problema delicata
-
0 0
In urma cu 6 luni mi-am pierdut locul de munca, firma la care lucram a falimentat iar de atunci am cam aplicat la toate joburile existente si totusi nu am gasit. Am fost si la cateva interviuri dar lucrurile nu s-au legat nicicum, adica nu am reusit sa ma angajez.
In prima faza mi-am zis ca trebuie sa am rabdare, ca lucrurile o sa se aranjeze cumva, ca am deja ceva experienta in domeniul meu de activitate, insa uite-ma ca e luna decembrie si eu sunt fara job.
Toate situatia asta m-a facut sa intru intr-o stare de depresie, ma simt nefolositoare si inca nu mi-a afectat relatia de cuplu, insa pentru ca am atata timp liber am inceput sa o iau razna. Il banuiesc pe sotul meu de diverse lucruri, ma enervez cand iese cu baietii sau cu colegii de la serviciu, sunt mereu suspicioasa si nelinistita. Incerc sa ma abtin de multe ori, dar in interior fierb.
Nu stiu incotro sa o iau, mi-am ocupat timpul cu diverse lucruri gen citit, mers la sala, iesit cu prietenele seara, cu sotul meu iesim aproape in fiecare weekend sau gatim impreuna.
Cu toate astea starea mea de depresie se adanceste pe zi ce trece.
Daca ati trecut prin asa ceva, va rog sa ma ajutati cu cateva sfaturi ca efectiv nu ma mai suport.
Va multumesc ca ati citit.
-
draga, e un prag pe care-l vei trece. eu am stat 10 luni pe bara si ca sa mai treaca timpul faceam diverse activitati, dar incercam sa fac si ceva constructiv. cum ar fi impletitul pulovarelor , diverse chestii care ma mai calmau...oricum depresia te urmareste in astfel de situatii.
de obicei joburile apar dupa sarbatori. nimeni nu angajeaza cu o luna doua inainte de craciun decat daca e neaparat necesar. mai ai rabdare...oricum nu ai ce altceva sa faci. si ca sa nu ramai si fara relatie...nu-ti mai suspecta pretenul decat daca ai ceva concret la mana...altfel risti nelinisti, certuri si chiar rupturi, mai ales daca el sta in banca lui. -
E greu de prescris o "reteta". Eu am stat pe bara un an si 3 luni, nici eu nu as fi crezut daca mi-ai fi spus asta la inceput. Dar eu am si altfel de mentalitate, adica nu am cazut in disperare desi am avut zile cand imi venea sa imi iau campii. Important pentru mine a fost sa am activitate fizica regulata, am facut si niste cursuri intr-un domeniu adiacent ca sa imi tin mintea ocupata si am socializat cat am putut. keeps you sane... Curaj! Iti doresc succes!
-
Depresia asta o cunosc si eu si ma ìncearca ìnca uneori, chiar de eu as putea zice de-acum ca-i randul tinerilor sa ne ia locul pe piata muncii si sa-mi iau gandul de la munca retribuita.
Mi-e mila de voi tinerii, aveti democratie, puteti vorbi, calatori, face politica, face orice dar...criza actuala v-a taiat avantul si v-a pus ìn fata unor obstacole neprevazute pe timpul parintilor vostri. Sa vrei sa fii util societatii si nu povara-parazit, cine-ar fi crezut pana-n '89? Asta-i soc. de consum, suprasaturata, supermecanizata, superperformanta, cu stessul jobului si depresii fara numar.
Sfatul meu: vezi partea plina a paharului. Profita acum cand ai timp berechet sa faci si sa ìnveti ce n-ai putut face cand lucrai si erai ìn criza de timp. Cand esti tanar mai ai idei, mai ai dorinte, e imposibil sa nu te simti motivata pt ceva, entuziasmata. Daca aveti resurse materiale si nu-i musai sa faci bani si tu, traieste-ti ziua, clipa, fa bucurii celor dragi, fii frumoasa si cauta sa zambesti vietii!
Nu-i razboi, vin sarbatorile, e sezonul spectacolelor, decoreaza casa, fa ceva schimbari, du-te mai des la parinti si neamuri, ajuta-ti bunicii, pregateste-te pt timpul cand vei fi mama, eventual.
Orice vei face cu placere te va ajuta sa scapi de plictiseala, ganduri negre, gelozie, depresie.
-
roxa20 said:
In urma cu 6 luni mi-am pierdut locul de munca, firma la care lucram a falimentat iar de atunci am cam aplicat la toate joburile existente si totusi nu am gasit. Am fost si la cateva interviuri dar lucrurile nu s-au legat nicicum, adica nu am reusit sa ma angajez.
In prima faza mi-am zis ca trebuie sa am rabdare, ca lucrurile o sa se aranjeze cumva, ca am deja ceva experienta in domeniul meu de activitate, insa uite-ma ca e luna decembrie si eu sunt fara job.
Toate situatia asta m-a facut sa intru intr-o stare de depresie, ma simt nefolositoare si inca nu mi-a afectat relatia de cuplu, insa pentru ca am atata timp liber am inceput sa o iau razna. Il banuiesc pe sotul meu de diverse lucruri, ma enervez cand iese cu baietii sau cu colegii de la serviciu, sunt mereu suspicioasa si nelinistita. Incerc sa ma abtin de multe ori, dar in interior fierb.
Nu stiu incotro sa o iau, mi-am ocupat timpul cu diverse lucruri gen citit, mers la sala, iesit cu prietenele seara, cu sotul meu iesim aproape in fiecare weekend sau gatim impreuna.
Cu toate astea starea mea de depresie se adanceste pe zi ce trece.
Daca ati trecut prin asa ceva, va rog sa ma ajutati cu cateva sfaturi ca efectiv nu ma mai suport.
Va multumesc ca ati citit.
ai ce manca chiar daca stai acasa?
ia-te de invatat..