Educatia finlandeza

Educația finlandeză: 8 motive pentru care sistemul de învățământ din această țară este cel mai bun din lume

Fără teste standardizate, fără școli private și fără stres. Iată principiile pe care se focalizează educația finlandeză, iar sistemul de învățământ a obținut în mod repetat cea mai bună clasificare la nivel mondial. Oare cum procedează școlile și profesorii pentru a stimula performanțele excepționale ale elevilor?
Probabil că ai remarcat principiile standardizate bazate pe memorarea lecțiilor și munca intelectuală intensă, care durează multe ore. Deși este adevărat că o astfel de strategie poate încuraja performanțele în domeniul științelor exacte cum sunt matematica, fizica sau chimia, mesajul transmis pare a fi „muncește mai mult, dar trăiește mai puțin”. Se pare că educația finlandeză a identificat un răspuns util pentru această dilemă, reușind să mențină rezultatele excepționale ale elevilor fără să propună o abordare care periclitează sănătatea sau reduce complexitatea vieții din afara spațiului școlar.
De-a lungul anilor Finlanda a inițiat numeroase reforme care au revoluționat complet sistemul de învățământ. Oare elevii din această țară stau în camere cu puțină lumină, cu multe calculatoare și respectă un program foarte lung de studiu? Nu. Se stresează pentru a obține note mari la teste standardizate la nivelul întregii țări? În niciun caz. Finlanda promovează un sistem de învățământ holistic, care pune accentul în mod egal pe excelență și echitate.

 
Iată de ce educația finlandeză se situează pe primul loc în lume:

 
1.
Nu există teste standardizate

Deși acest gen de teste sunt utilizate de obicei pentru evaluarea cunoștințelor elevilor la fiecare materie, completarea testelor grilă sau răspunsurile la întrebările generice nu semnifică în mod cert competența într-un anumit domeniu pentru că este posibil ca elevii să învețe numai în apropierea testului și să uite rapid cunoștințele dobândite după aceea.
În Finlanda nu există decât un singur test standardizat la finalul liceului. În restul timpului elevii primesc note în baza testelor individualizate create de profesori. Progresul general este măsurat de Ministerul Educației, care selectează mostre din diferite grupe de vârstă.

 
2. Evaluarea profesorilor nu este strictă

Profesorii sunt adesea învinuiți pentru rezultatele slabe ale elevilor, în unele cazuri în mod justificat. În Finlanda, însă, cerințele pentru a deveni profesor sunt stabilite la standarde atât de ridicate încât nu mai este nevoie să fie evaluați constant după aceea. Toți profesorii trebuie să aibă un masterat înainte de a începe să predea, iar programele destinate viitoarelor cadre didactice sunt extrem de riguroase și selective.
Nu se mizează pe o evaluare constantă, ci mai degrabă pe responsabilizarea deplină. Relația dintre profesor și elev este evaluată în mod individual, luând în calcul toate variabilele specifice.
Există un număr redus de profesori și elevi, iar monitorizarea progresului individual este riguroasă tocmai pentru că nu se schimbă des profesorul și elevul nu va fi nevoit să relaționeze cu o persoană complet diferită. În general un elev are aceeași profesori timp de minimum 6 ani sau chiar pentru cei 9 ani de educație obligatorie.

 
3. Se mizează pe cooperare, nu pe competiție

Deși în mod generic educația creează o competiție constantă, în Finlanda lucrurile stau foarte diferit. Se consideră că nu este nevoie să fii angrenat într-o competiție permanentă pentru a câștiga. Sistemul de învățământ finlandez nu este bazat pe clasificări. Nu există liste cu cei mai buni elevi sau profesori, școlile fiind în primul rând un mediu de cooperare.

 
4. Echitatea în mediul școlar

Foarte multe sisteme de învățământ sunt focalizate pe ameliorarea rezultatelor la teste distincte, astfel încât starea de mulțumire, armonia și sănătatea elevilor ajung pe plan secund.
Obiectivul educației finlandeze este să transforme școala într-un loc echitabil. Toți elevii primesc mese gratuite, au acces rapid la un medic, pot beneficia de consiliere psihologică și de un ghid individualizat pentru a se implica în activitățile care le plac.

 
5. Începerea școlii la 7 ani, durata mai redusă a studiilor obligatorii

În Finlanda copiii încep școala la 7 ani pentru a nu amesteca perioada copilăriei cu studiile și educația obligatorie nu durează decât 9 ani. Orice cursuri suplimentare după vârsta de 16 ani sunt opționale. Din punct de vedere psihologic se creează o stare de libertate, iar elevii nu au impresia că sunt blocați într-un sistem de învățământ rigid.

 
6. Oferirea de opțiuni variate, care nu se restrâng la facultate

În Finlanda nu se trasează o demarcație clară între persoanele care au făcut facultate și cele care nu au ales această variantă, existând șanse egale de a începe o carieră de succes.

 
7. Elevii se trezesc mai târziu 

Sculatul devreme, drumul cu autobuzul sau mașina, participarea la activitățile extracuriculare de dinaintea sau de la finalul orelor de curs sunt lucruri care lasă elevii fără prea mult timp liber.
În Finlanda orele încep la 9:00 – 9:45 și se încheie la 14:00 – 14:45. În cadrul studiilor realizate s-a constatat că un program școlar care începe foarte devreme poate avea un impact negativ asupra echilibrului emoțional, dezvoltării și sănătății elevilor. Orele din școlile finlandeze durează mai mult, dar și pauzele sunt lungi.

 
8. Teme mai puține

Potrivit specialiștilor, elevii din Finlanda au cele mai puține teme la nivel mondial, dar reușesc să obțină cele mai bune rezultate. Petrec aproximativ 30 de minute zilnic pentru a rezolva temele de la școală și nici nu au nevoie de profesori particulari. Sistemul de învățământ creează un echilibru între recreere, studiu și viața de zi cu zi, iar elevii se perfecționează fără să fie mereu sub presiunea de a lua nota cea mai mare. Nu se îngrijorează pentru temele care i-ar putea face să stea numai în casă, ci se concentrează pe evoluția pozitivă la școală și în afara ei.
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod