O iubire care persista in timp
-
0 0Buna ! Ce parere aveti despre o iubire care persista in timp? Prima iubire e si cea pe care o simt acum, dupa 10 ani de zile,aproape. Nu am o familie, nu am copii, am un iubit actual de circa 2 ani, dar sunt prinsa intr-o iubire veche. Nu pot sa spun ca a fost o relatie lunga cu baiatul respectiv,dar ne-am iubit mult, am fost atrasi unul de celalalt, insa povestile care se scoteau intr-un oras mic, barfele,influentele proaste, ne-au despartit, dar si gelozia lui si controlul pe care-l avea atunci sau simtea nevoia sa-l aiba asupra mea. Pe vremea aceea el avea 20 de ani. Eu 17. Acum am 27, iar el 30. Aceeasi iubire imensa. Simt ca n-as putea iubi pe nimeni in egala masura cu el. Am mai avut relatii de la el incoace, 3 chiar, toate au mers prost. Nu am avut intimitate in cuplu cu nimeni, nu m-am putut atasa, totuls e rezuma la iesiri si discutii pe facebook/messenger.Nu m-am putut atasa de nimeni. Inca il iubesc pe el, inca vorbesc cu el, inca imi spune lucruri frumoase. Mereu ma cauta, chiar daca trece o saptamana sau doua sau o luna, imi scrie iar si iar si ma emotionez si ma bucur mult cand vorbesc cu el. Ma simt fericita vorbind cu el, zambesc larg si ma bucur de momentele alea. Desi ne amintim de noi cei din trecut atunci cand vorbim, el nu mi-a propus o impacare, insa sa iesim,sa ne plimbam, sa vorbim, spune ca cu mine se simte cel mai bine, ca e fericit in compania mea, imi pune mereu semne frumoase, imi trimite melodii, ma incurajeaza si eu pe el atunci cand se simte nefericit in relatia lui sau are anumite stari proaste, imi place sa-i fiu alaturi. Are si el o relatie de un an. Cred ca,daca ar iubi-o pe ea, nu ar vrea sa ma vada pe mine, nu mi-ar scrie. Nu stiu... Nu mai stiu ce sa cred, stiu doar ca am facut si imposibilul sa-l uit, l-am sters definitiv din lista, din telefon si mereu gasea o cale sa se intoarca. Eu nu mi-am inselat partenerul actual niciodata, nici cu el, nici cu nimeni, dar am o mare dorinta sa mai avem o sansa, insa nu vreau sa-i spun eu asta.Ce credeti ca trebuie sa fac? Credeti ca inca ma iubeste? Nu cred ca-l voi uita niciodata. -
-
-
Maria trebuie sa ai discutie cu cartile pe fata cu el si sa il intrebi cam ce vrea sa faca si de ce nu iti da pace ; cel mai important intreaba-l daca te vede ca pe o iubita sau doar ca pe o buna prietena cu care poate imparti orice ...e o diferenta colosala . Daca va lamuriti intre voi stii si tu ce ai de facut pe mai departe si care ramane raportul cu el !
Acest mesaj a fost editat de către gabriela42: -
Acum, pe bune. De mie mi-ar spune o draguta ca dupa ani si ani inca-i fleasca dupa ... sufletelul meu, cred ca m-as uita chioris, si mi-as pune intrebarea : scopul si durata vizitei, domnisoara.
Nu demult imi fu adus la cunostinta (de catre o antena) cum ca, lu' Ileana Consinzeana inca i-ar scapara calciile . Asa o fi, da' mie unu mi-e greu sa cred a exista asa ceva.
-
maria.manea said:Buna ! Ce parere aveti despre o iubire care persista in timp? Prima iubire e si cea pe care o simt acum, dupa 10 ani de zile,aproape. Nu am o familie, nu am copii, am un iubit actual de circa 2 ani, dar sunt prinsa intr-o iubire veche. Nu pot sa spun ca a fost o relatie lunga cu baiatul respectiv,dar ne-am iubit mult, am fost atrasi unul de celalalt, insa povestile care se scoteau intr-un oras mic, barfele,influentele proaste, ne-au despartit, dar si gelozia lui si controlul pe care-l avea atunci sau simtea nevoia sa-l aiba asupra mea. Pe vremea aceea el avea 20 de ani. Eu 17. Acum am 27, iar el 30. Aceeasi iubire imensa. Simt ca n-as putea iubi pe nimeni in egala masura cu el. Am mai avut relatii de la el incoace, 3 chiar, toate au mers prost. Nu am avut intimitate in cuplu cu nimeni, nu m-am putut atasa, totuls e rezuma la iesiri si discutii pe facebook/messenger.Nu m-am putut atasa de nimeni. Inca il iubesc pe el, inca vorbesc cu el, inca imi spune lucruri frumoase. Mereu ma cauta, chiar daca trece o saptamana sau doua sau o luna, imi scrie iar si iar si ma emotionez si ma bucur mult cand vorbesc cu el. Ma simt fericita vorbind cu el, zambesc larg si ma bucur de momentele alea. Desi ne amintim de noi cei din trecut atunci cand vorbim, el nu mi-a propus o impacare, insa sa iesim,sa ne plimbam, sa vorbim, spune ca cu mine se simte cel mai bine, ca e fericit in compania mea, imi pune mereu semne frumoase, imi trimite melodii, ma incurajeaza si eu pe el atunci cand se simte nefericit in relatia lui sau are anumite stari proaste, imi place sa-i fiu alaturi. Are si el o relatie de un an. Cred ca,daca ar iubi-o pe ea, nu ar vrea sa ma vada pe mine, nu mi-ar scrie. Nu stiu... Nu mai stiu ce sa cred, stiu doar ca am facut si imposibilul sa-l uit, l-am sters definitiv din lista, din telefon si mereu gasea o cale sa se intoarca. Eu nu mi-am inselat partenerul actual niciodata, nici cu el, nici cu nimeni, dar am o mare dorinta sa mai avem o sansa, insa nu vreau sa-i spun eu asta.Ce credeti ca trebuie sa fac? Credeti ca inca ma iubeste? Nu cred ca-l voi uita niciodata.
io cred ca cea mai bun stare care te-ar definii acum , este prostia.
altfel nu-mi explic aceasta actiune: mai bine deschid un topic pe eva sau aiurea-n tramvai decat sa-i spun cat de mult il iubesc.
-
Mi-e teama sa-i spun ca il iubesc, mi-e atat de teama... Mi-e teama ca daca ii spun asta il sperii si il pierd si ca prieten, pentru ca intre noi e o legatura foarte frumoasa,speciala. Nu stiu cum va lua chestia asta. Zilele trecute mi-a scris asa: "Ma gandesc foarte des la tine, ti-ar placea sa ne vedem? Sa iesim amandoi chiar si cateva minute, sa povestim" Si am spus" Sincera sa fiu, mi-ar placea tare mult.." Atunci el a zis:" serios?
esti sincera?" Si am zis:"da, sunt sincera, de ce sa neg ca ma simt foarte bine in compania ta? Mereu m-am simtit. " Si apoi a zis ca la fel simte si el, ca desi are o relatie si nu e singur, nu se poate abtine sa ma vada. Apoi am inceput sa discutam despre alte lucruri,ne-am mai amuzat, imi trimitea pupici aliniati si spunea ca sunt dulci si sunt toti pentru mine. Pe langa lucrurile astea,discutam si despre alte lucruri, despre pasiunile lui, imi poveste deseori ca nu se simte fericit, ca are probleme in relatie. O fi prostie sau nu, nu stiu, dar mi-e tare teama sa-i spun ce simt. Asteptam sa imi spuna el sau sa imi sugereze sa ne mai dam o sansa... nu am curajul necesar sa fac eu asta. -
-
maria.manea said:Mi-e teama sa-i spun ca il iubesc, mi-e atat de teama... Mi-e teama ca daca ii spun asta il sperii si il pierd si ca prieten, pentru ca intre noi e o legatura foarte frumoasa,speciala. Nu stiu cum va lua chestia asta. Zilele trecute mi-a scris asa: "Ma gandesc foarte des la tine, ti-ar placea sa ne vedem? Sa iesim amandoi chiar si cateva minute, sa povestim" Si am spus" Sincera sa fiu, mi-ar placea tare mult.." Atunci el a zis:" serios?
esti sincera?" Si am zis:"da, sunt sincera, de ce sa neg ca ma simt foarte bine in compania ta? Mereu m-am simtit. " Si apoi a zis ca la fel simte si el, ca desi are o relatie si nu e singur, nu se poate abtine sa ma vada. Apoi am inceput sa discutam despre alte lucruri,ne-am mai amuzat, imi trimitea pupici aliniati si spunea ca sunt dulci si sunt toti pentru mine. Pe langa lucrurile astea,discutam si despre alte lucruri, despre pasiunile lui, imi poveste deseori ca nu se simte fericit, ca are probleme in relatie. O fi prostie sau nu, nu stiu, dar mi-e tare teama sa-i spun ce simt. Asteptam sa imi spuna el sau sa imi sugereze sa ne mai dam o sansa... nu am curajul necesar sa fac eu asta.lasa, nu fi trista. mai deschide vreo 6-7 topice, mai curge apa pe dunare, mai trec vreo 50 de ani....si poate atunci vei avea curajul sa-i spui.
ce-i frumos ca si el simte. dar tu trebuie sa fi vreo oarba sau surda de nu vezi si nu simti lucrurle astea.
-
maria.manea said:Mi-e teama sa-i spun ca il iubesc, mi-e atat de teama... Mi-e teama ca daca ii spun asta il sperii si il pierd si ca prieten, pentru ca intre noi e o legatura foarte frumoasa,speciala. Nu stiu cum va lua chestia asta. Zilele trecute mi-a scris asa: "Ma gandesc foarte des la tine, ti-ar placea sa ne vedem? Sa iesim amandoi chiar si cateva minute, sa povestim" Si am spus" Sincera sa fiu, mi-ar placea tare mult.." Atunci el a zis:" serios?
esti sincera?" Si am zis:"da, sunt sincera, de ce sa neg ca ma simt foarte bine in compania ta? Mereu m-am simtit. " Si apoi a zis ca la fel simte si el, ca desi are o relatie si nu e singur, nu se poate abtine sa ma vada. Apoi am inceput sa discutam despre alte lucruri,ne-am mai amuzat, imi trimitea pupici aliniati si spunea ca sunt dulci si sunt toti pentru mine. Pe langa lucrurile astea,discutam si despre alte lucruri, despre pasiunile lui, imi poveste deseori ca nu se simte fericit, ca are probleme in relatie. O fi prostie sau nu, nu stiu, dar mi-e tare teama sa-i spun ce simt. Asteptam sa imi spuna el sau sa imi sugereze sa ne mai dam o sansa... nu am curajul necesar sa fac eu asta.
De ce ti-e teama ? ... este violent, te bate ... ? -
maria.manea said:Mi-e teama sa-i spun ca il iubesc, mi-e atat de teama... Mi-e teama ca daca ii spun asta il sperii si il pierd si ca prieten, pentru ca intre noi e o legatura foarte frumoasa,speciala. Nu stiu cum va lua chestia asta.
Care ar fi cel mai grav lucru care ti se va intampla ? Ia gandeste-te si tu ! TU SPUI ASA "Mi-e teama ca daca ii spun asta il sperii si il pierd si ca prieten, pentru ca intre noi e o legatura foarte frumoasa,speciala. Decand se sperie oamenii de iubire , ce este asa de ingrozitor din moment ce va stiti de atata timp si aveti o relatie buna .Ti-e de fapt frica de respingere dar nici asta nu este asa de grav ramaneti prieteni si te linistesti si tu cu visele de iubire fata de ceva ce nu va fi niciodata .INCERTITUDINEA E MAI REA DECAT CONFRUNTAREA !
-
-
-
Eu cred ca-ti inseli de fapt partenerul actual, de ce zici ca nu? Cata vreme stai cu el si gandul si inima iti sunt la altul? Inselat se chiama chiar daca nu ai o relatie fizica cu acest altul. Poate ca e mai grav ce faci tu. Bine ar fi sa nu minti omul de langa tine si sa-l lasi liber, sa-i dai o posibilitate reala sa fie iubit si sa iubeasca cu adevarat. Discutiile frumoase cu acest fost actual mentine-le desigur! Si sfatuieste l la fel, sa fie cinstit cu relatia sa actuala. Numai asa veti putea fi impreuna si e posibil ca asta sa vreti amandoi. -
maria.manea said:Nuuuu,nu in sensul asta, mi-e teama sa nu stric legatura existenta intre noi,sa nu-l pierd. Daca i-as spune si el nu simte la fel sau nu vrea sa simta la fel,se va indeparta,iar eu nu vreau sa se strice totul. In plus, cred ca daca ar simti la fel, ar trebui sa-mi spuna el, nu?
Trimite-i un sms: prostutule, adu-mi aminte sa-ti spun ca te iubesc. -
maria.manea said:Buna ! Ce parere aveti despre o iubire care persista in timp? Prima iubire e si cea pe care o simt acum, dupa 10 ani de zile,aproape. Nu am o familie, nu am copii, am un iubit actual de circa 2 ani, dar sunt prinsa intr-o iubire veche. Nu pot sa spun ca a fost o relatie lunga cu baiatul respectiv,dar ne-am iubit mult, am fost atrasi unul de celalalt, insa povestile care se scoteau intr-un oras mic, barfele,influentele proaste, ne-au despartit, dar si gelozia lui si controlul pe care-l avea atunci sau simtea nevoia sa-l aiba asupra mea. Pe vremea aceea el avea 20 de ani. Eu 17. Acum am 27, iar el 30. Aceeasi iubire imensa. Simt ca n-as putea iubi pe nimeni in egala masura cu el. Am mai avut relatii de la el incoace, 3 chiar, toate au mers prost. Nu am avut intimitate in cuplu cu nimeni, nu m-am putut atasa, totuls e rezuma la iesiri si discutii pe facebook/messenger.Nu m-am putut atasa de nimeni. Inca il iubesc pe el, inca vorbesc cu el, inca imi spune lucruri frumoase. Mereu ma cauta, chiar daca trece o saptamana sau doua sau o luna, imi scrie iar si iar si ma emotionez si ma bucur mult cand vorbesc cu el. Ma simt fericita vorbind cu el, zambesc larg si ma bucur de momentele alea. Desi ne amintim de noi cei din trecut atunci cand vorbim, el nu mi-a propus o impacare, insa sa iesim,sa ne plimbam, sa vorbim, spune ca cu mine se simte cel mai bine, ca e fericit in compania mea, imi pune mereu semne frumoase, imi trimite melodii, ma incurajeaza si eu pe el atunci cand se simte nefericit in relatia lui sau are anumite stari proaste, imi place sa-i fiu alaturi. Are si el o relatie de un an. Cred ca,daca ar iubi-o pe ea, nu ar vrea sa ma vada pe mine, nu mi-ar scrie. Nu stiu... Nu mai stiu ce sa cred, stiu doar ca am facut si imposibilul sa-l uit, l-am sters definitiv din lista, din telefon si mereu gasea o cale sa se intoarca. Eu nu mi-am inselat partenerul actual niciodata, nici cu el, nici cu nimeni, dar am o mare dorinta sa mai avem o sansa, insa nu vreau sa-i spun eu asta.Ce credeti ca trebuie sa fac? Credeti ca inca ma iubeste? Nu cred ca-l voi uita niciodata.
Maaa....eu stiu asa : Cand 2 oameni se iubesc , raman impreuna! indiferent de imprejurari sau alte circumstante! Deci voi ori nu sunteti compatibili ori nu va iubiti in aceasu masura ! Restu s baliverne si drame demne de telenovele cu Isaura! -
Maria.Manea,
Te dai de ceasul mortii din cauza lui, cand tot ce ar trebui sa faci pentru a incheia povestea este sa intelegi (mai bine) ce e in capul lui. El, iti ofera aceasta sansa; doar pastrati (inca) legatura. Ca (si) tine, poate el nu stie ce sa spuna. Poate are aceleasi temeri, aceleasi sentimente ca tine. Poate. Dar "daca", si cu "daca" nu iti vor da un raspuns. Si chiar daca nu e (inca) pe aceeasi unda ,macar nu o sa mai traiesti in ... trecut. -
maria.manea said:Mereu ma cauta, chiar daca trece o saptamana sau doua sau o luna, ..., imi pune mereu semne frumoase, imi trimite melodii, ma incurajeaza si eu pe el atunci cand se simte nefericit in relatia lui sau are anumite stari proaste, imi place sa-i fiu alaturi. Are si el o relatie de un an. Cred ca,daca ar iubi-o pe ea, nu ar vrea sa ma vada pe mine, nu mi-ar scrie.
Si-n luna asta cand el nu-ti scrie, tu ce faci? Saruti, mangai, soptesti alinturi, dai sperante? Si individul asta de 30 de ani, care te cauta din luna-n luna sa-ti mai trimita o acadica s-o bezea virtuale, ce crezi ca face? Saruta, mangaie, sopteste alinturi, da sperante?
Ca imi inchipui ca in saptamanile-n care nu comunicati, nu va suspendati vietile, nu iti incui iubitu-n dulap, el nu-i pune iubitei lacat la chiloti, nu va ascundeti prin paduri pentru a nu da ochi in ochi cu idiotii astia reali care stau langa voi crezand ca sunt implicati intr-o relatie si care habar n-au ca tu visezi cai verzi pe pereti, iar individul pasarici incinse pe asternuturi.
Daca l-ai iubi pe individ asa cum crezi, n-ai cumpani atat de 'la rece' situatia, adica ai da drumul vrabiei din mana pt cioroiul de pe gard si nu l-ai mai tine pe dobitocul cu care esti de doi ani de zile asa de chichi.
Vorba aia, parerea mea.
-
maria.manea said:Buna ! Ce parere aveti despre o iubire care persista in timp? Prima iubire e si cea pe care o simt acum, dupa 10 ani de zile,aproape. Nu am o familie, nu am copii, am un iubit actual de circa 2 ani, dar sunt prinsa intr-o iubire veche. Nu pot sa spun ca a fost o relatie lunga cu baiatul respectiv,dar ne-am iubit mult, am fost atrasi unul de celalalt, insa povestile care se scoteau intr-un oras mic, barfele,influentele proaste, ne-au despartit, dar si gelozia lui si controlul pe care-l avea atunci sau simtea nevoia sa-l aiba asupra mea. Pe vremea aceea el avea 20 de ani. Eu 17. Acum am 27, iar el 30. Aceeasi iubire imensa. Simt ca n-as putea iubi pe nimeni in egala masura cu el. Am mai avut relatii de la el incoace, 3 chiar, toate au mers prost. Nu am avut intimitate in cuplu cu nimeni, nu m-am putut atasa, totuls e rezuma la iesiri si discutii pe facebook/messenger.Nu m-am putut atasa de nimeni. Inca il iubesc pe el, inca vorbesc cu el, inca imi spune lucruri frumoase. Mereu ma cauta, chiar daca trece o saptamana sau doua sau o luna, imi scrie iar si iar si ma emotionez si ma bucur mult cand vorbesc cu el. Ma simt fericita vorbind cu el, zambesc larg si ma bucur de momentele alea. Desi ne amintim de noi cei din trecut atunci cand vorbim, el nu mi-a propus o impacare, insa sa iesim,sa ne plimbam, sa vorbim, spune ca cu mine se simte cel mai bine, ca e fericit in compania mea, imi pune mereu semne frumoase, imi trimite melodii, ma incurajeaza si eu pe el atunci cand se simte nefericit in relatia lui sau are anumite stari proaste, imi place sa-i fiu alaturi. Are si el o relatie de un an. Cred ca,daca ar iubi-o pe ea, nu ar vrea sa ma vada pe mine, nu mi-ar scrie. Nu stiu... Nu mai stiu ce sa cred, stiu doar ca am facut si imposibilul sa-l uit, l-am sters definitiv din lista, din telefon si mereu gasea o cale sa se intoarca. Eu nu mi-am inselat partenerul actual niciodata, nici cu el, nici cu nimeni, dar am o mare dorinta sa mai avem o sansa, insa nu vreau sa-i spun eu asta.Ce credeti ca trebuie sa fac? Credeti ca inca ma iubeste? Nu cred ca-l voi uita niciodata.
Eu nu prea va inteleg. In loc sa vedeti viata asta frumoasa, staaaati si plangeti dupa o sula bleaga. In primul rand as termina relatiile. Si tu , si el. Eu zic ca altii nu merita sa asculte off-urile voastre in timp ce voi va discutati. Terminati legaturie, trageti-vi-o de vreo 10 ori si faceti o lagatura. Si sa vedeti voi cum , cel putin tu personal ai oftat pentru un mar stricat. Lui ii convine, are o relatie si mai are o iesire de urgenta. TU. Si tu stai umeda si trece viata si te trezesti la 50 de ani , ofilita si singura. Da stai macar singura , nu mai chinui pe altii. -
