ce se intampla cu mine?

  •  
    • 15 mesaje
    22 Iun 2011, 19:04
    0 0
    ..

    Acest mesaj a fost editat de către Khalesi: 29 Oct 2012, 16:33
  •  
    • 955 mesaje
    22 Iun 2011, 19:14
    0 0
    Studiezi sau lucrezi in alt oras? in ambele cazuri faci parte dintr-un colectiv si poti incerca sa te apropii de colegi, sa iesi la un suc si sa va imprieteniti.
  •  
    • 9899 mesaje
    22 Iun 2011, 19:14
    0 0
    care-i orasul ala?
  •  
    • 8403 mesaje
    22 Iun 2011, 19:17
    0 0

    nu stiu daca este depresie cat mai mult un ....gol care trebuie umplut.
    este si normal, mai ales ca ai schimbat totul. de la oras la prieteni.

    acelasi sentiment l-am avut si eu atunci cand am hotarat sa ma mut in alt oras. primele sase luni eram jumatate de saptamana in noua locatie, jumatate langa ai mei. noroc insa ca am avut studiile si ca mi-au umplut ele timpul si mintea.

    trebuie doar sa iti gasesti un hobby, sa iti faci prieteni noi. nu are sens sa stai s aiti plangi prea mult de mila ( ce am facut ca s amerit asa ceva?) si nici s aconsideri ca e prea mult pentru tine.

    eu ca sa rezist atunci cand am schimbat totul- ca sa fac studii la aproape 30 de ani am lasat serviciul - si era unul in care era totul perfect. nu mi-a placut. ma intrebam tot timpul" ce mi-a trebuit alta carte?" "de ce nu m-am casatorit cu X?" " cum sa fac sa ma intorc?" " nu imi place!"

    imi doream doar zona de confort inapoi. era bine langa ai mei. a trebuit s aimi schimb o intreaga perspectiva. dar mi-am dat seama de asta in timp. ma plictiseau povestile colegilor? ( erau cu 10 ani aproape mai mici ca mine). am considerat ca nu am 28 de ani, ca nu am lucrat niciodata, ca abia am iesit de pe bancile liceului, etc etc. a mers de minune. unde mai pui ca printre ei am intinerit. am devenit mai deschisa, mai destinsa, mai nebuna si nu regret.

    astazi realizez ca totul a meritat.

    ai doar putina rabdare cu tine. incetul cu incetul toate se vor aseza.

     

    ps- tendinta asta de a masca totul imi spune ca esti o persoana puternica in general sau ca, cel putin, ti-ai cultivat o astfel de imagine. nu te inchide in tine. stiu, vorbesti aici, insa important este sa nu o faci in real. discuta cu ai tai, cu prietenii, vei descoperi ca iti poate face bine sa vorbesti.


    Acest mesaj a fost editat de către scanteie: 22 Iun 2011, 19:20
  •  
    • 15 mesaje
    22 Iun 2011, 19:54
    0 0
    pai anul trecut m-am mutat in orasul acesta mirific,am venit pt facultate,eu super incantata colegi noi,atmosfera de facultate,la inceput a fost ok,nu prea realizam eu in ce m-am bagat,eram euforica,nici nu prea imi era dor de casa de parinti si altele,mai am o fosta colega din orasul meu aici care ma tot suna la inceputul anului sa iesim dar inventam tot felul de motive,sincer imi era frica sa ies din casa ca nu cunosteam aproape deloc imprejurarile,nici pana in ziua de azi nu ne-am intalnit aici decat acasa.
    La facultate e catdecat ok,degeaba iesim ca nu rezolv nimic,tot starea asta o am.
    Eu asa am tendinta si am avut-o intotdeauna de a respinge tot ce e nou in viata mea.
  •  
    • 159 mesaje
    22 Iun 2011, 19:58
    0 0
    In Bucuresti te-ai mutat? Daca da sincer te inteleg. Putem vb daca ai nevoie de cineva sa te ajute. Pupici
  •  
    • 8403 mesaje
    22 Iun 2011, 20:03
    0 0
    de ce stai numai in casa? de ce nu iesi?
  •  
    • 955 mesaje
    22 Iun 2011, 20:05
    0 0
    Khalesi said:
    pai anul trecut m-am mutat in orasul acesta mirific,am venit pt facultate,eu super incantata colegi noi,atmosfera de facultate,la inceput a fost ok,nu prea realizam eu in ce m-am bagat,eram euforica,nici nu prea imi era dor de casa de parinti si altele,mai am o fosta colega din orasul meu aici care ma tot suna la inceputul anului sa iesim dar inventam tot felul de motive,sincer imi era frica sa ies din casa ca nu cunosteam aproape deloc imprejurarile,nici pana in ziua de azi nu ne-am intalnit aici decat acasa.
    La facultate e catdecat ok,degeaba iesim ca nu rezolv nimic,tot starea asta o am.
    Eu asa am tendinta si am avut-o intotdeauna de a respinge tot ce e nou in viata mea.

     In acest caz cred ca ar fi indicat sa faci o vizita la un cabinet de psihologie. Eu cred ca o discutie (sau mai multe) cu un psiholog te-ar ajuta mult sa descoperi de unde pleaca aceasta problema si cum se poate anihila.

  •  
    • 600 mesaje
    22 Iun 2011, 20:12
    0 0
    Khalesi, ti s-a spus ca esti prea increzatoare, prea naiva, ti se intampla ca sa nu intelegi cand se face cate o gluma, iti plac regulile, iti e greu sa-ti faci prieteni noi?
    Eu iti recomand un psiholog cu care sa vorbesti si care sa te ajute sa-ti cresti increderea in tine.
  •  
    • 15 mesaje
    22 Iun 2011, 20:21
    0 0
    la inceput nu prea ieseam aproape deloc decat asa prin zona si ziua,seara in nici un caz nu ieseam mai mult de frica cainilor,numai cand ii vad cum misuna peste tot imi piere tot cheful de a iesi.
    Nu stiu daca un psiholg ar fi indicat poate un psihiatru.
    Am de ceva vreme o stare de oboseala continua,tot timpul as dormi desi nu pierd noptile si am un bioritm normal.
  •  
    • 8403 mesaje
    22 Iun 2011, 20:30
    0 0
    de ce un psihiatru?
  •  
    • 15 mesaje
    22 Iun 2011, 20:34
    0 0
    pai n-am nevoie sa vorbesc cu cineva am nevoie de cineva specializat care ar putea gasi cauza acestor simptome.
    O fi si stresul de vina,simteam la un momentdat ca nu mai fac fata la facultate din cauza materiei prea mari acumulate.
  •  
    • 600 mesaje
    22 Iun 2011, 20:40
    0 0
    Ar fi bine sa faci si un test de depistare a Sindromului Asperger. Ce ai in comun cu sindromul Asperger e ca respingi tot ce e nou., la adolescenti poate sa apara depresia.
    http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/sindromul-asperger_28
    http://www.psihoterapie.net/articole/afectiuni/sindromul-asperger-la-femei-cum-este-diferit-si-de-ce-conteaza.html
  •  
    • 8403 mesaje
    22 Iun 2011, 20:43
    0 0
    "nu mai fac fata la facultate din cauza materiei prea mari acumulate. "

    aproape tot timpul poti sa faci fata la presiune crescuta. daca, de exemplu, o luai ca pe o provocare, spunandu-ti:" in viata, de putine ori am ocazia aceasta de a vedea cat de mult pot invata intr-un timp foarte scurt si deci, este timpul sa vad" ai fi facut fata cu totul altfel.

    uneori este suficient ca o singura persoana sa iti spuna" "hai, ca mai ai putin, mobilizeaza-te, caci dupa aceea te vei simti libera ca pasarea cerului!" si iti regasesti si energia si restul.

    trebuie doar sa vorbesti cu persoana potrivita. una pe care s ao respecti, care sa aiba un anumit ascendent asupra ta, care sa fie si puternica si destul d einteleapta ca sa nu treaca pe critici permanente dar nici care sa nu te mangaie tot timpul pe cap.

    in viata sunt situatii cu mult mai rele decat un invatat banal pentru examene. esti tanara, invata sa te bucuri de viata. doreste-ti asta! fa-ti un anturaj cu fete care stiu sa se si distreze. mergi la sala, eventual. acolo capeti un tonus care nu iti permite sa vrei sa dormi toata ziua.
  •  
    • 600 mesaje
    22 Iun 2011, 20:46
    0 0
    Sindromul asperger nu se trateaza cu medicamente, daca este diagnosticat te poate ajuta sa te intelegi mai bine si sa-ti imbunatatesti viata, este sindromul geniilor. Numai un test si cineva de specialitate poate pune diagnosticul
  •  
    • 15 mesaje
    22 Iun 2011, 20:52
    0 0
    4red sunt trecutra de adolescenta
    am citit putin pe acolo si am vazut ca este vorba de autisti
    am fost un copil super normal,acum de ceva vreme am cam luat-o pe aratura.
  •  
    • 1880 mesaje
    22 Iun 2011, 20:56
    0 0

    Dute la psiholog daca crezi ca ai nevoie.
    Cauta informatii pe net.
    Nu cred ca ii gasesti aici, pe forum.


    Acest mesaj a fost editat de către MECLOfenoxat: 22 Iun 2011, 21:07
  •  
    • 8403 mesaje
    22 Iun 2011, 20:58
    0 0

    "acum de ceva vreme am cam luat-o pe aratura"

    ai pomenit cuvantul Craciun...ce s-a intamplat inainte sau imediat dupa?


    Acest mesaj a fost editat de către scanteie: 22 Iun 2011, 21:03
  •  
    • 1880 mesaje
    22 Iun 2011, 21:07
    2 0

    Te omoara singuratatea.

    “Fara infinit se poate trai. Fara sa-l visam uneori, cred ca nu. Dar infinitul nu mai are nici un pret daca nu exista nimeni alaturi de care sa-l dorim. Un infinit dorit fara nimeni alaturi nu mai e decat o singuratate fara limite si, deci, de nesuportat. O singuratate in care incetezi sa mai strigi, pentru ca nu mai ai pe cine, in care incetezi sa te mai rogi, pentru ca Dumnezeu nu te va auzi… Pentru ca niciodata nu vom avea ce face cu infinitul pastrat exclusiv pentru noi, dimineata, la pranz si seara, felul intati, felul doi si desert. ” – Octavian Paler


    Acest mesaj a fost editat de către MECLOfenoxat: 22 Iun 2011, 21:09
  •  
    • 8403 mesaje
    22 Iun 2011, 21:12
    0 0

    daca nu se simte bine cu sine, exista riscul de a se simti singura si in doi.


    Acest mesaj a fost editat de către scanteie: 22 Iun 2011, 21:23