Ma simt prost
-
0 0Ma simt prost si simt nevoia sa vb cu cineva. Am un singur var primar, mai mare decat mine. Am crescut impreuna, aveau o situatie materiala destul de proasta atunci cand era el mic si din cauza asta statea mai mult pe la noi. Mama nu a facut niciodata diferenta intre mine si el. Noi aveam o situatie materiala net superioara, mama avea o functie de conducere (parintii lui erau muncitori la o fabrica) si ii era mult mai bine langa noi. Cand a crescut mama l-a sustinut sa invete, sa termine o facultate. Pe timpul facultatii a stat in permanenta la noi, nu s-a mai dus deloc acsa la el decat in vacante.mama ii cumpara haine, carti, il trimitea in vacante, toti prietenii, colegii veneau la noi, faceau chefuri niciodata mama nu i-a zis nimic.Primul stetoscop, primul tensiometru i-au fost cumparate de mama. A terminat facultatea, acum e medic. Dupa ce a terminat facultatea pana a facut stagiatura si rezidentiatul a fost in continuare f apropiat de noi, a continuat sa stea la noi.cand a terminat rezidentiatul s-a mutat.Dupa un timp situatia noastra materiala s-a deteriorat fata de cum era inainte. Nu pot sa spun ca o ducem greu dar nu suntem nici ca inainte. Ne decurcam oricum nu avem nevoie de nimeni. Dupa ce ni s-a schimbat situatia materiala el s departat de noi. Nu am pus la suflet, are si el viata lui, si oricum parintii mei au facut totul total dezinteresat, nu am asteptat niciodata nimic de la el. Ani de zile nu l-am deranjat, daca el ne suna vorbeam, doar asa ocazional il sunam sa vedem ce mai face. S-a imbolnavit tata si l-am dus la urgenta. Intamplator el era de garda dar nu era el medicul care se ocupa de tata. Eu si mama ne-am dus langa el, ni se facuse dor ca nu il vazusem de mult timp, era ocupat de fiecare data si vorbeam doar la telefon. Cand ne-am dus langa el a inceput sa tipe langa asistente si ceilalti medici de garda ca de ce il deranjam ca el are treaba. Tocmai atunci a venit o cunostinta de-a lui sa ii spuna ca a venit la urgenta cu maica-sa sa puna o pila sa nu astepte la rand. Atunci a inceput iar sa tipe la noi ca uite a venit un prieten si trebuie sa il ajute si noi stam pe capul lui. Asistentele radeau toata lumea se uita. Atunci i-am zis imi pare rau ca te deranjam doar ne-a fost dor de tine si am vrut sa te salutam, daca maine esti acasa trecem pe la tine sa nu te retinem. Iar a inceput sa tipe ca ce sa cautam noi la el acasa, ca la el vin gagici, ca nu are el timp de noi. Intamplator era de garda in noaptea aia si o verisoara, nepoata de-a mamei mele, de gradul 3, tot medic. A venit si ea si a incercat sa il calmeze, sa ne consoleze pe noi dar el inca mai tipa la noi si sa faca figuri. Atunci am luat-o pe mama repede de mana si ne-am departat. Poate s-a gandit ca o sa ii cerem ceva,sau ca o sa apelam cu ceva sau ca o sa ii cer bani ca sunt studenta si cheltui mult pe carti si eu, asa cum cheltuia mama pt el cand era student, dar nu i-am cerut niciodata, el e medic de ani de zile si nu l-am deranjat nicidata nici acasa o singura data am fost) nici la spital, decat daca l-am vazut intamplator.
Ma simt atat de umilita..
Acest mesaj a fost editat de către mariuc4: -
E normal să te simți rău, să te simți umilită, în situația dată, dar în niciun caz să nu te simâi prost, vărul ar trebui să se simtă prost

Eu cred că aici se întâmplă una din două chestii: unu - este un om foarte egoist, pe care nu-l interesează decât propria persoană, iar ceilalți sunt doar persoane de care se folosește ca să-i fie bine, doi - are acumulate niște frustrări, supărări, alte sentimente negative față de toată familia ta, chiar dacă ai tăi i-au vrut numai binele, și l-au tratat bine, cine știe ce a fost și este în mintea lui, ce gândește cu adevărat.
După părerea mea e urât ce a făcut, mai ales că tatăl tău era bolnav, deci o situație sensibilă, încercați să nu mai puneți la suflet, este un alt om față de cum l-ați crezut, și îndepărtați-vă de el, așa cum trebuie. și de fapt își dorește și el. -
Te simți prost ? De ce te simți prost ? Te simți umilită ? De ce? Ce ai făcut ? Ce ai spus ? El s-a purtat urât cu voi, este treaba lui, este eticheta pe care și-a lipit-o singur în fața colegilor...
Fară supărare, ar trebui să ai o atitudine refractară față de el, să te îndepărtezi cât poți de mult de el pt că dacă vei fi văzută în compania unui arivist cei care te vor vedea vor spune ”cine se aseamănă se adună,,,,” -
Am avut si eu un caz asemanator cu un unchi... l-am invitat de cateva ori la noi, nu a venit... si nici nu vreau sa il aduc cu forta... consider ca chiar nu are rost sa ma umilesc in fata unui om care nu mai are sentimente pentru familia din care se trage, bunicul meu i-a daruit canite din argint.... bine.. eu nu o sa il mai deranjez niciodata.