Parintii mi-au interzis sa mai vb cu el...

  •  
    • 170 mesaje
    11 Sep 2011, 12:43
    0 0

    Buna! Am mai scris acum cateva luni despre problemele mele cu iubitul meu, ca nu stiam daca ma vrea sa fim impreuna sau nu, etc... Lucrurile nu s-au schimbat prea mult de atunci, dar ne vedem des, vorbim mult la telefon (de mai multe ori pe zi), stiu ce face, stie ce fac...lumea ne crede impreuna. Eu tin mult la el si simt ca si el tine la mine. Toate ca toate, pana cand acum o luna m-a suparat si am facut greseala de a-i spune mamei la telefon(eu sunt studenta in orasul lui, stau cam 90% din timp acolo). Atunci ea si restul familiei (tata, bunica, fratele) au concluzionat ca el nu e pt mine, ca nu ma merita, ca isi bate joc de mine, etc. Si sa nu mai vb cu el. Am ajuns acasa intr-un weekend atunci si le-am explicat ca nu pot asa usor sa renunt la el, pt ca ne-am obisnuit unul cu altul, ca nu suntem indiferenti unul altuia si pareau ca au inteles. Pana cand am venit acum 2 zile acasa pt o saptamana. Mi-au interzis sa mai vb cu el la telefon. Apoi ca pot vb dar rar si sa nu ma auda ei.

    Evident ca sunt cu ochii pe mine si asculta sa vada cand vb, iar aseara cand vorbeam cu el a intrat mama in camera si a inceput sa tipe : "Tu nu intelegi sa nu mai vb cu el? Lasa-l in pace..." si chestii de genul asta. Iar el a auzit si a zis ca vb mai incolo...normal ca nu i-a picat bine. Dupa faza asta a urmat o cearta urata cu ai mei, cand ei incercau sa-mi explice ca nu e pt mine (unul din motive e faptul ca a terminat facultate privata, ca nu lucreaza inca in domeniu, eu sunt la doctorat si cica el e un prost, de unde se continua cu toate celelalte: s-a purtat urat, nush cum vb (chestii spuse de fratele meu,pt ca parintii nu l-au cunoscut)) si mi-au interzis sa mai vb cu el la tel (de intalnit nu mai spun). Asa...apoi am primit un ultimatum de 2 sapt in care trebuie sa inchei cu el. Eu NU POT. Tin asa mult la el, ma inteleg bine cu el, nu pot fara el. L-am sunat aseara si era f suparat pt ce auzise. A spus ca nu ma mai suna, sa-l sun eu cand pot vb, ca nu mai vrea sa se simta ca aseara. Eu ce sa fac? I-am spus ca mama era nervoasa ca uitasem sa fac ceva ce mi-a zis ea... Cum sa-l impac? Cum sa procedez cu ai mei?

    Vreau sa-i fac sa inteleaga ca nu pot sa renunt la el, macar amici sa fim (ceea ce ei nu cred ca se poate). Nu stiu ce sa-i explic lui cand vb cu el, sper sa-mi mai raspunda la telefon... Ma simt singura, nu pot sa nu vb cu el. Ai mei par ca nu inteleg ca nimeni nu e perfect si ca toti gresim. Va rog, dati-mi un sfat! Scuze daca sunt cumva incoerenta in ceea ce povestesc... Spuneti-mi cum sa fac sa-l impac pe el... Si cum sa fac sa le explic alor mei ca mi-e imposibil sa fac ce imi cer ei (pt ca mi-au spus ca daca nu renunt la el, sa renunt la ei) si sa le schimb parerile. Va rog, am nevoie de ajutor! Multumesc!

  •  
    • 4503 mesaje
    11 Sep 2011, 12:58
    1 0
    imi da cu virgula, daca faci doctorat cati ani ai? ca nu pot intelege cum iti mai poate interzice familia cu cine sa vorbesti si cu cine nu
  •  
    • 3311 mesaje
    11 Sep 2011, 13:02
    0 0
    tu faci doctoratul (Deci ai peste 15 ani teoretic) si ai tai iti interzic sa vorbesti cu un baiat??
    ia si vorbeste clar cu ai tai - in afara de faptul ca e "prost", de ce sunt impotriva lui? explica-le ce ai scris aici - ca tii la el, ca vrei sa iti fie alaturi samd
    vezi ce argumente mai au.. vorbeste calm, serios. parintii nu cred ca iti vor raul.
  •  
    • 170 mesaje
    11 Sep 2011, 13:08
    0 0
    Am 25 de ani...
    In afara faptului ca e "prost", cum zic ei ... se leaga de faptul ca fratele meu le-a spus ca injura (adica mai zice "in p... mea", dar asta si fratele meu zice cand nu sunt parintii de fata), la care se adauga faptul ca el mi-a zis niste chestii care nu mi-au picat bine si eu suparata i-am spus mamei...mare greseala. Pt ca el uneori glumeste, dar daca eu nu sunt in dispozitia necesara ma enervez...
    Am impresia ca ai mei vor pt mine un print, nush. Stiu ca nu-mi vor raul, dar nu vi se pare ca exagereaza?
    Si cum sa procedez cu el? Sa-l sun?
  •  
    • 170 mesaje
    11 Sep 2011, 13:08
    1 0

    Nu stiu ce sa fac


    Acest mesaj a fost editat de către alessia16: 11 Sep 2011, 13:09
  •  
    • 170 mesaje
    11 Sep 2011, 13:11
    0 0
    Au ajuns sa ma si ameninte ca il vor suna pe el sa-i spuna sa ma lase in pace. Spun ca mi-au facut farmece el si mama lui (cu ea ma inteleg f bine...). Sunt eu nebuna??
  •  
    • 170 mesaje
    11 Sep 2011, 13:47
    0 0
    Va rog sa-mi dati un sfat, o parere...nu stiu... Am nevoie sa vb cu cineva despre asta si nu am cu cine. Ma simt singura.... Vreau sa-l sun si nu stiu daca imi va raspunde, nu stiu ce sa-i spun...
  •  
    • 123 mesaje
    11 Sep 2011, 13:51
    0 1
    Ce imi place mie povestile astea care Intervin parintii si fetele se iau dupa gura lor. are 25 de ani si inca este condusa de parinti ei... ceva Modern in ziua de azi. Propabil parintii tai vor un Fat-Frumos dar in ziua de azi nu mai exista nici Printese asa ca tu iate mult dupa gura lor ca cu siguranta o sa ajungi la 30 si ceva de ani si HOP fara barbat.
    Succes !
  •  
    • 4503 mesaje
    11 Sep 2011, 14:18
    0 0
    fataaaa, la 25 de ani te dai cu curu' de pamant ca-ti interzic parintii chestii? trezirea... la 25 de ani trebuie sa fi stapana pe viata ta iar cu parintii/fratele doar sa te sfatuiesti...
  •  
    • 170 mesaje
    11 Sep 2011, 14:23
    0 0
    Stiu asta... Dar cum sa procedez? Ei spun sa renunt ori la ei ori la el.
  •  
    • 7051 mesaje
    11 Sep 2011, 14:35
    2 0
    faptul ca parintii sunt impotriva ar trebui sa-ti dea de gandit...multi parinti nu stiu cum sa se comporte in cazuri din astea, asa ca rezultatl obtinut, e exact opusul a ceea ce vor...prin comportamentul lor fata de tine, faptul ca-ti interzic...
    nu m-as mira foarte tare, sa aud peste ceva timp, ca au avut dreptate...gandeste-te bine...oamenii care te iubesc, de multe ori, vad mai bine decat tine

    cert e, ca aceasta relatie iti face mari probleme...
  •  
    • 8667 mesaje
    11 Sep 2011, 14:51
    0 1
    sorell...nu are importanta daca au sau nu au dreptate...este viata ei, decizia ei... nu mai suntem pe vremea cand se arvunea fata... si nici macar nu se stiu exact "problemele" pe care le au ei doi in particular

    alessia... scuza-mi franchetea dar pana la urma tu te culci cu el si nu fratele mama sau taticu... tu decizi cu cine iti imparti viata...iar faza cu ori ei ori el... e chiar urata... eu zic sa pui piciorul in prag...iar pe fratele tau sa-l pui la punct pt ca-si baga nasul unde nu-i fierbe oala
  •  
    • 172 mesaje
    11 Sep 2011, 15:07
    0 0

