reveniri
-
0 0Mesaj şters de administrator
-
)
Ma cunosteau parintii lui, erau oameni ok, tineau la respect, la politete, in rest nu se bagau peste relatia noastra, dar nici nu socializam foarte mult cu ei. Aveam in jur de 20 de ani.
Mi s-a intamplat o data sa ma duc la prietenul meu peste noapte, caci ai lui erau plecati la tara, acasa mai era doar fratele mai mare, cu care ma intelegeam ok.
In noaptea cu pricina am dormit in camera parintilor, ca era mai spatioasa. Dimineatza incepe fra-su sa-l strige de mama focului. Pana la urma se enerveaza iese si hopa: venisera parintii. Vai, ce rusine mi-a fost!!! Nu-mi venea sa ies din camera, m-am dus in baia de alaturi si am mai stat si acolo vreo 20 de min pana sa ma hotarasc sa ies sa dau ochii cu ei, sa-i salut, m-am dus in camera de vis-a-vis de iesire, m-am incaltat si pe-aici mi-a fost drumul. Imi era rusine apoi si sa mai sun sa dau de parintii lui, dar in timp de vreo 2 luni lucrurile s-au remediat. Ai lui nu mai tin minte sa fi zis ceva... -
kidokido said:
Eu nu stiu sa fac cafea ori uit sa pun cafea ori uit zaharul si uite asa cafeaua se uita sa se bea la mine
da, eu nici nu prea am cafea in casa, pt ca nu sunt bautoare
, dar ma mai pricep sa fac la ibric. Nu mi s-a intamplat sa uit de zahar, dar mi se mai poate intampla sa o fac putin mai tare sau putin mai slaba... -
Tot cu cafeaua: eram la serviciu, colega responsabila cu facutul nu era, nu aveam nici cafea, iar seful imi ceruse sa-i fac. Era si genul de om pe toane si daca nu-l serveai facea scandal. Am gasit in cafetiera cafea de cu o zi in urma, si am incercat sa o reincalzesc. S-a prins ca pe aia i-am servit-o, mi-a zis ca imi bat joc de el, ca i-am servit laturi...