la adresa www.itcnet.ro.Mi s-a parut foarte interesant materialul prezentat acolo. Dar ei pun pe primul rol in vindecarea acestei boli,credinta , credinta care nu e la indemana oricui,mai ales la indemana unor oameni care au acum o varsta de aproximativ 45 de ani si care au fost educati intru-un sprit absolut darwinist si ateist.
Sunt absolut ingrozita ca nu pot gasi o solutie. Iti multumesc mult ca mi-ai rspuns.Daca esti interesata,m-as bucura sa continuam dialogul pe aceasta tema! -
-
-
-
Este f adevarat ca dependenta de alcool slabeste vointa ba mai mult de atat atrage dupa sine tulburari de comportament.Ca sa pun puntul pe i la mine este vorba de sotul meu care are aproape 40 ani.Problema este ca eu nu mai am putere sa trec peste acest lucru.Cand este baut parca este alt om.Cateodata ma intreb care este el cel adevarat,atunci cand este treaz sau at. cand e baut?Mai mult de atat eu cred ca dependenta de alcool are la baza probleme psihice.Realizez ca e vorba despre relatia lui cu parintii , cu fiecare in parte(aici sunt multe de analizat)dar el nu vrea sa se gandeasca la acest lucru deoarece pur si simplu refuza.In momentele cand e baut iese la suprafata o doza de rautate ,jigneste, vorbeste fara sa-i asculte pe ceilalti si considera ca numai el are dreptate.Cateodata cred ca de fapt eu am nevoie de un tratament psihiatric pt a putea trece peste astfel de momente.Pur si simplu vad cum imi schimb sentimentele pe zi ce trece fata de el,am senzatia ca pierd timp pretios din viata mea in zadar.Imi prinde bine discutia asta cu voi si va multumesc din suflet pt rabdare si pt tot ce scrieti.va pup
-
-
-
Ella cred ca ne-am blocat in 3.Eu,tu si gxg. Avem poate toate aceeasi problema si nici una din noi nu are solutie.Boala despre care am deschis subiectul este cu totul deosebita. Ar fi fost altceva sa incepem cu "cineva tare drag mie sufera de hipertensiune arteriala sau de hepatitita nu stiu de care sau de alergie la nu stiu ce.....s.a.m.d."
Dar sa pui pe tapet "cineva drag mie este alcoolic" nu este acelasi lucru. Nu starneste aceeasi compasiune ca in cazul celorlalte boli desi , clar, alcoolismul este o boala! Trebuie sa recunoastem! Asa cum spui tu,aceasta boala are implicatii pe fond psihic mai mult decat ne gandim noi. Vreau sa clarific in acest moment un lucru, eu ma refer la un alcoolic, nu la un betiv.Un betiv este cu totul altceva. Alcoolicul isi constietizeaza boala si din aceast cauza suferinta lui este mare.
Am inteles ca este vorba de sotul tau si imi pare rau, dar daca tu cosideri ca este un alcoolic ci nu un betiv (mie mi se par notiuni total diferite,spun inca o data)mai ai putina rabdare, poate impreuna vom reusi!
PS. Daca nu se va mai implica altcineva in acest dialog in urmatoarele zile, am sa-ti scriu pe E-mail.
Numai bine
Maddie -
Mda, cred ca nu ma mai descurc!Nu stiu ce sa zic, daca e alcoolic sau betiv,lamuriti-ma voi care este diferenta ca eu una nu prea pricep.Da gxg,am cautat sa stau de vorba cu el dar nu vrea sa recunoasca deschis ca are o problema cu alcoolul .I-am spus si ce cred eu, ca el cauta un refugiu in alcool ca sa depaseasca anumite momente iar acum pur si simplu s-a obisnuit.Dragele mele nu este nevoie sa bea o tona de alcool ca sa-si schimbe comportamentul.La 2-3-4 pahare de vin e un om normal ,peste...iar nu e bine si problema este cu taria(coniac,vodca) ,asta-i face cel mai rau, ce depaseste 100g.Nu pot sa spun ca bea mult dar poate nu-i rezista organismul.Si mai este si anturajul(nu acesta este cauza, ca nu-i pune nimeni pistolul la tampla) se ia cu prietenii lui si depaseste limita.In rest e un om exceptional!Dar eu una nu pot trece peste problema asta.Cand este baut este cumplit de sacaitor si nu ma mai tin nervii pe mine si apoi isi face si lui rau.Avem 18 ani de casatorie si ma simt acum ajunsa la limita puterilor si neputincioasa in privinta asta.Eu una sunt convinsa ca totul are o radacina in copilaria lui,in relatia in special cu mama lui(o femeie care s-a pus pe sine inaintea celorlalti,partiala fata de cei 3 copii ai ei, neimplinita in relatia cu sotul, de aici si invidia si uneori un soi de rautate fata de noi cele doua nurori, parca i-ar fi frica sa nu avem noi parte de ce n-a avut ea).Eu cred ca nu s-a simtit iubit in aceeasi masura in copilarie ca ceilalti frati ai lui.Acelasi lucru cred ca-l simte si sora lui, deoarece soacra-mea l-a iubit f mult pe cel mic.Am deschis acest subiect cu el si a tacut , stie ca am dreptate dar nici nu vreau sa-l ranesc , as vrea sa-l fac sa vorbeasca el dar e greu pt ca refuza acest subiect.Nu stiu ce sa mai spun , de aceea mi-a fost si mie greu sa vorbesc despre acest lucru cu cineva si am facut o incercare cu voi cand am vazut subiectul.Poate are cineva vreo idee si ne putem ajuta una pe cealalta.Va pup si v-astept!
-
-
-
-
-
Si sotul meu este dependent de alcool !! si nu stiu cum sa-l ajut.Am ajuns la capatul rabdarii si am o fetita de 5 ani.De multe ori am tendinta de a baga divort dar ma gandesc la copil.Daca gasesti un remediu asi fi foarte bucuroasa si recunoscaroare !! povestea noastra este identica cu a ta!!! sper sa tinem o legarura .
-
Draga Simona,am o zi cumplita , nu ma simt prea bine dar trebuie sa merg mai departe.Cred ca sunt la un pas de o depresie desi stiu ca nu tb sa ma las.La fel ca tine de multe ori m-am intrebat daca nu-i mai bine pt mine sa depun actele pt divort si o data am fost la un pas de a o face.Dar la mine e f complicat in afara de faptul ca am doi copii(fata e cea mare anul acesta are capacitate,iar baiatul are 9 ani)noi avem si acelasi loc de munca iar mie mi-e f greu sa gasesc aici in orasul meu ,si la 38 de ani, un alt loc de munca.Da-mi adresa ta de e-mail si daca am ceva noutati cu draga inima ti le trimit desi eu cred ca singura rezolvare sta tot in ei , in vointa lor,in constientizarea problemei si incercarea de a repara greselile.Dar mai e mult pana acolo.........