Rusinea de a merge la psiholog/psihiatru
-
2 0Dragii mei, am citit zilele trecute că România înregistrează cifre alarmante privind incidenţa tulburărilor mintale din cauza stresului şi a responsabilităţile sporite de zi cu zi, Cu toţii trecem prin perioade în care starea noastră psihică este profund afectată şi ne este din ce în ce mai greu să ne echilibrăm. Acestea sunt momentele când avem nevoie de ajutor și nu trebuie să ne fie rușine să îl cerem.
Spun acest lucru pentru că am două cunoştinţe care şi-au înrăutăţit situaţia pentru că le-a fost ruşine să apeleze la un specialist.
De aceea cred că ar fi de mare ajutor să iniţiem un astfel de subiect prin care să aflăm mai multe despre ce este un psiholog / psihiatru şi cum ne poate ajuta fiecare, fără a ne simţi ruşinaţi că apelăm la ajutorul lor.
Mi-ar plăcea să aflu cât mai multe informaţii utile.
Mulţumesc,
Ileana -
Bună ziua, Ileana!
Mă bucur că ai deschis acest subiect foarte util pentru noi toţi. Eu am mai făcut o căutare pe net înainte şi am găsit o prezentare foarte bună a diferenţelor dintre un psiholog şi psihiatru, făcută de o dna dr. psihiatru și psihoterapeut în cadrul Centrului Medical ProVita, Dana Stejar. O adaug aici. Sper să ajute: “Este recomandat să mergem la un psiholog ori de câte ori trecem printr-o perioadă în care echilibrul nostru emoţional este alterat, iar capacitatea noastră de a ne reechilibra singuri este afectată. Psihologul ne poate ajuta prin pregătire şi obiectivitate să punem lucrurile în perspectivă şi să găsim soluţia ieşirii din acest impas sufletesc. În cazul în care dezechilibrul sugerează existenţa unei psihopatologii, atunci cu siguranţa medicul de familie sau psihologul vor recomanda vizita la un psihiatru.
Psihiatrul tratează orice afecţiune psihică, de la o situaţie de criză care produce un dezechilibru emoţional cu simptome de anxietate şi depresie, până la patologii severe. Tratamentul folosit poate consta în medicaţie, psihoterapie sau o combinaţie a celor două.”
Zi frumoasă! -
Aici nu-i vorba de rusinea de a merge la psiholog, aici este vorba de imposibilitatea de a platii un onorariu psihologului, si pe care marea majoritate a romanilor, nu si-l pot permite!
Marea majoritate ajung in situatia de depresie, de suicid, de divort si alte certuri in casnicie, din cauza lipsei banilor, din cauza neajunsurilor, din cauze financiare si mai putini din cauze de adulter sau cine stie ce alte maruntisuri.
Marea majoritate a celor care ar avea nevoie de un consult si ajutor specializat, se cramponeaza de onorariile medicilor, asta este realitatea si adevaratul motiv pentru care nu merg.
De ce nu dechisi usa cabinetului gratis, fa acest lucru umanitar, din dragoste pentru semenii tai, pentru ca vrei si pentru ca poti sa-i ajuti, fa asta neconditionat si fara sa astepti plata... sa te vad atunci, daca esti in stare de empatie!
Acest mesaj a fost editat de către Maricon: -
Maricon said:Ileana, aici nu-i vorba de rusine sa mergi la psiholog, aici este vorba de onorariu care trebuie sa-i platesti psihologului, si pe care marea majoritate a romanilor, nu si-o pot permite!
Marea majoritate ajung in situatia ruperii unei casnicii din cauza lipsei banilor, din cauza neajunsurilor, din cauze financiare, ajung in depresii si chiar sa se sinucida, iar tu nu vezi faptul real, crezand ca ei nu inteleg motivul pentru care ar trebuii sa vina la tine, sa primeasca ajutor, consliere...samd
De ce nu dechisi usa cabinetului gratis, fa acest lucru umanitar, din dragoste pentru semenii tai, pentru ca vrei si pentru ca poti sa-i ajuti, fa asta neconditionat si fara sa astepti plata... sa te vad atunci, daca esti in stare de empatie!
Sunt destui psihologi care au usile deschise gratis lucrand la stat. Dar romanul cum cauta numai ce e privat cand aude cati bani trebuie sa dea spune ca se trateaza el singur. Se vede cum, spanzurandu-se,aruncandu-se de la etaj etc. Daca stii unde sa cauti nu ai cum sa nu gasesti un psiholog bun -
Mai este o alta problema care ar trebuii subliniata: frica de angajator!
Daca treci prin perioade emotionale si ajungi la un psiholog sau psihiatru si mai primesti si concediu medical, te-ai lins pe bot de servici cu prima ocazie cand se fac restructurari.
Angajatorii romani sunt foarte tenaci, pentru ei, cine nu-i 100% apt sa munceasca si sa dea totul la servici, este considerat o pierdere si ca atare, incearca sa scape de tine cat pot de repede.
Acum, sa fiu cinstita, chestia asta este valabila si pentru occident, intr-o form mai voalata, dar exista, mai ales cand este vorba de o companie privata, unde fiecare om conteaza... -
Eu am fost la psiholog pentru stari de panica , anxietae timp de 7 luni .M-am simtit mai rau ,m-a rascolit si am ramas cu multe amintiri din copilarie ca si cum erau de ieri.Am luat si , nitrazepam , rivotril , anxiar,etc.Am luat alta cale .Tot pe site cu aceste probleme am gasit o postare(d-na Felicia) cum trateaza terapeutii aceste probleme ,, si am facut si eu tearpia cu metode prin care mi-am eliberat amintirile traumatizante, am facut codul , eft, pietre telos, centrifuga, lumina divina , si multe altele.Am primit metodele pe email , dar le-am facut impreuna cu terapeuta la telefon.A fost o schimbare in bine nemaipomenit de buna ,Am gasit cauzele , mi-am echilibrat corpul fizic prin autotratament apoi psihic si apoi mental.Am scapat si de atacuri de panica.Nu am mai facut in urma terapiei.Sunt foarte linistita si am claritatea mintii acum ,Nu mai am frici , mi-am recapatat increderea prin niste auditii speciale tot in aceasta terapie.
Nu stiu daca adminul ma lasa sa postez adresa mea de email eu o scriu aici(ruxi_stan@yahoo.com ),pentru cine doreste sa scape prin aceasta terapie,Nu , nu e nici o reclama dar doresc sa ajut pe cei care nu vor medicamente sau alte sedinte. -
-
-
-
amalia said:Mie una mi-e teamă să merg la psiholog deoarece nu mă pot apropia atât de mult de psihologi mă tem ca va spune cuiva ce mă deranjează sau ce ma stresează foarte tare nu stiu cum să fac sa nu se mai intample una ca asta
e secret profesional.cui sa spuna?daca simti ca ai nevoie sa vorbesti cu un psiholog..fa o.nu e nimic rusinos...cred ca doar la noi in tara mai e mentalitatea.
sa nu iti fie teama sa vorbesti despre ce te framanta...altfel te imbolnavesti.spune mereu ce simti...cine te iubeste iti va fi alaturi. -
cu rusinea mori de foame, poti foarte bine sa ajungi sa iti agravezi problema pentru ca nu vezi o iesire
dar cand mergeti la ginecolog va puneti saci in cap? ca e mai rusinos acolo, pe spate , cracii sus
la momentul de fata , cu programare, posibilitatea sa intalnesti doar pacientul de dinainte sau de dupa. Si daca iei o mapa cu tine ceilalti vor crede ca faci publicitate. Mergeci nu lasati problemele sa se rezolve de la sine ca NU se rezolva -
amalia said:Mie una mi-e teamă să merg la psiholog deoarece nu mă pot apropia atât de mult de psihologi mă tem ca va spune cuiva ce mă deranjează sau ce ma stresează foarte tare nu stiu cum să fac sa nu se mai intample una ca asta
NU EXISTA ASA CEVA CONFIDENTIALITATEA NU PERMITE SI NU ISI RISCA NIMENI DREPTUL LA LIBERA PRACTICA PENTRU O BARFA DE 2 LEI ... , MERGI CU INCREDERE , LA PSIHOTERAPEUT CAND SIMTI CA NU FACI SINGURA FATA PROBLEMELOR !
-
Mai, voi nu ati inteles, nu-i vorba ca ar barfii medicul, pentru ca de fapt nu asta este problema.
Pana sa ajunga la medic oricum stiu toate prietenele, rudele, vecinii, toti...si ca atare, deja se pune diagnosticul ca nu-i sanatoasa la cap saraca sau saracul (dupa caz).
la noi, la romani, pana nu ne plangem la rude, vecini, prieteni, sa spunem tot ce avem pe suflet, nu ne simtim bine. apoi rudele imprastie si infloresc barfa dupa bunul plac, mai ales intr-un orasel mic, sau satuc, unde vestile circula din gura in gura.
Daca ala bolnav sau cu o trauma emotionala ar merge sa discute direct cu medicul, fara sa-si trambiteze problema pe la rude, prieteni, colegi, nimeni nu ar stii si nimeni nu ar inventa povesti cu nebuni si bolnavi psihici...in final, omul se face singur de rusine.
