Călin Netzer: „N-am obţinut niciodată stima de sine”

Datorită lui, cinematografia românească are în palmares un „Urs de Aur”, pentru lung metraj şi cu mândrie îl prezentăm şi în calitate de voce a campaniei „Români pentru o lume”. Un interviu cu Călin Netzer este ca un duş cu apă rece, te trezeşte la realitate, pentru că aşa cum declară regizorul român „suntem patrioţi doar cu jumătate de măsură şi, din pacate, românii, în tot ceea ce fac, alocă doar jumătate de măsură. Ne-am obişnuit aşa şi totul funcţionează pe principiul «lasă că merge şi aşa»”.

- Pe cine admiraţi dintre toate emblemele istorice ale culturii române?
- Sunt un mare admirator al lui Emil Cioran. Şi asta pentru că a reuşit să îşi construiască o terapie proprie prin nihilism. Este remarcabil cum a reuşit, prin scris, să se elibereze de incertitudini, gânduri întunecate, alienare.

- Dar din cultura mondială?
- Sofocle, Eschil, Euripide. Practic, ei au constituit una dintre cele mai importante surse de inspiraţie pentru întreaga cultură mondială. Nu cred că există un scriitor care să nu se fi regăsit în lucrările autorilor amintiţi.

- Din punctul dvs de vedere, sunt românii patrioţi?
- Patriotismul românesc este un paradox. Românii sunt alături de români doar când e vorba de realizări, iar atunci când intervine eşecul se instaurează “starea de blam”. Suntem patrioţi doar cu jumătate de măsură. Din pacate, românii, în tot ceea ce fac, alocă doar jumătate de măsură. Ne-am obişnuit aşa şi totul funcţionează pe principiul “lasă că merge şi aşa”. Solidaritatea vine de obicei mult prea târziu.

- Dacă ar fi să facem o paralelă între România şi alte ţări, care e profilul cultural al ţării noastre, din punctul dvs de vedere?
- România a reuşit întotdeauna să se facă remarcată prin valorile pe care le-a avut.

Dacă ne gândim la Brâncuşi, George Enescu, Sergiu Celibidache, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Eliade am putea fi, măcar şi preţ de o secundă mândri şi să fim măcar la fel de recunoscători cum sunt englezii când vine vorba de Shakespeare.

- Cum credeţi că va evolua cultura în România, în următorii ani, ţinând cont de contextul social, economic, politic şi educaţional al României de astăzi?
- Din punctul meu de vedere, cultura în România urmează un trend descendent. Dacă nu vom face ceva acum, mai târziu ne vom confrunta cu o situaţie destul de tristă, că să nu zic dramatică. Suntem experţi când vine vorba de vorbe dar faptele ne omoară (cultura). Cred că e timpul să conştientizăm principiul “mai bine previi decât să tratezi”.

- Profesional vorbind, care a fost prima dvs iubire?
- Cinematografia.

- Cum aţi descoperit pasiunea pentru film?
- Povestea e una cât se poate de simplă: eu am emigrat când eram copil, nu aveam o părere, nu aveam posibilitatea de a alege. Am fost pus, pur şi simplu, în faţa faptului împlinit.
În Germania, din păcate, nu m-am regăsit. Mi se părea că trăiesc într-un mediu steril şi dificil, în care aveam senzaţia că nu sunt înţeles, şi de cele mai multe ori obişnuiam să mă refugiez în sălile de cinema. Pentru mine, filmul însemna o evadare într-o altă lume, alt univers.


- Fiecare amintire a unei meserii făcute cu pasiune este, cu siguranţă, importantă. Însă, dintre toate una, mai mereu, se evidenţiază mai mult. Care ar fi aceasta, în cazul dvs?
- Nu se poate vorbi de meserii făcute cu pasiune. Din punctul meu de vedere, atunci când intervine pasiunea în orice întreprinzi, atunci cu siguranţă meseria devine un stil de viaţă, un mod de a trăi şi de a nu mai conştientiza că munceşti ci pur şi simplu trăieşti prin ceea ce faci.

- Când aţi simţit că sunteţi cel mai mandru de dvs, de-a lungul profesiei?
- Când am câştigat, în 1997, primul premiu important la Berlin la Prix Europa – distribution prize & Young Europe pentru cel mai bun film. Pentru perioada respectivă era suficient de important, pentru că mă bucuram de un entuziasm frumos al începuturilor.
Eram student în anul 3 şi mă bucuram de succesul scurtmetrajului “Maria”.


- Care sunt cele mai valoroase lucruri, pentru dvs, ca individ?
- Stima de sine, pe care n-am obţinut-o niciodată. Nu ştiu să preţuiesc neapărat lucrurile.

 
Pentru astfel de români ca Călin Peter Netzer a luat naştere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabilitate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache.

E rândul tău să pui România pe hartă!  
Mai multe detalii pe www.romanipentruolume.ro şi pagina oficială de Facebook a campaniei.
 

„Români pentru o lume” reprezintă un omagiu adus marilor personalităţi româneşti ce au adus mândrie şi glorie României, peste tot în lume şi aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe co-naţionalii noştri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori. Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs naţional online (pe www.romanipentruolume.ro  şi pe pagina de Facebook) de tribut adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o compoziţie, o sculptură, un poem, etc.
În urma unui vot de specialitate şi prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în finală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate şi de către public. Câştigătorii vor primi burse de studiu în România şi în străinătate.

Campania se desfăşoară online, la adresa www.romanipentruolume.ro şi pe pagina de Facebook, unde puteţi găsi mai multe detalii despre acest nou proiect cultural al Fundaţiei Sergiu Celibidache.  

 

Foto: Richard Husbner

 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod