Penibil
-
0 0imaginativa
e plaja imi strangeam lucrurile, vantul batea,si din sacosa mea a zburat deodata o bucata de hartie igienica pusa pt stiti voi ce ,dar ce e mai dragut e ca eu m-am dus dupa ea si a prins-o un tip care mi-a inmanat-o. Dupa aceea mi-am dat seama ca a fost cam penibil ! -
-
-
mi-am amintit o patanie haioasa care o stiu de la o cunostinta.
se intampla pe timpul lui ceasca'...protagonistul era polistist.intr-o dupa-amiaza,se intorcea de la munca, se ducea la fiica si la ginerele lui acasa,ca locuiam mai aproape de unde era elin acel moment, decat pana la el acasa. si se grabea.
in fata lui un barbat cu doua sacose voluminoase si grele,grabeste si el pasul.
polistul in urma lui mai repede.individul si el..
politistul se gandeste:"ia uite se grabeste si asta,si ce sacose grele are.."si incepe sa alerge.
tipul o ia si el la fuga.
cand ajungeau mai aproape de casa fiicei,fugeau ce fugeau,unul mai tare ca altul,de ziceai ca-i film politist, pana ce omul din fata lasa sacosele si o taie de si-a pierdut urma.
politistul il striga de ce isi abandoneaza sacosele...dar deja nu mai avea cu cine vb.si ia sacosele si pleaca la fiica.
cand ajunge intra in tromba si striga ca se scapa pe el,dar ca fiica sa se uite in sacose.
cand revine din baie, afla ca sacosele erau pline de carne/ulei.
probabil omul le palmase de la serviciu ca pe atunci se procurau cu ratia,si a crezut ca polistul il urmarea pe el.iar politistul se scapa pe el...
cum vi se pare? eu am ras de n-anm mai putut cand am auzit-o!
E. -
-
m-am trezit pe email cu urmatorul mesaj
Noua unitate de masura aprobata azi de consiliul ISO este Bekalul. Bekalul masoara cantitatea de prostie in om. Simbolul standard aprobat este Bk. Ca unitate superioara avem KBk (Kilo Bekalul). Singurul om din istorie care se stie sa fi avut 1KBk de prostie este cel dupa care s-a numit unitatea aceasta de masura. Pentru minoritatile din aceasta categorie, s-a introdus de asemenea si o subunitate, Vanghelul. Simbolul standard aprobat este Vg. Ca echivalent, 1 Bekal = 10 Vangheli
Ce parere aveti? -
M-am gandit sa scriu un nou mesaj, dupa ce am vazut ca o eva a postat un alt subiect, cu titlul: Fetelor, ati fost la P.U.L.A( Sa ma scuzatii!!). Stiti la ce ma refer, localitatea aia frumoasa, din Croatia... Ei bine, din cauza acestui cuvant, sotul meu nu s-a putut odihni doua nopti. El este comentator de fotbal si trebuia sa comenteze meciul dintre Romania si Croatia. Nu am cuvinte sa descriu disperarea din ochii lui atunci cand a aflat ca el va trebui sa comenteze meciul...Pur si simplu nu putea sa pronunte pe post acest cuvant...Inainte de meci, m-a sunat. Era mult mai calm si parea destul de ok. Mi-a fost si teama sa il intreb cum va pronunta numele orasului. Nu ma intrebati cate emotii am avut, dar mi-au trecut atunci cand l-am auzit: "Buna seara, dragi iubitori ai fotbalului, va salut de aici, din localitatea POLA!!!" Am rasuflat usurata...trecuse cu brio peste hopul asta, chiar daca a doua zi, toate ziarele de sport faceau referire la faptul ca un comentator a botezat localitatea de pe litoralul croat! -
-
-
-
ba lasa ca am facut eu accum ceva timp in urma.
M-am dus dimineata la biserica. Era slujba, oameni care asteptau sa ajunga la icoane. Peste un timp am ajuns si eu in fata. Cand ma pregateam sa ma inchin, chiar acolo in fata icoanei, a inceput sa-mi fluiere telefonul (fluierat din ala golanesc asa cum mai auzi uneori cand trece o tipa tare); culmea e ca tot incercam sa-l inchid si nu reuseam, intrasem in panica apasam innebunita pe toate butoanele. Mi-a fost o ciuda si o rusine de imi venea sa intru in pamant. -
apropo de telefon am dat un bip cuiva si nu reusam sa-l inchit si tot butonand eu tipa mi-a rspuns iar eu apasam intruna si bombaneam
- luatear dracu bla bla bla
in sfarsit am reusit dupa cateva secunde ma suna persoana si-mi zice
- la ce te mai obosesti sa ma suni daca ma injuri ca la usa cortului?...Degeaba am incercat eu sa explic ca nu m-a crezut. -
-
Haideti sa va spun ce mi s-a intamplat azi...chiar penibil.
Am avut doua seminarii (la facultate), dar mai inainte m-am dus la Libraria Universitatii si mi-am cumparat Indrumarul ptr. Licenta . La primul seminar l-am scos si l-am studiat cu d-na profesoara, iar la sfarsit l-am pus in geanta stil diplomat si m-am dus impreuna cu colegii la cel de-al doilea seminar. Incepe seminarul, vorbim, analizam,facem studii de caz si la sfarsit sa rezolvam grile din Indrumar...Eu stateam in banca cu o prietena f. buna cu care si lucrez la serviciu (norocul meu), dar intre noi era un scaun gol pe care am pus umbrela, haina, genti....iau eu repede geanta de pe scaun o deschid si ..surpriza ...nu gasesc cartea.Stiind ca am scos-o din geanta cursul anterior incep sa strig :Nu gasesc cartea, mi-aluat-o cineva, am pierdut-o,am uitat-o in sala cealalta....si cautam de zor in geanta!Profesoara vorbea...eu nimic: Nu-mi gasesc cartea!...si cautam in geanta si scoteam tot din ea!Nimic, cartea nu era! Toti taceau...Atunci colega vrea sa ma ajute,cauta si ea in geanta...la care imi zice...Dar de ce o cauti in geanta mea?! si imi "smulge" geanta frumos din mainile mele...Toti au izbucnit in ras !Geanta mea nu o pusesem pe scaun ci langa scaun, dar aveam genti identice si eu nu stiam ptr ca ea o cumparase de curand.Jena nu mi-a fost de colega mea sau de ceilalti colegi (ne intelegem perfect) ci de d-na profesoara care vorbea si se uita la mine cum ma agitam si mai ales cum am izbucnit toti in ras cand ne-am dat seama de gafa mea...
Si apoi mi-a fost ciuda cum am putut sa nu-mi dau seama ca nu e geanta mea, ptr ca pe afara sunt identice dar in interior sunt personalizate...Si mai si scoteam lucrurile de acolo si tot nu mi-am dat seama.
Culmea ar fi fost sa plec cu geanta ei acasa... -
-
cea mai penibila faza care mi s-a intamplat si care m-a marcat psihic o perioada
mi s-a intamplat la cam un an dupa ce am terminat facultatea, eram acasa si n-aveam nici un prieten. si se leaga intr-o zi de mine un tip, destul de dragut, cica profesor, care imi inspira oarecare incredere, fara sa ma faca sa ma indragostesc la prima vedere, norocul meu !
si la a treia intalnire, dupa ce m-am convins ca tipu chiar ma place, eram chiar incantata, deajuns incat sa ma intreb daca mi-ar place sa-mi petrec restul vietii cu el ( in eventualitatea unei prietenii mai lungi !!), ma invita pe mine si pe prietena mea (cand ne-am cunoscut/agatat, eu eram cu o prietena, el singur)., deci ne invita la restaurant sa sarbatorim numaistiuce. si vine si un prieten de-al lui. nu ne-a comvenit unde ne-am dus, cu masina unuia din ei, si pana la urma am nimerit la un italienesc. acolo ne apucam sa comandam, fiecare cate doua feluri, eu , mai modesta, o simpla pizza si inghetata, plus vinuri, sucuri.....totul era super. pe la miezul noptii tipu meu ramane fara tigari si merge sa-si ia tigari, ca avea un pachet in masina, parca ! si celalalt hai ca iese si el. si noi ramanem ca pupezele sa-i asteptam. stam noi ce stam, (fete relativ cumintele, neobisnuite cu agatamente si oameni dubiosi). si stam, si stam, dupa vreo ora, dupa intrebari ca de ce nu mai vin astia incepem sa ne gandim ca or fi plecat cu masina sa-si cumpere, dupa o ora jumate, incepe sa ne treaca prin minte ca daca nu mai vin astia. ramasesem singure in local, chelnerii se invarteau cu subanteles pe langa noi, bani la noi ioc, adica maruntisuri.....acu nu mai stiu orele exact, da dupa mai mult de 2 ore, cand eram convinse ca am luat teapa, si ne-am facut diferite planuri de iesire la liman, il chemam pe chelner. nu va spun ce era in sufletul nostru in clipele in care ne-am dat seama ca am luat teapa, nici nu mai vorbeam, doar ca nu plangeam, a fost cam o juma de ora crunta. deci, il chemam pe chelner si-i explicam ca pretenii nostri au plecat si probabil s-a intamplat ceva si n-avem bani, asa ca lasam buletinul si venim a doua zi sa dam banii. binenteles ca aia au ras pe sub mustata de noi, in fine, a fost penibil rau.....si de fat frumos n-am mai auzit din ziua aia !!!
acum imi vine sa zambesc gandindu-ma ce s-or mai fi distrat ei pe seama noastra, da atunci am fost un pic marcata, ca macar daca avea fata dubioasa.
no, si asa, evelor, am luat o teapa de teapa, multi ani mi-a fost rusine s-o povestesc celorlalte prietene ale mele. da, cum toate lucrurile au un scop pe lume, poate m-a invatat si asta ceva !!
pupici ! -
acum cativa ani in urma cand m-am inscris la fac. Eram intr-un amfiteatru, sala aproape plina. Mi s-a dat sa completez o cerere. Merg in banca, pun geanta pe un scaun si... cand sa ma asez poooooc drept sub banca.
Va dati seama ce ras gereral a fostm incat a trebuit sa ies afara si sa revin mai tarziu cand am considerat ca tori cei care au vazut faza au plecat. -
-
-
Eram studenta, purtam plete si-mi cadea parul (mai ales in sesiuni)asa ca am hotarat sa merg la policlinica studenteasca la dermatologie la consult.
Am dat acolo de un medic si mi-am spus oful.
Dupa ce m-a ascultat, s-a ridicat in picioare si a inceput sa urle la mine:
Cu claia asta pe cap indraznesti sa vii la mine si sa-mi spui ca-ti cade parul?
Abia atunci m-am uitat mai bine la el: avea cam un fir de par pe cm patrat de piele a capului si probabil a crezut ca fac o poanta.
Am plecat de acolo fara reteta dar imbogatita cu o lectie de viata: "nu vorbi de funie in casa spanzuratului!".
Va pup si ma bucur ca v-am aflat.