    tu esti indragostita,tu il vezi ca un print ....nu ii vezi partile rele,iar cand iti greseste iti dai seama ca ai tai au avut dreptate si vrei sa il lasi dar nu poti...parintii nu ti vor raul pur si simplu vad ceea ce tu nu vezi ..eu nu am ascultat de ei si tot dupa capul meu am facut si regret enorm ca nu i am ascultat doar cand mi a ajuns cutitul la os am spus stop nu e bine....ia si ste gandeste daca tipul asta sigur e pt tine...nu vor un print dar vor ca tu sa fii fericita!vb calm cu ei si daca il vrei pe el trebuie sa le explici ca il iubesti dar de ce presimt ca au dreptate si prin felul vor sa te protejeze?asculta de ei ,fi putin cerebrala  poate au dreptate si vezi sa nu regreti mai tarziu faptul ca nu i ai ascultat!cand esti indragostit ai ochelari de cal nu vezi realitatea iar cand o vezi suferi f.tare....

  •  
    • 7051 mesaje
    11 Sep 2011, 15:08
    2 0
    Bitter...ai dreptate e viata ei, sa faca ce vrea cu ea...dar de multe ori, in viata, sunt semne de la bun inceput...si stai si te gandesti, de ce daca am vazut, n-am ascultat? i-am sugerat sa se gandeasca foarte bine...nu-i cunosc parintii, nici prietenul, dar ea ii cunoaste foarte bine pe toti...parintii gresesc foarte mult prin comportamentul lor, asta-i clar...
  •  
    • 7469 mesaje
    11 Sep 2011, 15:27
    2 0
    Mesaj şters de administrator
    Acest mesaj a fost editat de către Deleted Member: 11 Sep 2011, 15:38
  •  
    • 2 mesaje
    11 Sep 2011, 15:57
    1 0

    ei ei ei...parerea mea e ca ar trebui sa te hotarasti ce vrei de la el...vrei sa fie iubitul tau,vrei sa fiti doar amici nu stiu ce vrei dar trebuie sa te hotarasti...dupa ce te-ai hotarat sau banuiesti ce vrei sunal si incearca sa vb cu el,asa vezi ce vrea si el. conteaza si parerea lui,poate el nu vrea nimic sau poate ca da. nu poti sa stii ce gandeste daca nu vb cu el....nu trebuie sa iti fie frica,doar il cunosti de ceva timp...normal ca el acuma e suparat{daca erai in locul lui erai la fel de suparata}....cu parintii...hmmmmmmm...sunt multe familii in care copii isi aleg pereche dupa gustul parintilor si culmea sunt cazuri in care le merge bine dar din pacate sunt si cazuri in care nu iasa bine....e cam greu cu parintii,cand le intra o idee in cap e cam greu de scos dar nu imposibil...la tine e diferit.....in primul rand nu stai cu iei tot timpul si asta e un mare avantaj.ai tai nici nu l-au vazut pe Baiat si dau cu parerea..  insa exista o persoana care le povesteste despre el...fratele tau din cate am inteles.....ei aici trebuie sa actionezi tu...incearca sa vb cu fratele tau {se poate intampla oricui sa judece gresit o persoana si dupa sa isi dea seama ca a gresit} ... asa cum am spus si la inceput cred ca ar trebui sa te hotaresti ce vrei...doar tu stii cum se comporta cand e cu tine in public  cand sunteti doar voi, ce sa zic tu sti daca te merita sau nu.. gandeste cu mintea nu cu inima,e cam greu dar trebuie sa o faci...dupa ce o sa limpezesti apele cu el o sa fie mai usor cu familia......

