Solutii noi - Chirurgie digestiva cu metode avangardiste



Despre transplant, oncologie digestiva, un congres la Bucuresti cu elita chirurgilor din lumea intreaga si despre noul tratat de chirurgie... Cu optimism, dar si cu obiectivitate ne vorbeste prof. dr. Irinel Popescu, seful Clinicii de Chirurgie Generala si Transplant Hepatic Fundeni. Jurnalul National: Domnule profesor, ati fost desemnat cel mai bun chirurg al anului 2006. Ce v-ati propus pentru a confirma rezultatele sociologice pe baza carora ati obtinut acest titlu? Prof. dr. Irinel Popescu: Consider acest premiu nu un succes personal, ci un succes al scolii de chirurgie reprezentata de Clinica de Chirurgie si Transplant Hepatic, ce continua de altfel traditia profesorului Setlacec. Gasesc utila ideea concursului "10 pentru Romania" si din punctul de vedere al unor dezbateri sau opinii lansate ulterior vizand starea sistemului de sanatate. Am citit cu stupefactie opinii potrivit carora sistemul sanitar ar fi prabusit, si din aceasta cauza noi toti ar trebui sa oprim activitatea de performanta si sa asteptam pana se rezolva faimoasa problema cu vata si fesele. Modelul de tip comunist in care trebuie sa rezolvam problemele asa-zis de baza si-a dovedit falimentul de mult. SUA au multe probleme in sistemul de sanatate: au peste 40 de milioane de neasigurati, un pachet de servicii medicale pentru persoanele sarace foarte "subtire", iar una dintre modalitatile prin care vor sa scada cheltuielile in sanatate este reducerea pachetului bazal. Totusi SUA nu considera ca are un sistem sanitar prabusit. Aici intervine conceptia diametral opusa ca societatile nu inainteaza uniform, ceea ce inseamna ca nu trebuie sa asteptam sa facem toti pasul in acelasi timp.
Societatile sunt trase inainte de elite ce joaca rolul de locomotive. Elitele societatii La noi notiunea de elita s-a deformat mult. Dumneavoastra cum o definiti? Elitele sunt alcatuite din oameni care si-au fixat anumite preocupari. Care au avut sansa de a lucra in institutii ce le-au permis sa-si dezvolte aceste preocupari. Care, la un moment dat, au ajuns la un grad de performanta ce le permite sa functioneze, ca sa spun asa, la parametri internationali. In realitate sunt niste salahori, dar niste salahori de performanta, si acest lucru, departe de a starni invidia, ar trebui sa bucure restul societatii, pentru ca s-a dovedit ca modelul cel mai functional este cel care beneficiaza de elitele-locomotiva in urma carora vine restul societatii. Or, a selecta elitele din Romania mi se pare o actiune corecta si laudabila. Sunteti convins ca sistemul nostru de sanatate nu e "prabusit". Pe ce va bazati, domnule profesor? Nu poate fi prabusit un sistem in care se fac cu succes interventii complicate: interventia chirurgicala efectuata de prof. dr. Ioan Lascar, promovata pe Discovery, fertilizarea in vitro la o femeie de peste 65 de ani. Nu poate fi prabusit un sistem in care un pacient este transportat cu elicopterul SMURD din orice punct al tarii, in conditii critice, tinut pe aparate de dializa hepatica de ultima generatie, stabilizat si ajuns ulterior la transplant hepatic efectuat cu succes. Dar acceptati ca este subfinantat? Evident ca acest sistem nu e unul prabusit, dar este finantat cu aproape 200 de euro pe asigurat, infinit mai putin decat media europeana.
