Din dragoste de pisici
-
1 2daca te intelege cineva, eu sunt una dintre persoane... azi dimineata am eutanasiat un alt pisic pe care l-am iubit foarte mult, am fost cu el la 3 medici veterinari diferinti pentru ca starea lui se agrava pe zi ce trece, nu am reusit sa-l salvezi, azi ultimul medic care l-a vazut a luat in final decizia de a-l eutanasia, desi as fi vrut sa o ia de ieri si sa nu-i mai "ofere sansa" la inca o noapte lunga de suferinta...
m-am jurat azi ca eu nu mai iau in viata mea animale, ma atasez prea tare de ele, le iubesc prea mult, sufar prea tare dupa ele...
intentionez sa iubesc oamenii mai mult decat animalele si niciodata sa nu jelesc un animal mai mult decat mi-am jelit bunicii, sa am grija mai mult sa-si ia pisica tratamentul si sa nu ma preocup de cei apropiati sa-si ia tratamentul
ca de la iubitor de animal, la alt iubitor de animal te inteleg, nu stiu daca tu ma intelegi pe mine
PS: mai am inca 3 pisici si 2 caini la mama la curte, din punctul meu de vedere sunt ultimele animale de companie pe care le vom mai avea vreodata, daca mama mai adopta vrunul, o calc pe cap -
cafe_au_lait said:Si mie mi-a cazut unul din pisoi cand era mic de la fereastra, a avut ceva leziuni dar nu grave rau.
Si de atunci am si eu plase la geamuri, ce sa facem.
Tare, tare rau imi pare de Faramita
te imbratisez si iti tin pumnii pentru noii pisicuti
Cafe, am fost foarte grijulii, nu am lasat-o niciodata nesupravegheata. Geamurile au un sistem de siguranta, cu un chichirez, care intra in niste locasuri, in functie de cat de mult vrei sa deschizi. Odata intrat chichirezul in gaura aia, e oarecum "blocat". Geamul a fost intredeschis, cam 2 cm si "asigurat" cum iti explicam mai sus. Amarata, a reusit cumva sa mareasca deschiderea la maxim, adica 6 cm si s-a strecurat pe-acolo, apoi.....
Multumesc! Speram sa primim un raspuns in maxim 2-3 zile. -
Oh, Mara ! Te imbratisez si-mi pare sincer rau ca ma intelegi in felul asta! Preferam sa ai pisicul sanatos si sa nu ma-intelegi deloc, sincer!
Eu nu pot sa nu mai am animale, am avut mereu, mi-au murit de batranete (majoritatea au fost adoptate cand erau deja batrane) , niciodata de boala, sau in accidente.
Si de cum imi murea o pisica, luam alta, gandind ca sunt multe pisici de salvat. Si eu ma atasez, mi-as da un rinichi, un plaman si jumate de ficat, daca as putea vindeca un animal. Din pacate, trebuie sa recunosc, ca nu sunt atat de atasata de oameni. Pentru ca oamenii pot sa-si poarte de grija, pentru ca pot comunica, pot cere apa si mancare, pot spune ce-i doare. Animalele nu!
-
stiu asta, tocmai d'aia sunt extrem de pro eutanasiere la animale si nu vreau sa le vad suferind
vezi tu, traiul animalelor mele este semi: in casa si afara, vara stau numai afara, am motan castrat care tot pleaca de acasa, nu le pot forta sa stea numai in casa pt ca nu pot, traind in mediu mixt sunt foarte expunse la boli, accidente de orice fel, medicii veterinari din proximitate sunt cam degeaba, aia de-i gasesti mereu sunt praf, ala de-i bun nu are timp ca are job pe undeva si mai tine un cabinet in timpul liber si nu prea dai de el
-
-
Pot sa zic ca am avut noroc chior, cat am stat in Romania. Nu am avut probleme, desi am avut pisici culese de pe strada, care stateau si in casa si afara. Am avut motan, care pleca si venea batut, zgariat, cu o bucata de ureche lipsa, dar il doftoricea mama si noi, se facea bine si iar pleca si iar venea facut varza. In afara de castrare, deparazitare, vaccinuri, nu am avut motive sa mergem la veterinar, deci nu stiu cat sunt de buni sau rai. Te cred ca e greu, te cred ca ai momente cand iti vine sa cedezi steagul, insa nu cred c-o s-o faci. Daca ai "microbul" in sange, nu poti sta fara animale.
Pe-aici veterinarii sunt niste ingeri. Nu e ieftin, dar ai medic la dispozitie zi si noapte, animalul e ingrijit cum nu se poate mai bine. Daca ai asigurare, preturile sunt de bun simt.
Imi pare rau ca treci prin asta, repet, daca e cineva care imi doreste moartea, nu i-as dori sa treaca prin asa ceva! -
-
Vai Samoa, nu-mi vine sa cred!!!
Cand am deschis subiectul si am vazut ca e scris de tine deja ma gandeam ca o sa ne povestesti o chestie haioasa.
Draga mea, imi pare asa de rau, nici nu pot sa-ti spun. Mi-era draga matza ta si mereu povesteam la toata lumea de ea.
Imi pare tare, tare, tare rau ca s-a intamplat asa ceva.
Te imbratisez
Acest mesaj a fost editat de către mahtobleyla: -
Multumesc Oana! Imi pare foarte, foarte rau ca sunteti atat de multe care ati trecut prin asta!
Nimeni nu merita sa simta asa ceva, e cea mai mare suferinta pe care am cunoscut-o!
Ai grija de micuta, sa nu te bazezi niciodata pe ideea " am mai avut pisici, nu se intampla nimic"!
Nici o masura de siguranta nu e excesiva!
-
Mahto si Dancing, va multumesc!
Ma chinui sa ma adun ( ma vaicaresc ca o baba, dar sunt pur si simplu daramata
) si numai gandul ca trebuie sa fiu ok, ca sa pot avea grija de ele ma face sa inghit apa, sau sa mananc cate ceva.
Daca primesc raspuns negativ, am un plan B si chiar unul C. O sa incerc sa adopt dintr-un orasel la vreo 100 km de-aici si daca nici acolo nu merge, ma duc la alea vagaboande, dintr-o zona rau famata si pescuiesc macar una. Dar eu vreau sa fie doua, asa e corect, pentru tampenia de-a nu asigura geamurile de la inceput
-
-
MECLOfenoxat said:Hai, mai Samoa, pisicuta aia fructo-vegetariana*, cum ti-o poreclisem in ultimul timp? Nu imi vine sa cred
- imi pare nespus de rau, saracuta de ea. Of, off -
Tu, nu mai plange - linisteste-te!
Da, pisicuta care mi-a facut viata mai usor de suportat, care ma facea sa rad cand imi venea a plange, jucaria vie, care impartea cu mine fructe, legume si dulciuri, nu mai e!
Si e asa de gol aici si trist si sec!
Multumesc Meclo, de-ar fi atat de usor.... -
-
samoa said:Mahto si Dancing, va multumesc!
Ma chinui sa ma adun ( ma vaicaresc ca o baba, dar sunt pur si simplu daramata ) si numai gandul ca trebuie sa fiu ok, ca sa pot avea grija de ele ma face sa inghit apa, sau sa mananc cate ceva.
