Falimentul unui mod de viaţă: Tragedia greacă în cele mai dramatice imagini

Sunt întotdeauna la curent cu știrile interne și externe. Îmi place să vă aduc noutăți din viața vedetelor și povești din toate colțurile lumii.
Dosar Eva. Una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de români a devenit un sălaş al panicii şi disperării. Criza muşcă adânc din mândria unui popor distrus de politicieni iresponsabili.
Chipul unui pensionar disperat, prăbuşit pe trotuarul din faţa băncii, exprimă într-un mod dureros situaţia în care a ajuns Grecia. Înconjurat de poliţişti şi de membri ai conducerii băncii, acest om a ajuns la capătul puterilor - după mai mulţi ani de criză prelungită, el este nevoit să stea la coadă pentru a primi în această săptămână cel mult 120 de euro din pensie.

Emoţia pe care o provoacă durerea lui este de înţeles. Dar românii au o vorbă: "Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe sufletul". Nu poţi să nu te gândeşti că sunt foarte  pensionari din ţara noastră care trăiesc cu mai puţin de 120 de euro pe lună, nu pe săptămână, în condiţiile în care tarifele la utilităţi şi preţurile cresc în fiecare an, tinzând spre media europeană. Un stat care se împrumuta pentru a le plăti bugetarilor 14 salarii pe an şi bonusuri de vacanţă, în care salariul minim pe economie era în 2008 de 680 de euro, iar pensia minimă garantată - 460 de euro, în care pensionarii primeau 14 pensii pe an, un astfel de stat nu putea funcţiona la nesfârşit aşa. Privind la pensiile din România şi la nivelul foarte jos la care este plătită acum munca la noi, înţelegem că "luxul" după care ţipă acum grecii nu era produsul lor, ci al împrumuturilor oferite cu nemiluita.
Iar aceasta nu este doar problema celor care au luat, ci şi a celor care au dat.

Milioane de greci resimt acut efectele unor alegeri greşite care au dus la dezastru. Şi este doar începutul sfârşitului pentru un mod de viaţă nerealist şi neadaptat la contextul european contemporan. Ca de obicei, oamenii simpli sunt cei care plătesc cel mai scump factura acestui joc periculos, promovat de politicieni kamikaze, incapabili să înfrunte situaţia şi să ia decizii curajoase atunci când era nevoie de ele. Finalmente, populismul, promisiunile electorale fără acoperire şi aşteptările greşite ale alegătorilor au condus la prelungirea bolii, nu la vindecarea acesteia. Cineva ar fi trebuit să le explice ferm grecilor că traiul pe picior mare nu poate ţine la nesfârşit, mai ales dacă te împrumuţi într-un ritm galopant doar ca să consumi, însă venirea la putere Syrizei, Coaliția Stângii Radicale, a demonstrat că grecii nu erau pregătiţi să-şi asume o schimbare reală, dureroasă dar absolut necesară şi sănătoasă.

Astăzi, Grecia trage ponoasele proastei administrări a banilor, ale traiului pe datorie şi ale lipsei de reforme care să scoată ţara din vârtejul periculos al scadenţelor.
Sătui să pompeze ajutoare financiare într-un sac fără fund, creditorii internaţionali, cu toată vina lor, consideră că a venit momentul ca grecii să-şi asume viitorul: vor să colaboreze cu creditorii şi să accepte soluţiile aspre impuse de aceştia sau o vor lua pe cont propriu, cu riscul unei prăbuşiri în haos? Aceasta este miza votului la referendumul de astăzi. Nimeni nu poate fi salvat împotriva voinţei sale şi oricare ar fi decizia poporului elen, aceasta va trebui respectată, cu orice preţ.

Grecia s-a împărţit în două tabere, între "Da" şi "Nu", şi se îndreaptă spre o decizie dureroasă, oricare ar fi ea. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Atena mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat pe 30 iunie, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către Fondul Monetar Internaţional. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Cum a ajuns statul elen aici? Cu largul concurs al politicienilor autohtoni, dar şi al creditorilor, care au tolerat mult timp cheltuielile nesăbuite ale Atenei.
Un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi prezentat joi pune la zid politica guvernulului de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, pe care îl acuză că a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni. "Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget", precizează raportul FMI. "A fost creat un nou gol financiar. (...) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor", subliniază FMI.

Grecia ar avea nevoie acum de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.
Îndârjită de lipsa de cooperare a Atenei, Germania a exclus, însă, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării FMI în acest sens.

Premierul de extremă-stânga grec Alexis Tsipras a îndemnat, vineri, alegătorii să nu cedeze "şantajului" creditorilor internaţionali, reafirmând că un vot negativ nu ar conduce la ieşirea Greciei din zona euro. Susţinătorii măsurilor de austeritate, care au organizat o manifestaţie paralelă, au avertizat însă că un vot negativ la referendumul de duminică va determina ieşirea Greciei din spaţiul monedei unice europene.

Ultimul sondaj de opinie, organizat vineri, arăta o divizare aproape egală a societăţii - 44% dintre cetăţeni fiind favorabili măsurilor de austeritate, iar 43% împotrivă, restul fiind nehotărâţi.

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a promis vineri seară poporului elen că va ajunge la un acord cu instituţiile financiare internaţionale în cel mult 48 de ore după referendumul de duminică, indiferent de rezultat. Este încă o promisiune, după atâtea altele, şi rămâne de văzut dacă grecii mai sunt dispuşi să creadă. Şi mai ales să suporte consecinţele.


Foto: AFP/Mediafax, Hepta
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod