Reclame, reclame şi iar… reclame în prosperii ani ’30!

Mica şi marea publicitate în anii dintre cele două războaie aveau un rol deosebit în promovarea a tot ce se consuma, bunuri materiale strict necesare, obiecte de lux sau spectacole, toate

Mica şi marea publicitate în anii dintre cele două războaie aveau un rol deosebit în promovarea a tot ce se consuma, bunuri materiale strict necesare, obiecte de lux sau spectacole, toate trebuiau să aibă prin reclame un impact visual frapant fie că reclamele erau în ziare şi reviste, pe pereţii clădirilor sau purtate de “oamenii-sandwich”! Ziare şi reviste cum ar fi Universul, Life sau Domniţa prezentau atunci prin publicitate o realitate înfrumuseţată, departe de grijile cotidiene. Asta era şi scopul!

Azi, când vedem aceste imagini în presa vremii ne minunăm de creativitatea şi exuberanţa spaţiilor dedicate reclamelor, dar în câţiva ani totul avea sa se schimbe, avea să se sfârşească şi nu putem să nu ne amintim cât de execrabile, mohorâte şi anoste deveniseră ziarele în cea mai întunecată epocă a existenţei noastre,“epoca de aur”!

Aproape o pagină întreagă din “Domniţa” (foto 1) face reclamă… la diverse: pentru îngrijirea tenului “Floreine-crema adaptată de femeea parisiana”sau “un păhărel de vin Girard înainte de masă” care ar înlocui untură de peste, din ce ştim noi hrănitoare şi bună pentru creşterea apetitului.

Un anunţ interesant este cel care ne invită la “Casa  femeii” unde la restaurant puteam mânca bine, două feluri şi desert cu numai 55 de lei în condiţiile în care salariul mediu atunci era de 3.000 lei dar unde puteam beneficia şi de consultaţie juridică şi asistenţă medicală , acestea gratuite!

Într-un alt chenar Asociaţia creştină a femeilor oferă într-un cămin de fete, găzduire pentru ucenice, eleve, studente “care caută o atmosfera caldă, prietenoasă, creştinească.”

Panotajul stradal era o altă modalitate de a face reclamă (foto 2), chiar agresivă dacă ţinem cont că o clădire întreagă de pe Calea Victoriei era plină de panouri publicitare, multe dintre ele luminate pe timp de noapte.

Aici găsim amestecate Vinuri de Târnava la domnul Ambrosi, Fierărie la Marinescu şi Voicu Jalea, pălării la Drăgănescu, încălţăminte la Royal Shoe, tot pantofi şi vis-à-vis la Dragomir Niculescu care-şi etalează numele pe toată lungimea faţadei clădirii în care se află azi Teatrul C.

Tănase.

Revenim la ziare şi găsim o reproducere cu o grafică uşor naivă (foto 3) la “pardesiul elegant de ploaie Fulgarine, care este lucrat după un patent englezesc, având cusăturile acoperite cu benzi cauciucate, fiind complet impermeabil pe vreme de ploaie, lei 650 (fără cordon)”!

“Femeia modernă fumează”, aşa spune o reclamă la ţigaretele Doina (foto 4), reclamă care azi ar fi interzisă şi nicidecum încurajată şi argumentată “ femeia modernă fumează pentru că fumatul este stimulentul gândirii în timpul muncii şi o destidere a nervilor în repaus”. Casa Autonomă a Monopolurilor  CAM, era cea care lansase noul produs Doina, făcut dintr-un tutun superior, la preţul de 25 de lei cutia cu 10 tigarete.

Într-o altă pagină de jurnal (foto 5), se face un adevărat tur de forţă prezentându-se cu imagini şi text reclame la cele mai noi producţii cinematografice cât şi la alte evenimente culturale.

Aflăm că nu trebuie să ratăm premiera de la sala Savoy a filmului “Copilul durerii” producţie care în America “ a stârnit o zenzatie de nedescris şi toate femeile, toţi bărbaţii, toate mamele, trebuie să vadă acest film”! Intrare generală lei 32! Cam scump!

“Tânărul Conte” cu Anny Ondra la cinema Trianon, “Trăiesc pentru a iubi” cu Dolores del Rio la Scala şi “Simona (Dactilografă se mărită)” la Aro (Patria) completează afişul!

clement-peter
clement-peter
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod