O vreau inapoi
-
0 0Da, v-ati prins, sunt barbat si am nevoie de ajutor. Nu este nicio gluma sau ironie la mijloc, treaba este foarte serioasa. Pur si simplu am nevoie de niste sfaturi bune despre cum sa-mi recuceresc iubita dupa ce-am dezamagit-o profund. Nu am inselat-o ci am mintit-o, nu am fost sincer cu ea tot timpul, asa cum a fost ea cu mine. Mi-am asumat toate greselile, mi-am cerut scuze, am implorat, insa nimic. De la un moment dat, cand credeam ca macar ma aleg cu o pauza chiar si lunga, ea s-a intors si mai mult impotriva mea, a reanalizat toata relatia, a zis ceva de existenta unor semne tot timpul insa era prea indragostita sa le vada (cu aceasta parte cu semnele nu sunt de acord insa le-am acceptat doar ca sa ma ierte si sa mai am o sansa, insa cred ca am pierdut si mai mult; dar daca i le negam, tot pierdeam, nu?: ce sa fi ales aici?).
Va intreb pe voi intrucat de pe forumurile "barbatesti" am primit numai sfaturi despre cum sa trec mai departe. Insa eu exact asta nu vreau.
Repet, nu e gluma, e strigat de ajutor.
Multumesc. -
Tex ,odata pierduta increderea in tine este mai greu sa o recuceresti , pentru ca asa sunt femeile , te-as sfatui sa ai un pic de rabdare; sa ii dai timp sa vada ca regreti si iti asumi greselile !Cu iubirea e altceva , sunt pers care odata ce te-au scos de la inima ...poti sa iti iei adio ...Daca te accepta macar ca si prieten tot e bine , daca nu si nu , asta este mergi mai departe cu fruntea sus !Succes !
-
Multumesc pentru mesaje, Gabriela si Gretchen. Asta e problema, nu pot trece mai departe. Am tot incercat. Au fost cateva luni "furtunoase", au fost declaratii de dragoste nebune, din genul acelora pe care le faci cu vocea tremuranda. Pot face o scrisoare de dragoste doar povestindu-va cum a fost. Tocmai asta e, ca ea, ca si mine, am cazut de foarte de sus. Dar ea s-a lovit foarte tare in cadere...
Gretchen, probabil ca m-a mintit si ea cu maruntisuri. Dar nu-mi pasa, eu am mintit-o rau, eu am mintit-o primul. Am fost nesincer fata de ceea ce credeam despre ea, am fost un pic gelos (desi nu aveam dreptul asta), am mintit ca nu o sa mai fiu si am fost prins cu minciuna.
E complicat insa ce stiu sigur e ca o vreau inapoi. Fie doar si pentru a-mi scrie (pentru ca scrie grozav), fie doar si pentru a-mi zambi (pentru ca zambeste incredibil).
Stiu, sunt varza. Mai dati-mi sfaturi, ca nu inchid topicul pana nu reusesc.
Acest mesaj a fost editat de către Tex79: -
Tex dragule ...asa mi-am pierdut fosta sotie cu care am o bijuterie de fata.Doar ca diferenta intre mine si tine e ca eu nu am mintit ci am inceput sa fiu indiferent fata de aiurelile ei
asta m-a costat dar pana la urma asta e viata
Poate era mai frumos sa mergem in club si a doua zi sa nu avem ce lua de mancare dar am preferat sa ma risc
am incercat sa inteleg criza varstei dar pana la o limita
-
Alin42, ai suta la suta dreptate. Insa nu vreau incurajari sa merg mai departe, am spus-o din primul post. Am primit multe sfaturi ca ale tale sau de genul "are balta peste" sau mai stiu eu ce altele "motivationale". Daca ma hotaram pe vreunele din ele, nu mai postam aici.
Interesanta povestea ta, Marconio. Imi pari insa resemnat. Eu nu vreau asta. Am trecut printr-un episod de depresie profunda, noroc cu un psiholog imaginar (care acum nu vrea sa mai vorbeasca cu mine, cica trebuie sa o uit sau sa-mi gasesc pe altcineva). Am iesit insa din depresie si mai hotarat sa o recapat.
Dar sa revenim, ideea e ca eu vreau sfaturi despre cum sa o recastig, nu despre cum sa abandonez ideea sau sa ma resemnez. Trebuie sa fie ceva acolo, un secret femeiesc pe care sa-l imprumut putin si apoi sa vi-l aduc inapoi aici. Ce am bifat pana acum si n-a mers: iertare, implorare, poezii, scrisori, biserica. Ma apuc si de cantat, daca trebuie. Dar spuneti-mi voi "melodia".
-
Nu exista un secret femeiesc, general valabil!
Daca o tipa se pierde cand vede o basculanta de trandafiri, eu o sa vibrez ca mi-a cumparat Assassin's Creed: Syndicate, alta dama o sa planga de emotie ca i-a compus impricinatul o poezea fara rima, in ce poate alta, o sa tresara numai la o vacanta in Maldive.
Ca vezi tu, femeile e si ele oameni, indivizi diferiti, adica.
Eu as zice s-o lasi in banii ei, macar o vreme. O fi ranita, nu te mai crede si o mai si pistonezi, mai mutl rau faci, decat bine. Da-i pace sa stea o vreme fara tine, poate revine la sentimente mai bune. Sau poate nu, dar daca ii freci ridichea, constant, e posibil s-o intarati si mai rau.
Zic si eu, da' nah, io-s numa' o femeie, nu mai multe, nu stiu altele cum ar reactiona la pisalogeala si milogeala. Pe mine ma scoate din minti.
Mno.... -
Ideea, din păcate, este foarte simplă.
Dacă te iubește cu adevărat, la un moment dat te va ierta indiferent de ce greșeli ai făcut și vă veți împăca. Pot fi contrazis, dar știu ce înseamnă iubirea adevărată și până unde poate merge.
Dacă însă nu te iubește, din păcate, trebuie să mergi mai departe și să-ți vezi de drum pentru că poți sa-i duci și Soarele de pe cer și nu te va ierta.
Asta cu recucerirea e o mare porcărie, tocmai că te induce în eroare și crezi că poate duce undeva.
Este de ajuns să o cauți uneori, măcar o vreme și să o întrebi "ce mai faci?".
Dacă vei vedea că nu se întâmplă nimic, îmi pare rău, dar trebuie să înveți să mergi mai departe așa cum a făcut toată lumea la un moment dat.
Multă baftă și încearcă sa nu te calci în picioare pentru nimic în lume.
Îți spune asta un tip care a trecut prin multe porcării și sunt sigur că mulți de aici îmi susțin afirmația făcută mai sus.
Acest mesaj a fost editat de către VerdeImparat: -
Tex79, secrete sau vicleșuguri nu există. Vorbește cu ea, vorbește depre ce dorești tu, cum vrei să fie relația, fă gesturi frumoase.
Dacă tot nu vrea să se mai împace cu tine, asta este, chiar nu mai ai ce să faci. Este dorința și decizia ei, și trebuie să i le respecți.
Altfel te transformi într-un egoist oribil, căruia îi pasă numai de ceea ce dorește el, iar ceea ce vrea fata, nu contează, că tu îți dorești prea mult
...s-au văzut cazuri de violențe grave, sper să nu auzim de tine pe la tv
Fii bărbat echilibrat, suferă, dar las-o în pace. Orice om are dreptul la propria fericire
Acest mesaj a fost editat de către cafe_au_lait: -
VerdeImparat said:Ideea, din păcate, este foarte simplă.
Dacă te iubește cu adevărat, la un moment dat te va ierta indiferent de ce greșeli ai făcut și vă veți împăca. Pot fi contrazis, dar știu ce înseamnă iubirea adevărată și până unde poate merge.
Dacă însă nu te iubește, din păcate, trebuie să mergi mai departe și să-ți vezi de drum pentru că poți sa-i duci și Soarele de pe cer și nu te va ierta.
Nu, nu este atât de simplu, și nu se reduce la ”dacă te iubește cu adevărat”.
O femeie poate iubi cu adevărat, și din tot sufletul, dar acea iubire să se clatine foarte mult, sau să dispară mult din ea, oricât de adevărată ar fi fost, la un înșelat, la o supărare mare, la un scandal oribil, la o palmă/bătaie.
O iubită nu este chiar ca o mamă - care te iubește necondiționat, orice i-ai face, orice ai face.
-
cafe_au_lait said:
Nu, nu este atât de simplu, și nu se reduce la ”dacă te iubește cu adevărat”.
O femeie poate iubi cu adevărat, și din tot sufletul, dar acea iubire să se clatine foarte mult, sau să dispară mult din ea, oricât de adevărată ar fi fost, la un înșelat, la o supărare mare, la un scandal oribil, la o palmă/bătaie.
O iubită nu este chiar ca o mamă - care te iubește necondiționat, orice i-ai face, orice ai face.
Nu este general valabil, dar asta nu înseamnă că nu există cazuri și cazuri. Eu am văzut pe viu, de mai multe ori, cum o femeie sau un bărbat iartă când iubesc cu adevărat, chiar și când sunt înșelați de partenerii lor infideli. Deci, uneori, chiar la ”dacă te iubește cu adevărat” se reduce totul.
-
De câte ori m-am lăsat înduplecata, în relațiile mele trecute, de "tertipuri femeiesti" și milogeli și poezioare de iertaciune, am ajuns ulterior la concluzia ca mai bine-mi vedeam de drumul meu de la prima scartaiala serioasa. Restul e doar timp pierdut lângă o persoana cu caracter îndoielnic.
Acest mesaj a fost editat de către just_someone: -
VerdeImparat said:
Nu este general valabil, dar asta nu înseamnă că nu există cazuri și cazuri. Eu am văzut pe viu, de mai multe ori, cum o femeie sau un bărbat iartă când iubesc cu adevărat, chiar și când sunt înșelați de partenerii lor infideli. Deci, uneori, chiar la ”dacă te iubește cu adevărat” se reduce totul.
Te contrazic la ultima frază, și oricum, te contrazici și singur.
Cum ai spus și tu, sunt oameni și oameni, cazuri și cazuri, și nu există o rețetă fixă a dragostei.
În unele cazuri dragostea are drept componentă și încrederea, și odată dusă încrederea, se mai duce și din dragoste.
Mai există și situații în care există o adevărată dependență emoțională față de partener, care se confundă de către unii cu oh, dragostea cea imensă și adevărată
....sunt multe de spus pe subiectul ăsta, dar nu merge cu decretul ”dacă iubești cu adevărat” ierți orice, te înșeli amarnic. Dar în fine, este treaba ta.
-
Multumesc mult, parca invat din fiecare post cate ceva. Am retinut ca urmatorul pas e foarte complicat. Si e cu atat mai complicat cu cat femeia aceasta este de o complexitate greu de descris: ii plac florile enorm insa daca nu vin la momentul oportun, nici sa nu le vada. Un joc pe calculator l-ar primi din tot sufletul (si ar si invata intr-o noapte sa-l joace) daca vine de la cine trebuie. Ii plac poeziile (si chiar si compune) dar daca cineva ii recita cea mai fierbine poezie de dragoste la momentul nepotrivit, o ignora complet. Ii plac oamenii enorm, de aceea pune atata valoare pe ce vine de la ei cat respectivii pun si ofera sentimente sincere in ce ii ofera. Este speciala si de-aia nu ma las. Am retinut sfatul cu pauza, acum sunt intr-o pauza si nu e usor. Dar stiu ca e nevoie. Am retinut si faptul ca daca tin la ea si o iubesc, sa o las in pace, sa fac sa-i fie bine, iar daca ii e bine fara mine, sa o las asa. Dar aici ma blochez. A, si nu-s probleme cu violenta, am citit ceva cu palme, etc. Nici vorba, sunt Ok aici. Ca sa mai complic putin situatia, inainte de marea rupere, cand, citandu-l pe Nichita ca nimeni nu se schimba in timp ce eu juram ca o voi face, i-am zis ei sa dea un semn, cand crede de cuviinta, dupa o pauza de cat vrea ea. Si acum astept, dar parca as da un semn...
-
cafe_au_lait said:
Te contrazic la ultima frază, și oricum, te contrazici și singur.
Cum ai spus și tu, sunt oameni și oameni, cazuri și cazuri, și nu există o rețetă fixă a dragostei.
Se pare că ori sunt eu chior, ori tu te înșeli grav și n-ai înțeles ce am vrut să spun și probabil a fost mai important pentru tine să mă contrazici.
Cred că știu foarte bine ce argumentez și nu prea văd deloc unde și cum m-am contrazis.
Acest mesaj a fost editat de către VerdeImparat: -
Tex79 said:M-ar interesa niste sugestii de gesturi frumoase, insa imi trebuie ceva nou-nout si original, intrucat pe timpul relatiei le-am epuizat pe absolut toate cele "clasice". In plus, refuza sa accepte orice asemanare sau amintire legata de ce a fost.
Se zice ca barbatii se intorc, femeile parasesc pentru totdeauna. Probabil nu ai invatat pana acum ca o femeie nu sta langa un barbat doar pentru gesturile lui frumoase si originale. Sta atat cat poate suporta. Mie mi se pare normal ca o femeie mintita sa puna punct unei relatii si sa nu-si mai doreasca sa se impace cu fostul.
Pe mine m-ar scoate din sarite gesturile tandre ale unui fost mincinos, pt ca nu cred ca un om isi poate schimba caracterul, oricat s-ar stradui. Poate as fi capabila sa iert infidelitatea, minciuna sau altele, o data sau de o suta de ori, dar cand am zis stop, ramane stop. Mi se pare absolut penibil cum un barbat incearca sa ascunda sub poleiala unor gesturi noi, faptul ca a ranit o femeie, basca mai are si asteptari ca sa fie iertat... Daca tu vezi ca femeia aia nu vrea sa-si aminteasca nimic de trecut, las-o sa-si traiasca viata si nu te mai baga cu forta in sufletul ei!
-
e foarte simplu:
1) ori te iubeste foarte mult in continuare, dar, ranita fiind, te tine pe jar sa tii bine minte ce se intampla cand o minti la modul nasol, sa doara cat sa inveti o lectie care sa te tina toata viata
2) ori i s-a luat de tine, ori din cauza miniciunii ori dinainte, si pur si simplu nu mai vrea sa fie cu tine
sa speram ca este vorba de punctul 1, pentru ca daca vorbim de punctul 2 nu mai ai absolut nicio sansa. dar hai sa zicem ca e vorba de punctul 1: voi ati stat pana acum, dupa cearta asta, de vorba la modul real? nu ea sa tipe si tu sa te scuzi, ci sa cautati impreuna, cu mult calm si deschidere sa intelegeti, care au fost motivatiile reale din spatele greselilor? tie ti-e clar in capul tau de ce ai mintit-o? ce te-a determinat sa sabotezi relatia cu ea? numai cand iti va fi tie clar vei putea stii ce anume trebuie schimbat, si abia atunci o vei putea lumina si pe ea.
chestii gen flori si declaratii sub clar de luna sunt pentru copii si asta ma face sa cred ca sunteti foarte tineri, de inca va mai impresioneaza basmele care decsriu iubirea in termenii astia. o relatie adulta se repara cu discutii profunde si o anume atitudine matura asupra problemei, care trece de nivelul superficial al florilor care repara totul pentru ca se simte frumos sa primesti flori.
depinde de femeie, dar tind sa cred ca o femeie matura pretuieste mult mai mult faptul ca barbatul din viata ei o 'vede', o intelege sau incearca cu adevarat si mai mult, cauta sa se inteleaga pe sine in relatia cu ea si sa aduca 'his best self' in relatie, mai ales cand aproape ca a pierdut-o.
bafta!