  •  
    • 8237 mesaje
    11 Sep 2011, 16:08
    0 0
    Alessia vorbeste cu prietenul ei la telefon. Mama alessiei tipa la ea sa nu mai vorbeasca cu 'dusmanul'. Omul aude, se bosumfla.....ea se gandeste sa-l impace spunandu-i "Nu a tipat ca vorbeam cu tine, ci ca mi-a zis sa fac ceva si n-am facut". Si in ce domeniu e doctoratu' ala?
  •  
    • 1030 mesaje
    11 Sep 2011, 16:13
    0 0
    De ce v-ati certat atunci?De ai sunat-o pe mama ta sa-i povestesi la telefon,ce s-a intamplat..poate au dreptate in ceea ce-l priveste..dar oricum nu este ok sa-ti interzica,ca unui copil,daca sa vb sau nu..cel mult sa-ti dea sfaturi,sa incerce sa te ajute..
  •  
    • 170 mesaje
    11 Sep 2011, 16:50
    0 0

    Buun...in primul rand, pe mine nu ma mai intretin ai mei cam de 2 ani. In momentul de fata am bursa doctorala, dau ore, sunt pe picioarele mele. Ai mei nu mai pot sa-mi spuna: "Noi te tinem, tu faci ce vrem noi". Eu le cumpar cadouri, niciodata nu vin acasa cu mana goala. Pe fratele meu il scot des in oras.

    Ceea ce ma deranjeaza e ca el niciodata nu a fost de acord cu prietenii mei. Tot timpul a avut ceva de comentat. Eu nu ma bag in viata lui. Si daca mi-ar spune doar mie ar fi ok, dar le spune parintilor, le impuie capul lor cu zeci de chestii.

    Baiatul asta m-a suparat acum o luna de la o chestie copilareasca, zic eu. Adica am fost plecati toata ziua cu un prieten de-al lui, cu masina mea. Mama lui i-a spus sa ma cheme la masa seara cand ne-am intors, iar el mi-a zis : "Ce faci, vii la noi sa mananci?" Mie nu mi-a placut cum a pus intrebarea, ca si cum eu nu am ce manca, asa mi s-a parut. Si i-am replicat ca nu, ca nu vreau sa-l retin, ca se grabea sa ajunga si la sala. Asa...iar cand am ajuns l-am lasat pe prietenul lui in fata blocului, iar el a zis : "Bine ca pe el il lasi in fata blocului si pe mine nu", desi i-am spus ca il las si pe el, iar el sugerase sa opresc undeva la jumatatea distantei. Si eu iar m-am suparat, pt ca nu era cum vroiam eu. Problema e ca eu as fi vrut sa-l duc pana la scara si el sa insiste sa urc Dar cand ne punem noi orgoliile iese urat, iar cand nu e cum as vrea eu ma supar. Si dupa faza asta m-a sunat mama, a simtit ca sunt suparata, iar eu am inceput sa-i povestesc cat de "idiot" e el. Asa au concluzionat ai mei ca el nu e bun pt mine, ca nu ma merita, ca isi bate joc, ca se poarta urat cu mine in fata prietenilor. Desi pana atunci si dupa faza aia s-a purtat f ok.

    Eu nu inteleg cum pot sa catalogheze un om asa. Oare numai cei care fac o facultate la stat sunt destepti? Toti?? Oare la privat sunt toti prosti?

    Acum mama imi spune ca se simte rau, de "fericire", iar fratele meu zambeste satisfacut si cu subinteles si zice : "oare cine e de vina???". Normal, eu, pt ca nu vreau sa renunt la "ultimul om", cum zice fratele meu. Si cum le-a bagat si parintilor in cap.

    Sunt constienta ca ei imi vor binele, dar oare nu exagereaza? Si-au imaginat mereu sa imi iau un doctor/inginer/profesor si acum nu e asa si gata, e sfarsitul lumii?? Nu stiu cum sa mai pun problema.

    Eu nu stiu daca vreau sa fiu cu el, nu stiu ce va fi, dar amici vreau sa fim, macar atat. Nu pot sa renunt, ma simt prea bine cu el, avem prea multe subiecte de discutie (ceea ce iar nu inteleg ai mei: "Ce vb atata la tel?? Ce e asa interesant in viata lui??").

    Nu stiu ce sa mai fac, ma simt singura si straina in casa asta... Numar zilele pana plec, dar ma si gandesc ca apoi vine si fratele meu...si nu o sa ma pot ascunde...

  •  
    • 4503 mesaje
    11 Sep 2011, 16:55
    0 0
    Sa moara Bibi .... (citat)