Si este un sistem in care gradul de pregatire a cadrelor medicale nu este intotdeauna la nivelul elitei. Dar elita are datoria sa elaboreze protocoale, sa organizeze congrese, simpozioane pentru a-i educa si pe ceilalti. Solutia este ca elitele, definite in sensul cel mai prozaic al termenului, sa aduca si restul societatii la nivelul lor. In definitia elitei intra si un element de dorinta, de ambitie si de implicare personala, care mi se pare meritoriu. Concret? La Clinica de chirurgie ne propunem continuarea programului de transplant, in primul rand al celui de transplant hepatic, cu atingerea cifrelor convenite cu CNAS si cu MSP. Anul acesta vrem sa efectuam 25 de transplante hepatice. De la inceputul anului si pana acum au fost efectuate trei. Vom continua preocuparile pentru tratarea diabetului cu transplant de celule pancreatice si eventual de pancreas intreg. Mi se pare ca bolnavii de diabet sunt o categorie neglijata, care ar putea sa beneficieze mai mult de aceasta tehnica. De asemenea, vom continua colaborarea cu Spitalul Hammersmith din Londra, legata de transplantul cu celule stem. Sunteti un promotor al metodelor chirurgicale moderne. Ce v-ati propus in acest sens? In momentul de fata, clinicile de chirurgie se definesc in functie de procentul de interventii efectuate laparoscopic. Laparoscopia a debutat cu scoaterea colecistului, impusa ca operatie standard, si s-a dus catre procedee avansate, ce nu s-au mai impus atat de usor, deoarece presupun un grad mai mare de expertiza. Dar avantajele au fost dovedite, existand tendinta de a incadra in elita sectiilor de chirurgie pe cei care fac chirurgie laparoscopica.
Eu pot sa va dau un exemplu: prelevarea rinichiului pentru transplant se face clasic si laparoscopic. Cineva care o face numai clasic argumenta ca laparoscopic o fac numai 10% dintre cei care efectueaza prelevari. Dar cei 10% sunt cei mai avansati din lume in domeniu si este important ca donatorul sa ramana cu o cicatrice extinsa sau cu niste orificii. Tendinta este de crestere a acestui procent la 15%-20% si, in final, sa devina 100%. Abilitatile pentru chirurgia laparoscopica se dobandesc la tinerete. Sunt servicii unde se opereaza aproape 70% laparoscopic. Laparoscopia La clinica dumneavoastra ce se opereaza laparoscopic? Operam laparoscopic: hernii hiatale, atalazie, splenectomii, chist hidatic, tumoare medie de ficat. De curand am inceput chirurgie de pancreas si vrem sa generalizam abordarea laparoscopica in chirurgia colorectala. In prezent, exceptand contraindicatiile majore, orice tip de cancer al intestinului gros poate fi abordat laparoscopic, aceasta fiind urmatoarea etapa pe care ne-o propunem. O latura neglijata la noi este chirurgia oncologica digestiva. Ce veti intreprinde in aceasta zona cu cazuistica severa? O operatie corect efectuata ofera o sansa pacientului. Iar una incorecta ii ia aceasta sansa, chiar daca se apeleaza la tone de citostatice sau radioterapie. De curand, impreuna cu profesorul Florian Popa, rectorul Universitatii "Carol Davila", el insusi chirurg digestiv, am infiintat, in parteneriat cu IASGO (Institutional Association of Surgers Gastroenterologists and Oncologists), o scoala de chirurgie internationala.
Ea va functiona in cadrul Universitatii "Carol Davila", cu lectori, chirurgi celebri pe plan international. Elevii vor fi selectati din toata lumea, diplomele vor fi emise de Universitatea "Carol Davila" si speram sa devina diplome de prestigiu. Dupa rezidentiatul de chirurgie se pot efectua aceste cursuri superioare de chirurgie oncologica digestiva.
AGENDA MEDICALA 2007
Intre 18 si 21 aprilie este programata Conferinta nationala de chirurgie. Dar evenimentul cel mai important al anului este Congresul Mondial al IASGO, programat intre 5 si 8 septembrie. Sunt asteptate aproximativ 1.000 de personalitati din elita mondiala a chirurgiei, gastroenterologiei si oncologiei digestive. Tot in 2007 se va finaliza Tratatul national de chirurgie, coordonat de prof. dr. Irinel Popescu. Lucrarea se inscrie in traditia tratatelor elaborate incepand cu anul 1950 sub redactia profesorului Hortolomei, prof. Burghele etc.
CERCETARE
"In urma castigarii unor granturi si a activitatii de cercetare derulata in Centrul de chirurgie renala si transplant hepatic, noi am primit diploma si statutul de Centru de excelenta anul trecut. Sub conducerea acad. Laurentiu Mircea Popescu, am infiintat platforma G.E. Palade (dupa numele savantului roman laureat al Premiului Nobel pentru medicina), platforma stiintifica a Universitatii
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod