Problema in relatie
-
0 0Salutare!
Cred ca o sa vi se para ciudat faptul ca un barbat intra pe forumul asta (cel putin mie mi se pare). Dar ma confrunt cu o problema in relatia actuala si nu stiu cum sa procedez.
Se da una bucata baiat rebel de aproape 19 ani,ca pana acum a fost mai mult sau mai putin un don juan. Nu m-am incurcat in relatii de durata,nu stiu cu ce se mananca,desi mi-as fi dorit,nu gasisem persoana potrivita. Dar uite ca persoana potrivita(in viziunea mea ) a aparaut,si sunt impreuna cu ea de 5 luni de zile.
Dar relatia a cam inceput sa scartaie. Probleme venind si din partea mea si din partea ei.
Problemele care vin din partea mea sunt de ordin :
- uit cateodata de ea,fiind prins cu alte probleme
- cateodata sunt prea romantic si cateodata sunt un cub de gheata
Problemele care vin din partea ei (+ reprosurile pe care mi le adreseaza)
- faptul ca mi-am schimbat idealurile de la inceputul relatiei (nu stiu la ce se refera,nu a vrut sa-mi spuna)
- faptul ca distanta o macina (este o relatie la disctanta,ne vedem 1-2 ori pe saptamana)
- faptul ca i se face dor si nu stie cum sa treaca peste asta
- faptul ca s-a obisnuit cu mine si ii este frica de ce va urma
- mereu se intreaba unde va ajunge relatia
Nu prea inteleg,tipa ba ma place si azi imi cere sa ii promit ca voi fii tot timpul alaturi de ea ca apoi ,ziua urmatoare sa ma trezesc ca nu imi mai vorbeste si imi spune "te simt schimbat...ma simt nesigura" . Chiar este mind blowing,pentru mine ca baiat,inteleg ca voi femeile sunteti fiinte ghidate de emotii si vreti sa va simtit in sigurata,dar asta imi intrece capacitatile .
Tipa a trecut prin niste probleme,cu familia,scoala,prietenii si este cam intr-o depresie de cateva luni bune. Problemele ei vin si pleaca,mereu se asteapta ca problema sa fie dupa colt,este putin pesimista.
Un alt lucru pe care nu-l inteleg,are pretentii de la mine sa nu racesc relatia si sa o asigur ca voi fi mereu acolo si ca orice s-ar intampla,sa se poata baza pe mine. Si apoi.. ma trezesc ca ea este cea care raceste relatia.
Sincer nu stiu ce sa fac. 2 sfaturi v-as cere:
1. cum fac sa trec EU peste asta,cum fac sa inteleg situatia pt ca ma simt oarecum vinovat(nu stiu de ce)
2. cum fac sa o ajut pe EA (daca se poate/ar trebui)?
Multumesc anticipat -
Cred ca o sa vi se para ciudat faptul ca un barbat intra pe forumul asta (cel putin mie mi se pare).
M-ai lovit cu fraza asta... nu e asa ca si baietii plang cateodata..cand nu ii vede nimeni???
Eu cred ca amandoi aveti problemele proprii. Tu nu stii cum se tine relatia pe termen lung. Probabil nici ea nu are o anumita siguranta in propriile puteri. Aveti nevoie unul de altul insa aveti o nesiguranta si poate prin prisma distantei. Si atunci apar neincrederile.
Eu te-as sfatui pe tine sa iti scrii starile. Si cand esti rece si cand esti in love. Pune-o si pe ea sa faca la fel si schimbati-va ideile. Scrisul da mai multa putere de comunicare. Macar asa stiti fiecare pe cei cai merge.
-
-
igivansenior said:
scamdesign said:Salutare!
Se da una bucata baiat rebel de aproape 19 ani,ca pana acum a fost mai mult sau mai putin un don juan. Nu m-am incurcat in relatii de durata,
LA 19 ANI TU VORBESTI DE RELATII DE DURATA!!!?
probabil esti la prima relatie din viata ta.Lasa-l tu sa creada ca-i si el mare. II spulberi asa visele.
Acest mesaj a fost editat de către Deleted Member: -
White_Storm said:
igivansenior said:
scamdesign said:Salutare!
Se da una bucata baiat rebel de aproape 19 ani,ca pana acum a fost mai mult sau mai putin un don juan. Nu m-am incurcat in relatii de durata,
LA 19 ANI TU VORBESTI DE RELATII DE DURATA!!!?
probabil esti la prima relatie din viata ta.Lasa-l tu sa creada ca-i si el mare. II spulberi asa visele.
Omul a recunoscut ca i "rebel "" , ce mai vreti!!!??
-
La varsta asta nu ai facut nimic singur, ai fost ajutat si sustinut de parinti , rude prieteni etc, asa cum este si firesc. Pentru a putea face ceva singur, inclusiv a construi ;i mentine o relatie, ai nevoie de experienta or asta nu se poate dobandi peste noapte ci in timp.
La varsta asta voi faceti experimente nu aveti cum sa puneti bazele unei relatii serioase, experimentati prietenii, jocuri, meserii etc.
Daca ati gasi fiecare din voi o pasiune comuna sau cate un hoby caruia sa-i dedicati timpul liber de care dispuneti, si cred ca din moment ce nu va preocupa scoala, dispuneti de f mult timp liber, ati reusi sa depasiti momentele de angoasa -
-
scamdesign said:Salutare!
Cred ca o sa vi se para ciudat faptul ca un barbat intra pe forumul asta (cel putin mie mi se pare). Dar ma confrunt cu o problema in relatia actuala si nu stiu cum sa procedez.
Se da una bucata baiat rebel de aproape 19 ani,ca pana acum a fost mai mult sau mai putin un don juan. Nu m-am incurcat in relatii de durata,nu stiu cu ce se mananca,desi mi-as fi dorit,nu gasisem persoana potrivita. Dar uite ca persoana potrivita(in viziunea mea ) a aparaut,si sunt impreuna cu ea de 5 luni de zile.
Dar relatia a cam inceput sa scartaie. Probleme venind si din partea mea si din partea ei.
Problemele care vin din partea mea sunt de ordin :
- uit cateodata de ea,fiind prins cu alte probleme
- cateodata sunt prea romantic si cateodata sunt un cub de gheata
Problemele care vin din partea ei (+ reprosurile pe care mi le adreseaza)
- faptul ca mi-am schimbat idealurile de la inceputul relatiei (nu stiu la ce se refera,nu a vrut sa-mi spuna)
- faptul ca distanta o macina (este o relatie la disctanta,ne vedem 1-2 ori pe saptamana)
- faptul ca i se face dor si nu stie cum sa treaca peste asta
- faptul ca s-a obisnuit cu mine si ii este frica de ce va urma
- mereu se intreaba unde va ajunge relatia
Nu prea inteleg,tipa ba ma place si azi imi cere sa ii promit ca voi fii tot timpul alaturi de ea ca apoi ,ziua urmatoare sa ma trezesc ca nu imi mai vorbeste si imi spune "te simt schimbat...ma simt nesigura" . Chiar este mind blowing,pentru mine ca baiat,inteleg ca voi femeile sunteti fiinte ghidate de emotii si vreti sa va simtit in sigurata,dar asta imi intrece capacitatile .
Tipa a trecut prin niste probleme,cu familia,scoala,prietenii si este cam intr-o depresie de cateva luni bune. Problemele ei vin si pleaca,mereu se asteapta ca problema sa fie dupa colt,este putin pesimista.
Un alt lucru pe care nu-l inteleg,are pretentii de la mine sa nu racesc relatia si sa o asigur ca voi fi mereu acolo si ca orice s-ar intampla,sa se poata baza pe mine. Si apoi.. ma trezesc ca ea este cea care raceste relatia.
Sincer nu stiu ce sa fac. 2 sfaturi v-as cere:
1. cum fac sa trec EU peste asta,cum fac sa inteleg situatia pt ca ma simt oarecum vinovat(nu stiu de ce)
2. cum fac sa o ajut pe EA (daca se poate/ar trebui)?
Multumesc anticipat
"Don Iuhane" - din pacate pt tine, sigur n a aparut persoana potivita ...nu ca ai sti s o recunosti din lista de pretendente! Si daca tot ceri sfaturi n ar strica sa ne povestesti ce faceti voi mai exact de 1-2 ori pe saptamana cand va vedeti????
Acest mesaj a fost editat de către anda22-7: -
-
Faptul ca antevorbitorii apreciaza, in cor, ca la 19 ani nu poti avea o relatie serioasa nu trebuie sa te faca sa ii si crezi.
Sunt o mana de oameni. Mai sunt miliarde pe planeta iar multi au avut relatii serioase la 19 ani.
Deci sa trecem peste prejudecati.
La distanta, iubirea e cam frustranta. Inima o ia razna, hormonii zburda si sa nu ai obiectul pasiunii sub nas, e ca un blestem. Asa ca, nazurile, neincrederea, deznadejdea vin la pachet.
Cred ca ea are nevoie de confirmarea iubirii prin atentie, gesturi, fapte si numai apropierea "in teren" va poate ajuta.
Este dragut din partea ta ca iti gasesti o mica culpa, desi nu cred ca e cazul.
Bref, cred ca daca nu dispare distanta, o sa se duca pe copca totul. Dar nu oricum, ci cu drame. -
-
-
-
