Avortul si consecintele lui

• 
  
  Gabi pe 10 Mai 2012, 09:00

  din articolul "Am eu dreptul să decid dacă tu vei trăi..."

  Există o întrebare care foarte des apare în faţa bărbaţilor şi a femeilor, a celor credincioşi şi a celor care nu se consideră a fi astfel. O întrebare care cel mai des e precedată de o tristă istorie sau nişte exclamaţii, care de fapt nici ne se aşteaptă la un răspuns şi care nici nu e prea clar cui îi sunt adresate, sau lui Dumnezeu sau nimănui. E o întrebare periculoasă, incomodă şi de la care adesea simţi şi o durere undeva în regiunea inimii. Întrebarea e „să dau naştere copilului?". E o întrebare care adesea apare când abea se meditează la posibiliatea de a avea un copil, existând numeroase motive care ar împiedica dorinţa de a-l avea: sănătatea, criza, ecologia, eriditatea şi chiar şi sfârşitul lumii. Se întâmplă că se pune întrebarea când această întrebare nu mai are dreptul la existenţă, când o viaţă nouă deja există în ceea care-şi pune întrebarea. Situaţiile sunt foarte diferite şi aş vrea să vă relatez câteva istorioare, în care fiecare dintre femei a ales şi a luat o decizie. Aceste femei sunt absolut reale, locuiesc împreună cu noi pe aceeaşi planetă şi în acelaş timp. 1. Pericol pentru viaţă Ana era o mamă obişnuită a doi copii, o femeie care ducea o viaţă destul de obişnuită alături de familia sa. Feciorii erau de o vârstă preşcolară şi deşi de mai multe ori apăruse întrebarea posibilităţii de a avea al treilea copilaş, ea era categoric împotrivă.: «Ne ajung şi doi. Doar trebuie să mai trăim şi pentru noi, dar şi pe aceştea trebuie să fim în stare să-i ridicăm." Viaţa continuându-şi mersul obişnuit. Există boli care se transmit genetic. Mama Anei a murit de tânără, iar puţin mai târziu şi mătuşa – sora mamei , de cumplitul cancer mamar. La 29 de ani, la un control de rutină, cu acelaş diagnostic s-a ales şi eroina noastră. Deşi boala era la un stadfiu începător, şi medicii o linişteau că operaţia îi va aduce vindecare; Ana nu prea credea în şansele sale pentru o viaţă lungă. În ziua operaţiei parcurgea holul spitalului cu paşi neliniştiţi. De parcă anume atunci încercase prima dată să-I vorbească lui Dumnezeu. Nu zicând vreo rugăciune anume, căci nu le cunoştea, dar exprimându-şi durerea proprie „ Doamne, dacă eşti..." Brusc se deschise uşa unuia dintre cabinetele de pe hol şi de acolo apăru un bătrân masiv cu o înălţime nicidecum mai mică de 2 metri. Mâinile sale erau cam de vreo trei ori mai mari ca ale Anei, iar glasul puternic şi induplecabil. — „Ce mergi de colo colo, scâncindu-ţi de milă?» — a întrebat-o pe un ton destul de dur. Biata femeie abea de reuşea printre lacrimi să-i lămurească că vrea să trăiască, dar nu prea crede în şansele sale, şi că-i pare rău de copilaşi şi soţ care vor rămânea singuri. Ultimile cuvinte deja le spunea în cabinetul medicului încercând să-şi dezlege haina de pe ea. Mai puţin de un minut a fost examinată şi apoi a auzit cuvintele absolut neaşteptate: — „Îţi strângi acum lucrurile şi o ştergi acasă la soţ. Şi peste 9 luni deja să dai naştere unui copilaş, m-ai înţeles?" Cu mult timp după Ana aşa şi nu a reuşit să înţeleagă ce a făcut-o să-l asculte pe acest bătrân înfriocoşător, tonul său care nu-ţi permitea o neasculatre sau frica de intervenţa inevitabilă. Mai apoi aflase că acest bâtrân era medicul-şef al secţiei de oncologie, la consultarea căruia era foarte greu să ajungă un simplu muritor. Toate acestea s-au întâmplat în martie şi deja în iunie Ana a dat naştere unei minunate fetiţe. Către acel timp ea mai aflase câte puţin despre Dumnezeu, şi despre puterea rugăciunii în momentele grele ale vieţii. Discutând cu preotul, care în tot acest timp i-a ajutat să facă faţă încercărilor, s-a ajuns la concluzia ca fetiţa să fie numită Anastasia. Aflând şi cum se traduce acest nume s-a convins şi mai mult de alegerea sa (Anastasia de la cuvântul grecesc anastasis,-eos, care înseamnă „înviere", „sculare (din morţi)" (ana, „sus" + stasio, „a sta")). Numele acelui medic ea îl va ţine minte mereu, fiind ferm convinsă că întâlnirea lor în acea zi a făcut-o posibilă chiar Dumnezeu. Acum Ana are 36 de ani, fetiţa e deja în clasa întâi. Tumoarea a dispărut după un an de la naştere. Şi desigur că chiar dacă viaţa ei nu e o poveste şi există şi acum numeroase analize şi îngrijire suplimentară de starea sănătăţii. Şi desigur că ca şi atunci ea se teme să piardă ceea ce are – viaţa sa. Doar că acum înţelege mai bine că viaţa sa de fapt nu e ei. Şi că va trăi atât cât va da Dumnezeu. În învierea căruia crede fără nici o îndoială. 2. Viaţa necătând la interdicţii. — Îţi vei distruge viaţa, — o convingeau toţi pe Catea, neînţelegând „încăpăţânarea prostească a ei". — Eşti încă tânără, vei reuşi să şi mai apoi să ai copii. Cui îi vei trebui cu copilul? După care urmau şiruri de argumente spre a o convinge că avorturile la ora actuală nu aduc nici o daună sănătăţii şi nu trebuie privite ca ceva înfricoşător. „ Medicina a făcut un pas înainte, şi totul va fi bine, dar iată un copil neplanificat şi încă fără tată, uite aceasta e o problemă gravă". Dar Catea era de neconvins. Şi nu era vorbă că era credincioasă, dar un sentiment straniu care pentru ea se formulase în „nu ucide", se implimentase adânc în sufletul său. Primind decizia că va da naştere colilului, nu atragea atenţie la toate ce i se spunea desprea soarta sa din continuare. Tatăl copilului a dispărut, dându-i viitoarei mame bani pentru „vitamine" (exact atât cât ar fi costat-o întreruperea de sarcină), zicând că îşi doreşte mult un fecioraş. Dar de atunci nu-l mai văzuse nimeni. Catea nu plângea, fiind convinsă că în curând el va reveni, dar nu a fost să fie. Prin multe a trecut biata fată. Fiind studentă în anul doi, încerca să se convingă, că totul va fi bine. „Voi avea şi cel mai bun soţ, şi cel mai bun serviciu. Şi cel mai bun copilaş" – încerca prin aceste cuvinte să aducă pace în sufletul său. Desigur că erau şi momente de o durere enormă, acolo în regiunea inimii, unde că probabil s-ar afla sufletul. Ea de fapt nu ştia cum va trăi mai departe şi-şi interzicea să se gândească prea mult la viitor. Puţin cine a cunoscut cum a făcut faţă convingerilor rudelor, prietenilor şi colegilor, care iniţial insistau asupra avortului, apoi au trecut la ideea că copilul ar trebui abandonat la orfelinat. Dar toate acestea sunt în trecut. Acum Catea şi soţul ei sunt în aşteptarea la al treilea copilaş. Fetiţa căreia i-a dat viaţă, necătând la toate ce se întâmplau în viaţa ei, e deja în clasa treia şi cu grijă se atârnă de mămica sa însărcinată. E de mare ajutor la treburile casei. Vecinii, rudele şi prietenii nu-i mai spun nimic. Şi din motivul că Catea s-a mutat cu traiul în oraşul de origine al soţului, dar şi din motivul că toate prorociile lor nu s-au adeverit. Cu soţul său a făcut cunoştinţă pe terenul de joacă pentru copii. Catea se plimba cu fetiţa nou născută, şi la căruciorul cu care ieşise la plimbare câzuse de câteva ori la rând roata. Iar cel care în curând i-a devenit soţ a văzut neputinţa bietii femei şi nu a putut trece indiferent. Peste jumătate de an s-au căsătorit, şi încă peste o lună fetiţa purta numele de familie a celui care i-a devenit cu adevărat tată. Pe tatăl bilogic al fetei Catea aşa şi nu l-a mai văzut, şi acum e recunoscătoare pentru aceasta Domnului. De fapt sentimentul de recunoştinţă faţă de Dumnezeu acum nu o părăseşte, simţind că Dumnezeu a păzit-o de la o alegere infricoşătoare. Căci totul putea fi altfel, putea să nu existe soţul ei alături de ea, această familie a ei, dar doar durerea de la uciderea unei vieţi care abea se formează în interiorul său. 3. O diagnoză înfricoşătoare. Noul mileniu a adus numeroase descoperiri, inclusiv şi în domeniul medicinii. Dar totodată şi noi tipuri de neputinţe şi maladii. Femeile însărcinate din primele săptămâni trebuie să treacă prin numeroase analize şi intervenţii pentru a se stabili că viitorul copilaş va fi sănătos. Unei tinere femei, care cu nerăbdare îşi aşteptă venirea pe lume a copilaşului, i se aduce vestea despre o maladie dintre cele noi descoperite la copilaşul nenăscut. Nivelul celulelor patologice din sângele său era mai mult decât ridicat. În aşa condiţii copilul se putea naşte doar cu anomalii. Şi i s-a „promis" un copil ce nici nu va vedea şi nici nu va vorbi nicicând. Fiind spudentă la psihologie, şi din practica defectologiei studiate, dar şi din vizitile la orfilinatele specializate, îşi închipuia care va fi starea acestui copilaş. Cei din jur o convingeau înflăcărat că avortul e cea mai bună şi corectă soluţie în cazul dat. Cei din jur o convingeau înflăcărat că avortul e cea mai bună şi corectă soluţie în cazul dat. A susţinut-o doar soţul. «Nu lua prea aproape de inimă. Totul va fi bine!». Şi deşi viitoarea mămică era atacată destul de des de momente de panică pentru viitorul lor, încerca să le facă faţă înfruntându-le. Înainte de naştere, medicul ce trebuia să o asiste a privit fişa ei şi a dat din cap dezaprobator. Dar peste o oră o felicita pe mămică cu fetiţa nou născută. Şi pentru cei prezenţi în secţia întrebarea tatălui fetiţei nu a fost una strarnie : „Dar ea vede, aude?". „Da, — a confirmat medicul, — e o fetiţă absolut sănătoasă. Doar că cântăreşte cât un elefant micuţ". Această istorie în curând va împlini şase ani. E ziua de naştere a fetiţei mele Maria. Maria are ochii plini de curiozitate faţă de lumea înconjurătoare şi uneori vorbeşte chiar mai mult decât toţi ceilalţi, iar de auzit aude şi ceea ce nu i s-ar cuveni la vârsta ei. 4. Încheiere Desigur că aceste trei istorii nu cuprind toate istoriile cu care se confruntă viitorii părinţi. Şi de fapt sunt convinsă că fiecare famile ar putea să relateze despre propriile minuni din viaţa ei, doar apariţia unui copilaş este şi va fi mereu o minune. Şi cât de dificilă şi de dureroasă nu ar foi situaţia prin care trecem, e foarte evident şi momentul că Dumnezeu îi iubeşte foarte mult pe aceşti copilaşi şi nu va permite nici un necaz sau suferinţă, dacă nu doar pentru mântuirea noastră. Multe femei tinere afirmă că nu vor să dea naştere unui copilaş, că nu sunt gata pentru acest moment, că sunt egosite şi nu vor face faţă. Sunt de înţeles aceste temeri şi chiar şi acceptabile, dar doar că să devii o mamă bună nu poţi altfel decât devenind o mamă. E valabil şi pentru taţi. La începutul secolului trecut mitropolitul Trifon (Turchestanov) a compus acatistul „Slavă lui Dumnezeu pentru toate"- "Venit-am pe lume prunc slab şi neajutorat, dar îngerul păzitor a întins aripi luminoase, ocrotind leagănul copilăriei mele. Dragostea Ta străluceşte de atunci peste toate cărările mele, în chip minunat călăuzindu-mă către lumina veşniciei. Îţi mulţumesc şi strig cu toţi cei care Te cunosc pe Tine: Slavă Ţie, Celui ce m-ai chemat la viaţă" Am eu oare dreptul sub cele mai justificate şi argumentate pretexte să nu dau viaţă, dar şi mai înfricoşător să o iau această viaţă, de la omul care tot cândva poate pronunaţa aceste cuvinte ? Şi cine ştie, poate în acest îngeraş se ascunde sprijinul şi susţinerea mea din viitor, dar şi ce e mai important Veşnicia?