-
Mi se pare și normal sa simt nevoia sa vorbesc cu cei apropiați despre problemele mele...Dacă nu cu ei, cu cine? Ei sunt primii care ar trebui sa te susțină.Daca nu e așa, normal ca o sa ajungi sa ai nevoie de psiholog.Cum adică sa nu pot fi eu însumi cu cei apropiați?
Te arata cu degetul oamenii care au și ei probleme nerezolvate, care trăiesc după regulile altora și nu au curaj sa fie ei înșiși.
O viață avem...sa păstrăm aproape doar persoanele care ne iubesc, ne susțin, ne motivează...NU persoane negative și manipulatoare.Pana sa ajungi la psiholog...asigurate ca nu cumva cei din jur sa aibe probleme. -
Mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat însă da in trecut am suferit o trauma cumplită si nu pot sterge cu buretele iar cu familia nu sunt foarte apropiată e greu nu stiu dacă mă intelegeti. Familia mea spune să uit trecutul si sa fiu in prezent să mă bucur de tot ce am însă e greu eu trăiesc în trecut si mă gândesc la viitor iar prezentul îl las pentru persoanele care stiu sa se bucure de viată
-
-
-
amalia said:Mulțumesc tuturor pentru sprijinul acordat însă da in trecut am suferit o trauma cumplită si nu pot sterge cu buretele iar cu familia nu sunt foarte apropiată e greu nu stiu dacă mă intelegeti. Familia mea spune să uit trecutul si sa fiu in prezent să mă bucur de tot ce am însă e greu eu trăiesc în trecut si mă gândesc la viitor iar prezentul îl las pentru persoanele care stiu sa se bucure de viată
Atata vreme cat te incapatanezi sa traiesti in trecut, vei fi nefericita, te vei imbolnavii si iti vei amaraii si familia care te iubeste.
Mai mult decat sa te roage sa treci peste trecut, sa te sprijine moral si sa te ajute sa te trezesti la viata, traind prezentul, ei nu pot face pentru tine, dar tie nu-ti pasa nici de tine, nici de ei. Asta este un mod foarte egoist de a te duce in depresie si a tara dupa tine familia intreaga, doar pentru o incapatanare prosteasca.
Sper sa te trezesti mai devreme din starea de prosteala in care te scufunzi, inainte sa-ti afectezi si familia.
-
IleanaDobre said:
Dragii mei, am citit zilele trecute că România înregistrează cifre alarmante privind incidenţa tulburărilor mintale din cauza stresului şi a responsabilităţile sporite de zi cu zi, Cu toţii trecem prin perioade în care starea noastră psihică este profund afectată şi ne este din ce în ce mai greu să ne echilibrăm. Acestea sunt momentele când avem nevoie de ajutor și nu trebuie să ne fie rușine să îl cerem.
Spun acest lucru pentru că am două cunoştinţe care şi-au înrăutăţit situaţia pentru că le-a fost ruşine să apeleze la un specialist.
De aceea cred că ar fi de mare ajutor să iniţiem un astfel de subiect prin care să aflăm mai multe despre ce este un psiholog / psihiatru şi cum ne poate ajuta fiecare, fără a ne simţi ruşinaţi că apelăm la ajutorul lor.
Mi-ar plăcea să aflu cât mai multe informaţii utile.
Mulţumesc,
IleanaIncerc sa scriu cateva randuri pe aceasta tema.... am citit suficiente carti ca sa inteleg.... si bineinteles am stat de vorba cu oameni care aveau s-au au probleme...
Totul depinde de cat de pozitiv poti sa gandesti...
O buna parte celor care nu merg la un terapeut... e lipsa banilor chiar daca s-a subliniat faptul ca daca esti slariat platesti C.A.S. poti beneficia de consiliere gratuita , si doar o simpla trimitere de la medicul de familie.. ca asa e mentalitatea...
Mai stiu unii ... chiar multi care nu au incredere in medic si medicatie...
O alta categorie mai mica vorbeste urat cu medicul...
O categorie caruia ii este rusine sa merga.. rusine de rude vecini.. etc.
Iar cei mai multi pornesc si nu mai ajung niciodata , sau nu fac suficient... nu doresc sa citeasca o carte pe aceasta tema... nu incearca nici un fel de exercitiu... pur si simplu promit ... ma duc maine, poimaine.... dar sa se planga DA.. pana la urma e cel mai usor, sa te plangi ... asa ma doare , asa nu mi-a iesit... asa sufar.. asa e de rea lumea... etc.
Si mai exista probabil si alte motive.... -