Pui vrabie HELP
-
1 0Am gasit un pui de vrabie micut si prostut, zgribulit in ploaie printre picioarele oamenilor, si nu m-am indurat sa-l las acolo.
Acum, ce fac??? Oare mananca singur dupa ce ii trece stresul sau trebuie sa ii dau eu? Mamica lor ce le aduce? Rame sau ce??
HELP MEEEE
-
heeiii, mi s-a intamplat exact acelasi lucru in urma cu aproximativ o luna.... ma duceam la servici si am gasit pe trotuar un puisor de vrabie mic si prapadit. avea pene dar nu zbura ca era prea mic
l-am luat la servici si il tineam intr-o cutie. initial i-am dat sa manance niste malai, paine, apa dar nu voia nimic. ma temeam ca o sa moara de foame asa ca mi-a venit ideea sa-l scot in curte. relativ aproape de locul unde l-am gasit. si ce sa vezi? a inceput sa tipe de mama focului si in scurt timp s-a adunat pe gard un stol de vrabii mari. m-am indepartat dar le-am urmarit de la distanta. ma temeam sa nu-i faca ceva rau.. cand colo vrabiile au inceput sa ciupeasca de pe jos si sa-l hraneasca. statea cu ciculetul deschis si ele ii indesau firimituri. nu puteam sa-l iau acasa asa ca l-am tinut la servici, in cutie. dimineata il mai cautam prin firma pt ca o lua la plimbare noaptea. dar, in weekend a trebuit sa-l iau acasa. l-am pus in balcon cu mancare, apa si tot ce trebuie. a inceput imediat sa tipe ca de obicei. n-am vazut insa nici o vrabie sa vina la el. a trebuit sa plec din oras peste weekend si l-am lasat pe prietenul meu sa aiba grija de vrabiuta. nu stiu ce s-a intamplat, cert e ca m-a sunat sa-mi spuna ca Ciufi (asa l-am botezat) a disparut...
stam la etajul 4 asa ca... nu pot sa-mi imaginez decat ca a zburat.
nu m-am putut abtine sa nu spun povestea lui Ciufi. Cert este ca nu poti avea grija de el, si chiar daca mananca de la tine, nu cred ca va supravietui...
-
Nu este foarte-foarte mic, e bine imbracat cu pene, dar e prostut tare.
Cand l-a luat un nene si l-a aruncat peste un gard in statia de troleu tipa foarte tare, dar era multa lume in jur si nu cobora nici o vrabiuta, desi se auzeau unele prin copac.
De cand l-am luat eu, nu a mai tipat deloc, este foarte stresat, cand ma vede nici nu mai respira de frica saracul.
Daca nu ar ploua l-as lasa intr-un loc verde undeva, dar acum .......... parca as vrea sa am eu grija de el.
As prefera sa ciuguleasca singur, i-am lasat paine faramitata, un galbenus de ou si niste parizer
, dar nici nu se misca din locul unde l-am pus.
Asa, pe strada, era destul de vioi, s-au chinuit mai multi sa-l prinda si nu au reusit. Doar ca nu zboara.
Mi-este foarte teama sa il hranesc singura, mi-e teama sa nu il storcesc in mana
, sa nu il inec, sa nu moara de frica cand vede ditamai animaloiul (eu
) calare pe el...................
Ufffffffff......................... -
Sper sa supravietuiasca, sper din tot sufletul!
Nu am reusit sa ii dau guguloaie, ca statea ca fletul cu ele in gura si nu le inghitea, si i-am dat cu o seringa micuta galbenus cu apa si cu putina painica. Am avut impresia la un moment dat ca s-a obisnuit si ca mananca cu placere. Apoi am incercat sa ii dau si putina apa goala si se zbatea, mama-mama
L-am mutat in baie, ca pe balcon se catara peste tot si mi-a fost frica sa nu pice ...
Acum face nani cu capsorul sub aripa
Sper ca pana maine cand ma trezesc eu la 11 sa nu moara de foame! Sau sa tipe tare-tare cand se trezeste, sa imi ceara!
-
Sincer nu prea am incredere in medicii veterinari in ceea ce priveste pasarile

La caini si la pisici se pricep toti, dar cand e vorba de un perus sau de un porcusor de Guineea .........
Iar mancarea pentru pasari din cate stiu eu e sub forma de graunte, o sa ii iau cand o sa inceapa sa ciuguleasca singur (sper sa apuce ziua aia
-
La inceput ii dadeam paine inmuiata in apa si nu mai era nevoie sa-i dau si apa separat.
I-am dat galbenus de ou, seminte pt pasarele (e mai greu cu apucatul in penseta)...faceam asa un amestec in care puneam si apa pana se facea o pasta si asa il hraneam.
De obicei ii dadeam sa manance cand incepea sa ciripeasca, cam la 1-2 ore in timpul zilei. Noaptea dormea, dar in schimb ma trezea dimineata devreme ca ii era foame. -
Sunt foarte fericita.
Rin-Tin-Tin e un destept si un dragut, de la 7 stau treaza si il admir, eu care mai devreme de 11 nu ma trezeam!
S-a obisnuit cu mine, nu se mai sperie. Dimineata i-am dat cu forta de mancare, cu o mana il tineam si ii deschideam ciocul, cu cealalta ii dadeam, un chin. Apoi s-a invatat si statea singur cumintel cand il puneam in poala, asa ca aveam doua maini libere sa ii deschid ciocul. La a treia masa deja ma striga, tipa ca din gura de sarpe, l-am gasit pe oglinda in baie si spre marea mea surprindere, cand am intins mana cu seringa spre el, a deschis un cioc mare-mare si a inceput sa ciuguleasca!