Daca primesc raspuns negativ, am un plan B si chiar unul C. O sa incerc sa adopt dintr-un orasel la vreo 100 km de-aici si daca nici acolo nu merge, ma duc la alea vagaboande, dintr-o zona rau famata si pescuiesc macar una. Dar eu vreau sa fie doua, asa e corect, pentru tampenia de-a nu asigura geamurile de la incepuT
imi pare sincer rau stiu prin ce treci si eu am avut 14 ani o pisica a fost balnava si a trebuit sa o eutanasiem
jale mare
nu crede -am ca o sa imi revin
acum 2 ani sotul meu mia adus de la servici un pui de pisi nou nascut de 2 zile mic de nci 10 cm dar cu un par tricolor pufos si lung ( e fetita )
am hranit-o cu biberon de pisici acum e mare face arte din familie
unde mergem o luam cu noi o cheama MANKY
e sufletul nostru
sant o mare iubitoare de animale ( mai putin taratoarele si mousii)
recent mi sa luat de hingheri cainele de la magazin
nu va spun prin ce am trecut sa il recuperez dar asta e alta poveste
se spune ca oameni care iubesc animalele sant oameni buni
as pute vorbi de animale fara intrerupere mai ales despre MANKY a mea
-
samoa, imi pare tare rau de pisicuta ta stiu ca vorbele nu sunt suficiente acum sa iti ia durerea de pe suflet. gandeste-te la ce a fost frumos cat a trait si cum era ea o mica vedeta aici, pe forum, cu poftele ei culinare. m-am amuzat de multe ori imaginandu-mi-o cum rontaie zarzavaturi si am povestit chiar si altor iubitori de animale despre poftele ei. -
Mara77 said:stiu asta, tocmai d'aia sunt extrem de pro eutanasiere la animale si nu vreau sa le vad suferind
vezi tu, traiul animalelor mele este semi: in casa si afara, vara stau numai afara, am motan castrat care tot pleaca de acasa, nu le pot forta sa stea numai in casa pt ca nu pot, traind in mediu mixt sunt foarte expunse la boli, accidente de orice fel, medicii veterinari din proximitate sunt cam degeaba, aia de-i gasesti mereu sunt praf, ala de-i bun nu are timp ca are job pe undeva si mai tine un cabinet in timpul liber si nu prea dai de el
TREBUIE SA AVEM GRIJA DE ELE
AVEM UN ANIMAL AVEM O RESPONSABILITATE !!!!
ESTE UN SUFLET CARE NU SE POATE APARA IN FATA TUTUROR NENOROCIRILOR CARE LE INTAMPINA
Acest mesaj a fost editat de către cristinica1970: -
-
samoa said:Multumesc Erica!
Ne simtim vinovati de moartea ei si nu pot sa-mi scot din cap ideea ca a fost speriata, nu era obisnuita pe strada, s-a trezit acolo, ranita, inconjurata de oameni necunoscuti, noi nu eram...e ingrozitor! Medicul de la ambulanta ne-a zis ca a fost foarte dulce, nu plangea, i-au dat apa, i-a lins pe toti pe maini si pe el pe nas ( asa ne pupa ea), cand s-a aplecat s-o examineze
M-as da cu capul de pereti, de cate ori ma gandesc!
Am plans pana la deshidratare, am cearcanele cat pungile de-un leu, as zidi geamul ala, sa nu-l mai vad! De cand s-a intamplat asta, nu am curaj sa ies din cladire pe usa principala ( acolo a cazut) , cobor cu liftul din bucatarie si ies pe usa de serviciu, nici macar nu ma pot uita spre locul ala.
De asta am vrut sa stiti, sa va feriti, sa aveti grija, sa nu patiti ca noi! Daca am un dusman de moarte pe lumea asta, nu-i doresc asa ceva!
e ingrozitor .......... te cred cuvintele nu isi au rostul
nu o poti inlocui doar iti alini dorul si pe vreme ce trece iti trece durea ai sa vezi
sigur nu ai sa o uiti
stiu cum e
multa sanatate va doresc
-
Multumesc Cristinica!
Va anunt cu bucurie ( atata cat circumstantele permit), ca tocmai am primit mail de la adapost, au hotarat sa mearga mai departe, cu noi, in procesul de adoptie.
Acum va trebui sa mergem, sa le cunoastem personal pe pisicute, apoi dupa ce hartogaraia e gata, ni le vor aduce acasa. Am intrat in priza, pregatim casa pentru noile locatare, care vor sosi undeva, saptamana viitoare.
Imi plesneste inima de emotie