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 8 Mai 2012, 14:20

  Draga Lucia

  Din pacate nu reusesc sa lupt decat in aceasta sectiune... cuvintele nu sunt mare lucru. Din pacate nu sunt la fel de luptatoare si in viata de zi cu zi, cum sunt de exemplu cei din cadrul provita. Eu sunt mai comoda si asta se vede si in rezultatele mele: adica nu prea semnificative. Dumnezeu sa ne dea cai de indreptare si inteligenta cat sa intelegem ca ai nostrii copii au nevoie de noi din clipa conceperii lor. Eu as da aproape orice este posibil si moral in limita mea de om sa am o familie din care sa rezulte copii, dar fara voia Domnului ce pot face? Cand as fi putut sa-i am nu am vrut si acum ma lasa Dumnezeu sa astept pana cand va voi El. Mame, indiferent de statutul social, iubiti-va pruncii ca intr-o buna zi ei va pot fi alinarea sufletului. Nu veti fi singure, veti avea pentru ce lupta, Ocroti-va odoarele, luptati impotriva oricui ii vrea raul, nu il ucideti si dumneavoastra, atat sufleteste cat si trupeste, nedorindu-l. Dumnezeu sa va ocroteasca si sa va ajute. Cu drag.

  0

  0
• 
  
  lucia pe 6 Mai 2012, 17:53

  ref Gabi

  Gabi te admir si te felicit pentru lupta pe care o duci pe acest forum, e o lupta grea si e o munca sisifica de multe ori dar nu renunta! De ce e asa greu sa constientizam ca secunda urmatoare se naste din secunda aceasta care e inca in mainile noastre...

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 3 Mai 2012, 13:33

  Draga Crina (valabil tuturor femeilor)

  Unele dintre noi, femeile, nu gandesc ca viata este viata si ca omul este nimic pe pamant si ca fiecare picatura de sange care va fi varsata de noi, daca nu este pocaita, se va plati scump pe lumea cealalta. Unele cred si, dupa ce fac prostia (avortul), se caiesc amarnic si isi indreapta viata, unele dintre ele luptand aprig impotriva acestei crime. Pentru acelea este si va fi iertare. DAR, stii tu femeie care iti omori propriul copil in loc sa il iubesti si sa il aperi si sa il aduci pe lume indiferent de parerile celor din jur si de "piedicile" pe care intr-o mai mica sau mai mare masura le inventezi, daca mai ai vreme de pocainta? sau daca te vei cai pentru fapta ta? sau daca vei mai avea alti copii? Se poate intampla ORICE dupa un avort: sa mori chiar tu, sa platesti o viata intreaga pentru un singur avort etc. UNII oameni care au studiat medicina si au luat toate examenele ca sa profeseze aceasta meserie nobila NU SUNT DOCTORI. DE CE? pentru ca in momentul in care o femeie insarcinata se duce la el, din acel moment doctorul are de-a face cu DOI PACIENTI, nu unul. Acel EMBRION devine pacient/om din clipa conceperii, chiar dinainte de a afla femeia ca il are in pantece. Revenind la femei, altele nu cred, nici in Dumnezeu, nici in suflet, nici ca acel copil moare in chinuri groaznice, IN NIMIC NU CRED si se gandesc doar la INTERESUL PROPRIU. Dar mai de castigat au cele ce cred si fac ceva inainte sau, cele ce au ocazia, dupa momentul crucial numit AVORT, decat cele ce NU cred. A doua categorie sunt demne de mila. Tot demne de mila sunt si aceslea care STIU, CRED si totusi CONTINUA sa COMITA CRIMA. DUMNEAVOASTRA VETI PLATI SI VETI FI JUDECATE DOAMNELOR CARE NU DORITI SA ASCULTATI PARERI SINCERE care vor binele copiilor dvs. LA CE MAI INTRATI SI MAI INTREBATI DACA SUNTETI IMPIETRITE SI, IN CIUDA CELOR SCRISE AICI TOT LA A VA OMORI COPILUL VA GANDITI? In fine, Dumnezeu sa aiba mila de sufletele dvs si sa va dea sansa de a va cai pentru faptele dvs. In final, draga Clara, la Dumnezeu intotdeuna exista iertare atata timp cat exista pocainta. Asta nu inseamna ca trebuie sa comiti crima gandind "Lasa ca ma pocaiesc eu maine" pentru ca maine va putea fi prea tarziu. Cea din urma fapta inseamna viclenie, iar la Dumnezeu nu merge viclenia. Si perii capului ne sunt numarati, daramite gandurile si faptele. El judeca, asa ca noi oamenii nu avem de unde sti ce va fi la Dumnezeu si nici daca aceste femei (printre care poate cea mai nenorocita sunt eu) vor fi iertate. Mai bine sa ne rugam pentru ele/noi si pentru sufletele acelor prunci. Dumnezeu cu mila Sa sa ne aiba in paza pe toti

  1

  0
• 
  
  CRINA LONDRA pe 30 Apr 2012, 19:21

  PT TOTI CITITORII ACESTEI RUBRICI!

  AM CITIT APROAPE TOATE COMENTARIILE DE AICI SI SINCER M AM CRUCIT DE CUM POT GANDI UNELE "FEMEI" DESI LE AS NUMI ALTFEL PE CELE CARE FAC AVORTURI DIN MOTIVE STUPIDE(LIPSA DE BANI, N AM FACULTATE, NU AM JOS STABIL, MIE TEAMADE REACTIA PARINTILOR ETC.. LISTA POATE CONTINUA .............) EXCEPTAND FEMEILE CARE CHIAR SUNT SOMATE SA FACA AVORT PURTAND UN COPIL CU MALFORMATII , CU TOATE CA NICI CU ACEST TIP DE AVORT NU S DEACORD, DEOARECE CONSIDER CA ASTA TIE CRUCEA DATA DE DZEU SO DUCI ..... INSA LA MOTIVEE ENUMERATE MAI SUS FETELOR CE ATI FC AVORT SAU CE URMEAZA SA FACETI.... NU V ATI GANDIT INAINTE ? TOTUSI SUNT ATATEA METODE DE CONTRACEPTIE OAMENI BUNI NU TRAIM PE VREMEA CAND SINGURA METODA ERA AVORTUL .... PUTETI PREVENI COMITEREA UNEI CRIME , NUMAI SA VRETI ASTA.... DAR SA MI SCUZATI EXPRESIA .. CAND FACETI SEX SI VA SIMTITI BINE .... NU VA GANDITI LA CONSECINTE.. MACAR FACETI SEX CU CAP... NU APOI REPEDE LA DOCTOR LA AVORT...SARCINA LA 4 SAPTAMANI ARE INIMIOARA STIMATE DOMNISOARE CARE SPUNETI CA E DOAR UN EMBRION ... VA SPUN DIN EXPERIENTA AM O PRINTESA , IAR LA ECOGRAFUK INTERN DE 4 SAPT , I AM AUZIT INIMIOARA... DECI UN AVORT =CRIMA (INCETAREA SA MAI BATA A UNEI INIMI NEVINOVATE, CELE CARE FACETI AVORT NU VA PUTETI NUMI DECAT NISTE CRIMINALE, UN COPIL E O BINECUVANTARE UN DAR CERESC , MULTE LUPTA ANI INTREGI PT A ADUCE PE LUME UN PUI SI UNELE NU STIU SA PRETUIASCA ACEST DAR CERESC, GANDITI VA DE 2 ORI INAINTE DE A FACE SEX NEPROTEJAT , SI DC TOTUSI ATCOMIS ACEST PACAT PREACURVIA (VORBIND DE CELE NECASATORITE) NU MA COMITETI SI PACATL CAPITAL CRIMA=AVORT, LUTATI PT COPILUL VOSTRU, GREU USOR DZEU VA VA AJUTA SA L CRESTETI , EL VI LA DARUIT EL VA VA CALAUZI PASII SA AVETI UN VIITOR ALATURI DE PUII VOSTRI ASTA NUMAI SA VRETI... IN CATEVA CUVINTE NU AVETI NICI O SCUZA CELE CARE COMITETI ACEST PACAT , IAR IERTARE DE LA DZEU NU STIU CATA AVETI ...,.. BAFTA TUTUROR

  0

  1
• 
  
  pytikot pe 28 Apr 2012, 10:23

  pt Larysa

  Sunt din zalau. M-am tot gandit.....imi este fff greu:( dar cu cat il las mai mult cu atat va fi mai greu si traumatizant. Chiar si acum la 12 sapt medicii spun ca sarcina e destul de mare. Si mi-e frica si de urmari:( daca n-o sa pot ssa am cand imi doresc? Ma doare sufletul,dar cred ca e cel mai bn pt el decat sa se chinuie o viata intreaga.

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 28 Apr 2012, 01:21

  Pt Pytikot

  Stiu prin ce treci:(poate nu in aceiasi masura,dar si eu din alte motive sunt obligata sa fac o intrerupere,sunt programata saptamana viitoare si sincer nu imi e bine,dar ma gandesc ca in viitor o sa fie bine si o sa am unul care o sa fie dorit de toata lumea:(

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 28 Apr 2012, 01:17

  Pt Pytikot

  :(:(:(ESTE TRIST CE TI SE INTAMPLA!dar ti-am spus,stiu caz aproape in familie,care a murit deoarece avea probleme la inima si la creierul mic plus ca s-a nascut la 8 luni!Eu de aceea zic,desi poate de multe ori sunt condamnata,cand nu poti si esti obligat sa faci avort,nu este ok ca sa condamni deoarece nimeni nu face ca isi doreste,tre sa ai un motin intemeiat!Medicul meu ginecolog mi-a zis ca dupa un avort(unul singur este ca si cum nu ai face daca te tratezi si ai grija de tine)adica poti face copil fara aprobleme,dar sa nu se repete si sa ai grija de tine fff mare.acum ramane la alegerea ta,plus ca esti tanara,si eu am 21 de ani! P.S.Nu vreau sa te sperii,dar de la medicul meu stiu ca o femeie tre' sa faca neaparat avort deoarece are 5 luni aproape iar copilul este suspectat cu sindromul down:(Desi nu sunt toate cazurile la fel,ar fi bine ca la tine sa nu fie asa,poti sta pana in jur de luna a 5-a,dar atunci daca doamne fereste nu este in regula este mult mai riscant ca sa sa faci intrerupere:(De unde esti,apropo?

  0

  0
• 
  
  pytikot pe 27 Apr 2012, 23:53

  pt. Larysa

  La un specialist de aici am fost pe care majoritatea femeilor il lauda,dar nici el nu poate sa-mi spuna,mi-a spus cu retineri ca s-ar putea sa fie bine,avand in vedere toate cele. Mie imi e frica ca o sa-l pierd mai tarziu cand o sa se dezvolte mai tare si probabil atunci medicamentele luate vor actiona in antecedent,sau exact cum ai spus tu sa se nasca cu malformatii si sa moara...Trauma ar fi mai mare pentru mine :(. In legatura cu menstruatia am mai avut probleme de genu si menstruatia imi era cam neregulata. Mentionez ca am 22 ani,am vorbit si cu mama,si ea e distrusa psihic ,mi-a spus ca in primele sapt nu am voie nici un medicament iar eu am facut chiar si o anestezie generala ceea ce e otrava pentru el,si cel mai probabil va avea probleme. A mai spus ca e doar alegerea mea,dar sa ma gandesc bine,pentru ca eu stiu ce inseamna sa suferi in viata ca si eu am suferit iar ea alaturi de mine. Nu as vrea si copilul meu sa fie condamnat la asa ceva:( desii mi-e ENORM de greu cand ma gandesc ca metoda avortului e una din optiuni in acest moment.

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 27 Apr 2012, 20:38

  este nasol ce se intampla!

  UN eco 4d nu poti face decat dupa 24 de saptamanii,din cate stiu eu.cel mai bine este sa mergi la un specialist,un ginecolog ca sa iti spun mai multe.dar totusi,trebuia sa te gandesc putin daca nu ti-a venit menstruatia deoarece nu putea sa iti intarzie asa mult.stiu si eu un caz real,cand ea nu a stiut decat in a 4-a luna si a luat antibiotice,nu s-a tratat,a baut tot prostii,nu a avut grija de ea si a nascut prematur,iar copilul a avut malformatii si a murit la jumatate de an:(acum acesta este doar un caz,nu inseamna ca este si al tau,dar sa te gandesti bine la ce vrei:(oricum consulta un specialist,sper sa fie bine si sa il poti pastra deoarece se observa ca il doresti!

  0

  0
• 
  
  pytikot pe 27 Apr 2012, 16:45

  Avort? :(

  Sunt disperata! Nici nu stiu cu ce sa incep....Sunt insarcinata in 12 saptamani,am aflat doar de curand in urma unei vizite la medic. La ecograf totul arata normal din punct de vedere fizic. Cum l-am vazut m-am indragostit si am inceput sa-l iubesc. Problema reala cu care ma confrunt si simt ca imi pierd mintiile este aceea ca in urma cu 1 luna am suferit de, durere de masele si luam chiar si 3 ketorol pe zi +aulin+algocalmine+nurofen si lista poate continua,iar apoi am suferit chiar si o anestezie generala in urma careia am luat antibiotic,ampicilina mai exact. Precizez ca am facut toate acestea nestiind ca sunt insarcinata(nu am avut nici un simptom,lipsa menstruatiei am puso pe baza stresului). Mi-e foarte frica ca acel copil poate arata bine la exterior si la interior sa fie distrus,sa nu auda sa nu vad sau...nici nu vreau sa ma gandesc :(( Iar apoi ma voi invinovati toata viata caci din cauza mea sufera. Eu m-am tot intrebat,daca l-au afectat de ce nu l-am pierdut? Sunteti si voi de parere ca a fost afectat si sansele ca el sa iasa cu probleme sunt destul de mari?

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 24 Apr 2012, 08:30

  Ce poate...

  ...sa faca o mama adevarata doar pentru a-si pastra copilul: seria1: http://www.youtube.com/watch?v=fHZc0Ye6saM La seriile 2, 3 si 4 le veti vedea link-urile in parte dreapta a paginii. P.S: este vorba de un film din zilele noastre, in care toti "apropiatii" unei femei devenita recent mama incearca sa o faca sa avorteze, sa se gandeasca doar la viitorul ei: sotul, mama, sora, colegii de servic o parasesc. Din pacate nimereste intr-un mediu unde i se "spala" creierul. Filmul este unul cu final fericit. Va doresc vizionare placuta si chiar daca filmul este rusesc (cu traducere in romana) sa stiti ca merita vazut.

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 22 Apr 2012, 18:23

  P.S.2 Larysa

  Intamplator am gasit asta: http://www.ovia.ro/lifestyle/story/807/despre-cum-m-am-hotarat-sa-pastrez-copilul.html

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 22 Apr 2012, 17:47

  P.S Larysa

  Am incercat sa fac asta pentru copilul tau. Vrei sa nu mai stii nimic. dar de ce sa nu stii? Oare nu este acelasi lucru sa il nasti, sa il botezi (macar atat ar merita si el) si apoi sa iei cutitul si sa incepi sa-l ciopartesti... doar ca atunci vei fi mai constienta de faptele tale si in plus ar avea si el un avantaj: ar merge sigur la Doamne, Doamne.

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 22 Apr 2012, 17:40

  Larysa

  NU POTI SPUNE CA IUBESTI COPII si totusi sa vrei sa scapi de al tau. UNU: si chiar daca as sti cel mai bun leac pentru ca tu sa scapi de copil, fara sa suferi NU TI L-AS SPUNE pentru nimic in lume, deci nu vreau si nici nu pot sa raspund la intrebarea ta. Daca tu crezi ca un somn de cateva zile va rezolva problema ia seama ca NU O VA REZOLVA NIMIC, NICIODATA. DOI: VREI SA CONTINUI? ai grija ca dupa aia sa nu vrei sa mori, intr-atat sa-ti fie de ciuda ca nu l-ai pastrat. TREI: FACI CE VREI...oare chiar degeaba strig aici durerea mea? Chiar crezi ca de nebuna m-as sinchisi sa scriu aici? Daca asta crezi, TE INDOIESTI AMARNIC. Totusi ca nu ai facut inca vreun pas sa scapi de copilul tau, imi doresc sa faca Dumnezeu o minune macar cu tine si sa te faca sa te razgandesti. Eu ma retrag aici in ceea ce te priveste.

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 22 Apr 2012, 00:50

  Draga Gaby...

  Stiu ca s-ar putea sa nu mai fiu cu aceasta persoana,ca el nu va simti ce simt eu,nici in momentul de fata el nu simte ce simt eu,este greu si eu mereu incerc sa nu ma gandesc la nimic,sa uit ce vreau sa fac,sa ajung la cabinet si daca s-ar putea sa ma adorma cateva zile sa nu stiu nimic,imi e greu pt ca totusi e o fiinta orice ar fi,dar sunt sigura ca o sa o fac deoarece nu as putera sa vorbesc cu nimenea,nu pot si nu simt eu ca e bine,nu stim decat noi 2!plus ca eu iubesc copiii enorm.revenind la tine,este greu sa crezi in cineva si el sa fie altceva decata pare,oricum viaat merge inainte!mai am o intrebare daca imi poti raspunde:oare ce chiuretaj e mai bun?anestezia la fel?!merci de sfaturi

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 21 Apr 2012, 22:10

  Draga Larysa

  Nu pot spune ca am trecut printr-un chiuretaj propriu-zis, dar am luat pastila de a doua zi care si aceasta este abortiva, si regret nespus ca am utilizat-o atunci: odata ca pueam muri datorita raportului de hormoni care se afla in acea pastila si a constitutiei mele relativ mici (160cm/40kg) si a doua oara pt ca momentele de deznadejde acum sunt cumplite si ma gandesc ce s-ar fi intamplat daca nu as fi luat acea pastila... acum aveam un puisor pentru care sa lupt. Insa nu il am si nici cu omul care zicea ca ma iubeste nu sunt (el s-a insurat cu alta la scurt timp dupa ce ne-am despartit). Este drept ca eu nu il iubeam. Barbatul este barbat, el nu va simti ce vei simti tu, nici nu va suporta consecintele pe care le poti suporta tu, printre care si sterilitatea. Oare te-ai gandit vreodata ca ii vei dezamagi pe ai tai daca vei face avort? De ce nu vorbesti cu mama ta? Poate te va indruma sa-l pastrezi. Daca ai rabdare sa citesti toate comentarii de la acest articol ai sa gasesti si cateva marturii ale femeilor care au facut avort. Daca nu, gasesti aici cateva marturii: http://www.adevaruldespreavort.ro/marturii-femei-care-au-avortat . Facultatea ti-o poti continua: oare nu stii ca mamele studente au dreptul la ajutor din partea statului? Uite aici raspunsul: http://centrulpuls.ro/articole/legislatia-familiei.html (cam asta este tot ce am gasit dar te rog pe tine sa cauti mai mult). Te rog sa nu faci in pripa pasul si sa te gandesti bine la ce urmeaza: citeste marturiile, mai cauta si altele daca vrei. Eu am in viata mea marturia mamei mele si greseala mea. Ai grija de tine, dar gandeste-te si la copil: este sange din sangele tau. Domnul sa va ajute. Cu drag

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 20 Apr 2012, 20:28

  pt gaby

  Spui ca acum traiesc consecintele...eu inca nu stiu care sunt acelea.imi poti spune ca sa imi fac o idee?ma gandesc in general ce ar putea fi,dar vreau sa aud si de la cineva care a facut sau mai multe pareri.merci

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 20 Apr 2012, 20:25

  pt gaby

  da,nu te contrazic,si mie imi pare foarte rau de ceaa ce voi face,nu am incotro,nu sunt capabila sa il tin,eu mai am o facultate de terminat,nu am loc de munca deoarece facultatea nu imi permite,sunt pe banii parintilor/bunicilor,momentat am toata familia langa mine care spera sa nu ii dezamagesc si sa realizez ceva in viata!Daca eu le-as spune de copil i-as pierde si plus de asta este prietenul meu langa mine,stim amandoi ce vom face,suntem constienti ca nu este bine,plus ca eu mereu ziceam ca niciodata nu o sa fac asa ceva.dar ma gandesc ca asa este mai bine decat sa fie unul nedorit,la momentul potrivit o sa imi doresc unul si o sa il iubesc si il voi proteja ca o mama,dar acum nu!Am invatat din greseala si stiu ce voi face pe viitor.acum intrebarea mea este,tu ai trecut printr-un avort?

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 20 Apr 2012, 13:43

  Draga AnonimLasysa

  Ce incurajari sa aducem unei viitoare posibile mame care, in ciuda faptului ca TREBUIE sa-si protejeze copilul neconditionat, gasesc fel si fel de motive doar ca sa nu-si asume responsabilitatea propriilor fapte si a unei vieti noi ce ar putea apare pe viitor. Un embrion/copil in pantece (sau orice ar fi el) este o potentiala viata pe care noi, de la noi putere, decidem sa o curmam, fara a ne gandi la acest fapt dinainte de a trai acele clipe de placere/teama. Este asa simplu sa omoram, desi stim ca nu facem bine. Daca citesti cu atentie comentariile mele de mai jos nu doar am condamnat ci am si incurajat, mai ales pe cele care si-au dat seama de greseala savarsita. In plus sunt o multime de comentarii ale femeilor care spun "NU FACETI ASTA!" tocmai ptr ca ele au facut si acum traiesc consecintele - iar eu sunt una din ele (mi-e mila de cele care si-au dat cu adevarat seama de greseala si totodata ma bucur in speranta ca se vor indrepta; dar mi-e si mai mila de cele care nu-si dau seama). Imi place sa incurajez acele femei care se vede ca vor sa pastreze copilul. Plus ca, daca nu il poti tine din diverse motive invocate sau reale, o metoda mult mai grea si care presupune ceva responsabilitate, este a-l da spre adoptie, nu a-l ucide: indiferent ca este la cateva zile sau cateva luni in pantece. Acum poti comenta intr-o maniera care sa te indreptateasca pentru ceea ce intentionezi a face, dar iti garantez ca daca vei hotari, in ciuda faptului ca esti constienta ca nu vei face bine, sa avortezi vei deveni una dintre femeile de care vorbeam mai sus. Totusi, sper din suflet sa realizezi ca o viata este o viata si mai ales ca este vorba de cea a copilului tau, indiferent de marimea sa in pantecele tau, si sa decizi a-l naste. P.S: eu sunt supravietuitoarea a poate zeci de avorturi, viata mea a fost ca la loto si credeam ca nu o sa fac vreodata ce a facut mamica mea si totusi, poate acum aveam un copil de 3 anisori. Te sfatuiesc sa mai urmaresti pe Prima TV emisiunea "mama fara voie" unde sunt de admirat mamele care, in ciuda faptului ca sunt minore, nu-si ucid pruncii.

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 19 Apr 2012, 17:54

  Hello!

  Si eu sunt pe punctul de a face unul saptamana viitoare,mi-am facut testul si a iesit pozitiv.Si eu am regrete si imi este teama deoarece nu am mai patit asa ceva niciodata si nu ma gandeam ca o sa ajung in situatia aceasta,mentionez ca eu mereu am facut fara niciun mod de prevenire a sarcinii,dar acum s-a intamplat!Mai bine sufar acum,regret acum si imi va parea rau decat sa sufar o viata si sa fiu mereu condamnata pentru asta!asta e o lectie de la viata,care te maturizeaza si trebuie sa treci peste!Atat timp cat sti ca gresesti,cred ca si Dumnezeu te iarta pentru asta,iarta pe altii care au facut multe altele grave!Incercati sa incurajati nu doar sa condamnati

  0

  0
• 
  
  AnonimLarysa pe 19 Apr 2012, 17:47

  CRITICA

  de ce toate va treziti ca sa comentati si sa spuneti sa nu facem avort niciodata ca e pacat,ca dumnezeu nu te iarta,nu cred ca toate fetele au facut avort ca isi doresc,trebuie sa ai un motin intemeiat,plus ca este o lectie de viata acest lucru,sti ca pe viitor ce si qm sa faci!este cea mai mare prostie ca sa criticati intr-una si sa incercati voi sa dati lectii de viata.voi de ce ati facut-o?si eu o sa regret,dar dupa ce fac!Si plus de asta nu poti sa ti unul knd nu ai cum,bani,esti student,nu ai loc de munca,parintii nu stiu nimic!!!Un copil in pantec de abia de la 3 luni in colo se formeaza,nu poti zice ca la 4 saptamani deja el simte sau ce mai spun unii/altii!

  1

  0
• 
  
  Iuliana777 pe 19 Apr 2012, 01:46

  Buna seara!

  Cat de mare este riscul de a ramane insarcinata a16a zi de la avort in urma unui contact sexual neprotejat? Nu am folosit prezervativul, bazandu-ne pe metoda coitus interruptus.

  0

  0
• 
  
  alina pe 18 Apr 2012, 19:27

  avort

  buna ziua...as vrea sa stiu sunt putin speriata ..am facut un avort in urma cu un an si jumatate...atunci dupa am avut niste probleme cand am revenit acasa..am avut dureri d burta destul d mari si am sangerat putin m-am intors la doctor si am fost internata pentru a-mi face injecti din 6 in 6 ore cateva zile...acum as vrea s raman iar inasrcinata si mie teama sa ma duc la doctor sa imi spuna ca numai pot face copii..sa am trompele infundate credeti ca ar fi risuri??spunacamai pot face copii

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 10 Apr 2012, 09:53

  Ceva nou

  http://www.gandul.info/news/avortul-doar-cu-aviz-de-la-psiholog-pdl-promoveaza-o-lege-care-sa-rezolve-criza-demografica-a-romaniei-9488812

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 10 Apr 2012, 09:51

  Daraga Silvia

  Astea sunt niste presupuneri ale unor oameni. Si ce faci in cazul in care copilul tau se va naste sanatos? Nu sunt doctor, dar daca tu (Doamne fereste) te vei imbolnavi de lepra (de exemplu) si pana ti se va administra antidotul vei suferi sechele fizice de nerecuparat (cauta pe net si vezi cum se manifesta lepra) vei dori ca oamenii din jurul tau sa te omoare? Ce va fi in sulfetul tau daca toti vor pleda "Omorati-o! Omorati-o!" doar pentru ca ai luat o boala contagioasa si care se manifesta asa de urat si cei dragi ai tai, care trebuie sa te apere si sa te iubeasca neconditionat, se vor lasa "dusi" de parerea celorlalti? Eu spun asa (tu faci cum vrei): daca iti iubesti cu adevarat copilul, infrunta toate parerile care te sfatuiesc sa faci avort, naste-l obisnuindu-te si cu ideea ca el ar putea fi cu un handicap, dar sperand ca va fi sanatos si frumos (asa sa-ti ajute Bunul Dumnezeu). Si sa vezi ce fericita vei fi si tu, si familia ta si copilul. Nu mai spun si de consecintele unui avort (cauta si citeste). Sa-ti mai spun de copii cu sindrom Down? Ca femeile ii avorteaza dar de fapt tocmai acesti copii ar putea fi sprijinul lor in momente dintre cele mai grele (asta pentru ca acesti copii sunt mai sensibili si mult mai afectuosi decat oamenii "sanatosi tun" care se departeaza de om cand se iveste o problema). Dumnezeu sa-ti ajute sa iei decizia cea mai buna care in nici un caz nu este avortul

  0

  0
• 
  
  silvia pe 6 Apr 2012, 14:46

  avort

  ....sunt insarcinata in 3 luni.acum 3 zile am aflat ca am varicela.am fost la spital la infectioase si apoi la ginecolog.ambii doctori mi-au zis ca e fff riscant si foarte probabil ca bebele sa iasa cu malformatii.am stat si m-am gandit si am cerut pareri....toata lumea,inclusiv medicii mi-au recomandat avortul.imi doresc copilul,dar oare e bine sa nasc un copil cu handicap care sa se chinuie toata viata?stiu ca e pacat sa avortez,dar mai pacat e sa stiu ca o sa aiba probleme si sa il aduc pe lume si sa se chinuie.

  0

  0
• 
  
  Charma pe 15 Mar 2012, 01:26

  consecinte avort spontan

  Aveam cred 3 luni.Dimineata m-a "pornit " parca apa. dupa cateva ore am avut o hemoragie puternica pe care o stopam doar stand imobilizata la pat ca sa se coaguleze. Spre seara am eliminat sarcina dupa care am avut febra. Mi-a trecut repede febra dar am dureri de cap frecvent si nu sangerez deloc. Am doar o scurgere galben-maronie care persista deja de 4 zile. NU STIU daca trebuie sa astept sa dispara aceasta scurgere sau ce reprezinta ea??! p.s nu am fost deloc la medic si am mai avut dupa nastere acum 3 ani ,un precedent de avort spontan la 5 luni asistat la spital.

  2

  0
• 
  
  Gabi pe 6 Mar 2012, 17:58

  Sfat pentru Ana

  Data viitoare nu mai face chiuretaj si protejeaza-ti copilul...doar asa te vei proteja si pe tine. Cu drag

  0

  0
• 
  
  Ana pe 6 Mar 2012, 00:08

  ce sa fac?

  am facut un avort in urma cu o luna jumatate si de atunci nu mi-a venit mentruatia.am inteles ca normal trebuie sa vina la o luna dupa avort..m-ati ajuta cu un sfat va rog frumos.multumesc

  0

  0
• 
  
  lucia pe 5 Mar 2012, 18:34

  pentru toate femeile "victime"

  Nu avem nici o justificare sa recurgem la asa ceva, cu cat mai mult se opune lumea cu atat mai mult trebuie sa il protejam pe bebe pentru ca nu ne are NUMAI pe noi, pe mama lui!

  1

  3
• 
  
  Gabi pe 5 Mar 2012, 11:59

  Cristina

  Acelasi lucru si ptr tine ca si pentru fetele/femeile de mai jos: Dumnezeu te va ierta cu conditia sa iti analizezi viata, sa vezi unde gresesti fata de semeni (inclusiv viata care a fost in tine) si fata de El si sa indreptezi acele greseli (in sensul ca sa nu le mai repeti toata viata). Cauzele, influentele care au dus la acest lucru trebuie eliminate pe viitor din viata ta, nu in sensul ca sa-ti parasesti iubitul neaparat, ci sa discuti cu el, sa puneti problema cum te simti si tu si el, iar daca nu pricepe, mergi mai departe, cum necum dar elimina cauzele care te-ar mai duce inca o data in aceeasi situatie (ce daca nu mai esti ce cel pe care il iubesti? te asigur ca oricat iti spune ca te iubeste demonstreaza exact inversul atata timp cat el este impacata cu ideea ca a asistat la uciderea propriului sau copil). Alegerea de ati indrepta sau nu viata de acum incolo iti apartine in totalitate. alegerea de pastra copilul sau nu (chiar si influentata) iarasi a fost a ta, pentru ca noi femeile avem obligatia de a ne proteja copii, indiferent cat de rele sau bune ne consideram noi sau ceilalti din jur. NU trebuie sa faci lucrurile doar pentru ca "nu esti singura" sau pentru ca "asa face toata lumea" Calea ti-am spus-o pentru ca am trecut prin cateva experiente (influentata fiind, insa totodata si rasponsabila pentru alegerile pe care le-am facut) si indreptarea vietii personale a fost singurul drum care m-a ajutat si sigur este un drum care merge la toti. Cu drag

  1

  2
• 
  
  Christina pe 4 Mar 2012, 16:02

  Regret ca am facut asta!

  Buna! Vreau sa va dau un sfat in primul rand "Nu faceti avorturi pt ca pe moment poate nu va pare rau, dar mai tarziu o sa va para si o sa fie prea tarziu!" Vreau sa va spun ca si eu am facut un avort acum 1 luna...credeam ca niciodata nu o sa fac asta pt ca eu ador copii si uite ca sa intamplat m-am lasat influentata de iubitul meu pt ca el imi spunea ca o sa mai avem timp sa mai facem copii, ca nu sunt prima femeie care face acest lucru si uite asa am ajuns la asa ceva. Parinti mei nu sunt de acord cu el si avand o relatie de 3 ani l-am ascultat. Cand eram insarcinata vorbeam cu copilasul meu, ma mangaiam pe burtica, il puneam si pe iubitu meu sa vorbeasca cu bebe....si dupa cum vorbea mi-am dat seama ca si el iubeste acel copil dar nu era vremea pt ca eu avand aproape 17 ani si el 19 ani. De cand am facut lucru asta ma gandesc mereu la copilul meu..unde o fi, daca ma iertat pt ce i-am facut, e greu j de aceea va spun sa nu faceti asta. Sper ca odata si odata sa ma ierte copilasul meu si sa nu fie suparat pt ceea ce am facut pt ca il iubesc enorm si nu vroiam sa fac asa ceva. Si sper ca si Dumnezeu sa ma ierte!

  2

  1
• 
  
  Gabi pe 1 Mar 2012, 23:12

  rez Alex

  Sper ca propolisul sa-si faca efectul si la tine. Pentru intarirea sistemului imunitar mai poti cumpara laptisor de matca daca stai bine cu papilele gustative (are un gust destul de aiurea; se gaseste destul de greu si trebuie avut grija de la cine cumperi, in sensul ca ar trebui sa cunosti persoana care recolteaza pentru ca propritatile sale sunt limitate de anumite conditii de conservare - la rece). Daca vreodata vei avea ocazia si nu esti alergica, incearca si asta. Sanatate multa si Domnul sa aiba grija de tine. Iar daca se intampla sa ramai vreodata insarcinata nu te speria caci pe frica mizeaza si reuseste foarte multe vrajmasul nostru. Ar mai fi un sfat pe care daca vrei sa-l iei sau nu in considerare este alegerea ta: ai grija cu anticonceptionalele: au multe contraindicatii, iar la mine dupa 6 luni de folosire + o pastila de a doua zi se mai simt efectele secundare si acum (dupa 3 ani). Cu drag

  1

  1
• 
  
  Gabi pe 1 Mar 2012, 22:53

  Irina

  Dumnezeu te va ierta (asta daca nu te-a iertat deja). Apropie-te de El mai mult si vei simti asta cu sufletul. Nadajduieste... omul nu poate face pacat pe care Dumnezeu sa nu-l ierte atata timp cat avem vreme sa regretam acel/e pacat/e...Poate fi si o perioada foarte buna acum in postul cel mare. Domnul sa te ajute!

  0

  0
• 
  
  alex pe 1 Mar 2012, 20:23

  Rezultat

  Draga Gabi,am facut un test. A iesit negativ!Sunt mai linistita un pic,desi inca nu mi-a venit. E posibil sa fie o dereglare survenita in urma faptului ca am facut pauza de anticonceptionale si mai e si luna cu 2 zile mai scurta.Am facut testul cam la doua saptamani dupa contactul cu semnul intrebarii,deci sper sa fie macar in proportie de 95% exact.Ai mare dreptate,am facut candida de la nenorocitul de tratament cu antibiotice(o scurgere mult mai urata decat aveam inainte,culmea!).O sa incerc propolisul,ca alternativa,de acum incolo.Te pup

  0

  0
• 
  
  Irina pe 1 Mar 2012, 18:10

  NU FACETI AVORT!

  Am facut avort in urma cu 4 ani.Aveam 17 ani atunci si tatal copilului ma parasise.Era a 3-a zi de Craciun cand am aflat ca sunt insarcinata.Nu stiam daca sa plang de fericire sau de tristete.A fost ca un dar de la Dumnezeu,Copilul meu crestea atat de frumos in mine...niciodata nu mi-a fost rau,nu mi-a fost greata.As fi vrut sa simt ceva...sa ma doara,dar micutul meu nu vroia s-o faca pe mamica lui sa o doara sau sa sufere...Crestea cuminte in pantecul meu.Uneori vorbeam cu el,punandu-mi mana pe burtica...pana intr-o zi..cand l-am rugat sa ma ierte si m-am dus sa-l omor. Anestezia m-a durut enorm.Mi-am jurat ca n-am sa ma mai urc vreodata pe masa aceeia de macelarie..A doua zi a fost ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat...Am fost nepasatoare...dar cu timpul durerea a devenit mai mare si mai mare incat acum nimic nu doare mai tare.Nicio durere nu e mai groaznica.Oricat as incerca,nu pot sa uit ce am facut.Ma urasc din tot sufletul. Sper sa ma ierte Dumnezeu!NU FACETI AVORT!!!!!!!!!!!!

  3

  0
• 
  
  Gabi pe 1 Mar 2012, 14:45

  Pt Madalina

  Nu vei mai face... buna decizie. Roaga-te mult ptr sufletul micutului tau care nu a avut sanse sa traiasca si nadajduieste in Domnul. Nu-ti cunosc sentimentele dar cred ca trebuie sa ti fie tare greu... citeste te rog mesajele de mai jos pentru Lucia caci pot fi valabile si ptr tine. Dumnezeu sa te ajute sa treci peste. Cu drag

  0

  1
• 
  
  Gabi pe 1 Mar 2012, 14:41

  Pt Cristina

  Ma bucur nespus de mult pentru tine si ptr decizia pe care ai luat-o... sa lupti pentru viata pana la capat. Imi cer scuze ca nu am intrat inca pe mess sa vorbim. Domnul sa va ajute!

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 1 Mar 2012, 14:35

  Pt Alex

  Atentie! Propolisul este un antibiotic natural insa eu personala l-am folosit dupa ce m-am cam saturat de doctori care imi prescriau retete, inainte de a afla rezultatele analizelor. Am gresit spunand infectie... de fapt la mine era o inflamatie recurenta. Antibioticele luate prea mult timp sau intr-un tratament agresiv are ca efect secundar slabirea sistemului imunitar si, la femei in general, "infectia" cu candida albicans. Pentru infectie la ovare cred ca trebuie urmat sfatul medicului, iar cu propolis incepi dupa ce termini tratamentul cu antibiotice. Intareste sistemul imunitar si ajuta la refacerea florei vaginale (candida albicans presupun ca stii ca este o ciuperca ce traieste in mod normal in vagin, dar daca sist imun slabeste, ea se dezvolta mai mult decat in limita normala: asta este candidoza). Sper sa-ti fi fost de folos, Cu drag

  0

  0
• 
  
  alex pe 1 Mar 2012, 08:39

  Merci!

  Merci de sfat,Gabi.Nu stiam ca propolisul este o alternativa la antibiotic,o sa-l incerc.Astazi am sa fac un test,desi n-am mai facut niciodata.Trebuia sa-mi vina ieri,insa nimic.Daca nu luam pauza aia de anticonceptionale...Riscurile avortului sunt teribile si nu pot sa traiesc cu asa ceva pe constiinta,desi sper sa fie o intarziere de la pauza asta,sau orice altceva.Toate cele bune.

  0

  0
• 
  
  cristina pe 1 Mar 2012, 01:06

  M-am hotarat!!!

  Buna scriu iar pentru ca nu am cu cine sa impartasesc bucuria mea.M-am decis sa imi tin copilul langa mine si sa nu fac prostia de a-l omori.Am 5 saptamani de sarcina si sunt cea mai fericita de pe Pamant.O SA FIU O TANARA MAMICA SI SUNT FOARTE BUCUROASA.O sa am pentru cine lupta in aceasta viata .O seara placuta.

  0

  0
• 
  
  madalina pe 29 Feb 2012, 20:53

  nu voi mai face asa ceva niciodata

  buna.si eu am facut un avort anul trecut pe 30 iunie,de atunci nu am liniste,sufar f mult cand imi amintesc ce am facut,imi pare foarte rau daca as intoarce timpul nu as mai face asa ceva,cand merg pe strada si vad bebelusi sau copii mici,simt o durere de nedescris.Nu stiam ca sunt insarcinata si am luat antibiotice,era chiar in primele sapt de sarcina cand am luat antibiotice si putea sa se nasca cu malformatii,si am decis sa fac avort,acum regret,am o vecina care tot asa fara sa stie ca e insarcinata a luat antibiotice pt rinichi,a pastrat copilul si s-a nascut cu malformatii la inima si dupa cateva sapt a murit.Aveti grija cand luati pastile sa nu fiti insarcinate pt ca dauneaza copilului.Fetelor ganditi-va bn inainte de a face asa ceva,sincer va spun,nu o sa mai aveti liniste,asta patesc eu acum.Nu voi face asa ceva niciodata.

