Cum uit dragostea vietii mele ?

  •  
    • 6 mesaje
    16 Iul 2011, 22:50
    0 0

    Va rog din suflet sa ma ajutati caci sunt la pamant si nu stiu realmente ce sa ma fac.

    Iata povestea mea:

    M-am casatorit devreme la 20 de ani credeam eu atunci ca din dragoste A  mers bine vreo 3 luni dupa care a inceput calvarul.Certuri interminabile din ce in ce mai greu de suportat realmente din orice motiv .Am inchis ochii caci aparuse intre timp un copil si nu vroiam sa creasca singur fara vreunul dintre parinti.M-am concentrat asupra lui ,a muncii si a studiilor si pe nesimtite au trecut 5 ani de casnicie.Atunci s-a intamplat o tragedie  care m-a schimbat complet a murit la nastere al doilea nostru copil.Ne-am instrainat de tot ,vorbeam din ce in ce mai putin ,ne evitam eram impreuna doar de fatada .Dupa un timp am hotarat sa divortam dar sa asteptam sa mai creasca baiatul ca sa nu sufere .Si asa au trecut 15 ani de casnicie.Incredibil pare o gluma cand ma gandesc.In tot acest timp am fost usa de biserica nu am iesit cu nimeni ,nu m-am culcat niciodata cu nici o alta femeie si cred ca si ea a fost la fel.Am ramas ca doi prieteni care se intalnesc din cand in cand prin casa si mai fac si cate o partida de sex pe luna de necesitate.Si deodata a aparut cutremurul :m-am indragostit nebuneste la prima vedere de o clienta care venise la cumparaturi pentru prima data in magazinul unde lucrez .Am inceput sa vorbim ,sa ne cunoastem si ne-am indragostit reciproc ca doi nebuni.Eram inebuniti sa ne vedem ,sa vorbim sa stam impreuna .Ii sclipeau ochii de bucurie cand ma vedea ,pleca mai devreme de la servici sa ma vada ,ma invita zilnic la masa ,ma suna ca e obosita si ca nu ne vedeam si cand terminam programul aparea din senin,stateam prin parcuri pana la 1 noaptea in conditiile in care eu ma scol la 5:30 dimineata.Am trait o prima luna extraordinara fara discuie cea mai frumoasa din viata mea.Apoi totul sa schimbat brusc din momentul in care cercul ei de prietene au aflat de mine .Am omis sa va spun ca era separata de 5 ani de sotul ei ,desi nu divortase si se ferea in general ca lumea sa ne vada impreuna o sa va explic motivele mai tarziu.Ma tinea ascuns ca pe un bibelou si desi imi venea greu am acceptat de dragul ei.Eu mi-am instiintat sotia dupa prima saptamana de cand o intalnisem pe femeia visurilor mele ca am pe cineva si ca vreau sa divortam.
    Si a inceput calvarul :se purta din ce in ce mai urat cu mine ,imi vorbea urat ,nu ma mai suna ,nu imi raspundea la telefon decat cand vroia , punea mereu cuvantul meu la indoiala desi intodeauna mi-am respectat promisiunile .O sa va dau doar un exemplu:mai erau 3 zile si eu trebuia sa plec in Romania sa-i fac buletinul baiatului si sa pregatesc cu avocatul divortul,si o sun pe la 12 daca vrea sa mancam impreuna ,imi zice ca e obosita si ca nu are timp sa gateasca.Zic ok nu-i nici o problema cumpar un pui la rotisor si asa mancam ea a acceptat bucuroasa si a ramas ca eu sa astept sa ma sune in jur de 3 cand ajunge ea sa mergem sa mancam.Zis si facut:ma duc cumpar puiul ,salata ,suc ,bere ma rog tot ceea ce trebuia ma inarmez si cu un buchet de trandafiri rosii si astept sa ma sune.In final la 3:15 sun eu si imi zice ca a ajuns dar ca a uitat sa ma sune si ca ma asteapta.Intru in casa si ea cu fata ei si cu o prietena deja terminau primul fel.Am facut un mare efort sa nu arunc totul si sa plec si m-am asezat la masa simtindu-ma ca un musafir nepoftit.
    Plec in Romania si dupa 4 zile imi zice ca au aflat socrii ei si ca sa complicat situatia si ca sa-i dau timp ca nu vrea sa ne despartim dar ca are nevoie de timp sa rezolve situatia.Cu 2 zile inainte sa ma intorc la Madrid imi zice sa nu o mai sun ca ne despartim ca nu vrea sa mai auda de mine ca i-am facut destul rau.Am facut o criza am plans toata noaptea si nu spuneam decat atat :am pierdut-o pe Lavinia iubirea vietii mele nu vreau decat sa mor.Familia mea a vrut sa cheme salvarea sa-mi faca vreo injectie ca le erau frica sa fac vreun atac cerebral ceva.Ganditi-va ce au spus ai mei cand m-au vazut acasa dupa 7 ani de absenta si in starea in care eram.M-am intors la Madrid distrus si cu dorinta sa ma razbun.Si paradoxul e ca nu am putut inima nu ma lasa sa-i fac rau desi as putea foarte usor.Am cheltuit peste 2000 euro cu ea in 2 luni si jumatate si as fi fost in stare sa-i trec si apartamentul din Madrid pe numele ei atat de mult o iubesc.Poate o sa va imaginati ca din cauza sexului am fost atat de legat de ea.Exclus am facut dragoste o data in 2 luni jumatate .Si ca sa intelegeti exact situatia va precizez ca era cu 4 ani mai in varsta ca mine ,arata bine dar nu e fotomodel ba chiar plinuta si are un copil paralizat lucru care nu ma deranjat deloc si mai are scos si tot din ea deci nu puteam sa am un copil cu ea asa cum imi doream.
    Stiu ca sunt nebun dar o iubesc nebuneste, pasional cu disperare.Acum sa va  spun si motivul despartirii:zice ca am sunat acasa la ea in Ardeal ca sa ma laud la sotul si socrii ei ca e cu mine ,ca i-am facut cadouri scumpe ca aia sa nu-i mai dea nici un ban pentru copil si asa ea sa ajunga pe drumuri si sa fie obligata sa se mute cu mine si sa fac eu ce vreau cu ea .Sunt inca consternat nu stiu ce ma doare mai mult ca ne-am despartit sau ca a putut inventa asa o grozavie.
    Nu stiu cum sa imi revin nu ma pot opri din plans si dupa tot ce sa intamplat daca m-ar chema m-as duce in genuchi chiar si daca as sti ca si-ar bate joc de mine.Cum scap de povara asta?Cum o uit?Ajutati-ma va  rog caci simt ca inebunesc.Am ajuns la 35 de ani sa nu mai vreau sa traiesc si sa nu imi mai gasesc nici placerea nici bucuria de a sta cu copilul meu.


    Acest mesaj a fost editat de către Nelut_MADRID: 17 Iul 2011, 13:10
  •  
    • 738 mesaje
    16 Iul 2011, 23:15
    0 0
    valeleeeeeeeeu nelutzule
  •  
    • 18346 mesaje
    17 Iul 2011, 09:46
    0 0
    chiar asa!
  •  
    • 6 mesaje
    17 Iul 2011, 10:13
    0 0
    Stiu ca tot ce am facut e irational dar ce e rational in dragoste?De 2 zile nu pot sa ies din casa stau doar si plang si imi amintesc fiecare moment din cele 2 luni.Ma simt groaznic
  •  
    • 8403 mesaje
    17 Iul 2011, 10:24
    1 0
    Trece!

  •  
    • 9728 mesaje
    17 Iul 2011, 10:51
    0 0
    Nelut_MADRID said:

    Si ca sa intelegeti exact situatia va precizez ca era cu 4 ani mai in varsta ca mine ,arata bine dar nu e fotomodel ba chiar plinuta si are un copil paralizat lucru care nu ma deranjat deloc si mai are scos si tot din ea deci nu puteam sa am un copil cu ea asa cum imi doream.

     

     

    ...Dragostea vietii  tale?! Hmmm...

     

    " sa nu imi mai gasesc nici placerea nici bucuria de a sta cu copilul meu" 

    ... am inteles  ca oricum, nu stai/locuiesti cu copilul tau  

     

  •  
    • 6 mesaje
    17 Iul 2011, 10:54
    0 0
    cafe_au_lait said:

    ...Dragostea vietii  tale?! Hmmm...

     

    " sa nu imi mai gasesc nici placerea nici bucuria de a sta cu copilul meu" 

    ... am inteles  ca oricum, nu stai/locuiesti cu copilul tau

     

     Ai inteles gresit locuiesc inca cu copilul meu si dupa ce se va termina divortul baiatul va ramane cu mine asta e alegerea lui si decizia noastra a parintilor.

    Nu am cautat mai sus sa scot in evidenta defectele ei,nimeni nu este perfect, ci doar sa ma fac inteles ca nu am avut nici un interes ci ca chiar m-am indragostit de ea in ciuda anumitor probleme nu usoare.
    Acest mesaj a fost editat de către Nelut_MADRID: 19 Iul 2011, 23:07