  0

  1
• 
  
  cristina pe 28 Feb 2012, 11:11

  pt gabi

  Iti multumesc pentru sfat ..un id unde ma poti gasi este hot_temptation25 ...te astept sa vorbim mai multe.O zi buna

  0

  2
• 
  
  Gabi pe 28 Feb 2012, 11:05

  rasp Cristina

  Foarte frumos ca nu vrei sa avortezi... gandeste-te ca ai face acelasi lucru ca mama ta naturala daca ai avorta, ba poate mai rau, caci mama ta ti-a dat sansa de a trai (mare lucru). Se pare ca sprijinul "prietenului" tau nu il ai, deci fugi de el cat se poate (in cazul in care insista sa avortezi). Primul lucru pe care trebuie sa il faci este sa aflii parerea parintilor tai adoptivi: mama si tata (daca este bolnav cu inima trebuie avut grija cum ii spui, dar tot trebuie sa afle), eventual pune-le problema de a naste copilul in sesnsul ca, daca nu vor sa il cresti tu sau ei, macar sa il dai spre adoptie (ar fi bine sa il dai cuiva de incredere, care sa te si lase sa afli cate ceva despre viata lui daca alta optiune nu ai): este mult mai bine sa il vezi cum creste din cand in cand, chiar si de departe, decat sa-l ucizi. Un alt ajutor de nadejde poti obtine de la filiala PRO VITA din orasul cel mai apropiat tie (cauta pe internet nr de telefon, suna si spune situatia ta... te vor ajuta). Oricat de greu ti-ar fi... lupta pentru viata care este in tine, Dumnezeu sigur te va ajuta foarte mult. Eu sunt increzatoare ca parintii tai vor fi intelegatori. Mi-ar place sa discutam mai multe, insa am nevoie de un id al tau daca doresti sa vorbim. Cu dragoste nespusa.

  2

  0
• 
  
  cristina pe 28 Feb 2012, 02:24

  copiii

  buna..as vrea si eu un sfat va rog frumos ...am ramas insarcinata iar iubitul meu vrea sa fac avort ...nu as putea fiindca eu la randul meu,nou nascuta knd am fost am fost aruncata intrun veceu de mama naturala,dar adoptata pana la urma de niste parinti foarte buni.In momentul acesta stau la o prietena pentru ca tata este bolnav si imi este frica sa ii spun.NU VREAU SA OMOR FIINTA DIN PANTECUL MEU SI TOTUSI NU STIU CE SA FAC...AJUTATIMA VA ROG ...AM 17 ANI

  2

  0
• 
  
  Gabi pe 26 Feb 2012, 22:33

  Pt Alex - tratament

  Mi-am adus aminte ca o infectie recurenta (aparuta ca efect secundar la un tratament cu antibiotic post operator)) pe care o aveam si eu, am tratat-o cu propolis, asta daca nu esti alegica la el. Tinctura de propolis sau propolis in stare bruta mestecat. La mine a mers super ok. Daca stii ca nu esti alergica si te hotarasti sa incerci: metodele de administrare le gasesti pe internet. De preferat sa folosesti unul din cele 2 produse si nu inlocuitori din farmacie pe care scrie mare PROPOLIS (adica bomboane de supt sau nu stiu ce spray-uri, etc.). Sanatate multa

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 26 Feb 2012, 22:24

  Pt Dana

  Draga mea, nu spun ca fapta ta este buna, ba din contra, dar asta nici nu inseamna ca te judec pt ceea ce ai facut. Imi cer scuze daca mesajul meu anterior a parut mai dur. Singurul lucru pe care incerc sa ti-l spun este ca (si cat se poate de real caci nu am nici un interes sa mint sau sa exagerez cu atat mai mult cu cat nu cunosc persoanele din spatele mesajelor) un avort la varsta ta poate avea consecinte foarte grave pe termen scurt (in sensul ca poti chiar muri de la un avort prin subtierea peretelui uterlului si complcatii aferne) sau pe termen lung, in sensul ca pe viitor poti sa nu mai fii mama desi iti vei dori acest lucru (adica infertilitate). Imi doresc foarte mult sa fii constienta nu numai de aceste consecinte ci si celelalte ca pe viitor sa incerci sa nu mai ajungi intr-o astfel de situatie. Nu exclude nici problemele de natura psihica, poate nu realizezi acum dar ele exista, si daca nu vei avea grija, vor deveni mai accentuate. In orice caz, daca vor apare regretele, fii foarte atenta sa nu deznadajduiesti. Fii sigura ca Dumnezeu te va ierta, dar trebuie sa ai si grija pe viitor. Daca insa vei ajunge a doua oara in aceasta situatie, o solutie este sa iti dai copilul spre adoptie. Din proprie experiena, nu te baza numai pe oameni. Eu insami am facut acest lucru si ghici ce: nu sunt cu baiatul cu care credeam ca trebuie sa fiu toata viata pentru ca era prmul si langa care din pricina fricii am facut multe prostii.Uita-te mai mult in sus si incearca sa gasesti drumul care trebuie. Readu copilaria in viata ta acolo unde trebuie, nu-i mai lasa pe ceilalti sa-si mai bata joc de tine. Cu dragoste

  0

  0
• 
  
  Gabi pe 26 Feb 2012, 22:04

  Pt Alex

  Nu vei sti decat cu un test de sarcina si poate analizele adevacte...mergi la dosctor si ai grija te rog ce decizie iei in legatura cu viata copilului daca ai ramas insarcinata. La coitus intreruptus, desi foarte mici sansele, exista posiilitatea sa ramai insarcinata deoarece lichidul seminal pe care barbatul il elibereaa in timpul erectiei contine si spermatozoizi. Sper sa iti fie de folos si ai grija de tine, Gabi

  0

  0
• 
  
  alex pe 26 Feb 2012, 10:11

  Dilema

  Sa incep cu inceputul.In luna ianuarie am fost la un consult ginecologic.Aveam o infectie ovariana pentru care am primit un tratament cu antibiotice si antiinflamatorii si vesnica problema:candida,pentru care mi-a prescris ovule.Era si timpul sa intrerup anticonceptionalele,deoarece le luam de aprox.2 ani si vroiam sa fiu sigura ca procedez ca la carte:doctora mi-a recomandat sa fac o pauza de doua luni.Am terminat blisterul de anticonceptionale,am inceput dupa aceea,din prima zi a menstruatiei tratamentul,asa cum mi-a fost recomandat.Nu am avut contact sexual in timpul tratamentului,pana pe data de 14 feb.Tratamentul cu antibiotice il terminasem de vreo 2 zile si contactul a fost fara ejaculare in interior(coitus intreruptus_.Problema e ca,aseara,am vazut dupa pete maronii pe protejslip,ce m-a facut sa ma duc cu gandul la asa-zisa "insemnare".E posibil sa fie si un pic de paranoia,de cand am aflat ca o prietena este insarcinata.Dar,totusi,petele de pe protejslip era ucat de poate de reale.Am citit ca antibioticele favoriezeaza aparitia unei sarcini.E posibil sa fi ramas insarcinata?

  1

  0

Posteaza comentariu

Numele tau

Emailul tau

Subiectul comentariului

Comentariul tau

Cod

Greu de citit? Regenerare cod