inima.
-
0 0Cand inima o sa inteleaga ceea ce mintea a inteles deja? -
White_Storm said:
LaLaura said:Cand inima o sa inteleaga ceea ce mintea a inteles deja?
Cu timpul va intelege, ratiunea e mai iute. Ce-ai patit? Daca vrei sa spui si cred ca vrei, altfel nu deschideai subiect nou. Hai, curaj!
As dori sa las tot trecut in urma si sa privesc in viitor singura, dar nu pot, ceva ma leaga de el, si nu stiu ce. Stiu ca gresesc, dar nu imi pasa, m-ar face fericita doar el, dar se pare ca eu nu il fac fericit si a ales sa plece. Nu sunt atat de puternica, dar parca nici nu as vrea, nu inteleg de ce ma pedepsesc, nu inteleg de ce nu am curajul sa merg mai departe, chiar daca mintea isi doreste asta, dar nu pot sa impac si inima, care dupa cum se vede, e mult mai puternica. Inainte eram rationala, acum, sunt condusa doar de sentimente, sentimente iluzii, deoarce stiu ca nu o sa mai fie nimic niciodata.
-
LaLaura said:
White_Storm said:
LaLaura said:Cand inima o sa inteleaga ceea ce mintea a inteles deja?
Cu timpul va intelege, ratiunea e mai iute. Ce-ai patit? Daca vrei sa spui si cred ca vrei, altfel nu deschideai subiect nou. Hai, curaj!
As dori sa las tot trecut in urma si sa privesc in viitor singura, dar nu pot, ceva ma leaga de el, si nu stiu ce. Stiu ca gresesc, dar nu imi pasa, m-ar face fericita doar el, dar se pare ca eu nu il fac fericit si a ales sa plece. Nu sunt atat de puternica, dar parca nici nu as vrea, nu inteleg de ce ma pedepsesc, nu inteleg de ce nu am curajul sa merg mai departe, chiar daca mintea isi doreste asta, dar nu pot sa impac si inima, care dupa cum se vede, e mult mai puternica. Inainte eram rationala, acum, sunt condusa doar de sentimente, sentimente iluzii, deoarce stiu ca nu o sa mai fie nimic niciodata.
Laura, toti am trecut prin despartiri, pe majoritatea sau pe toti ne-a durut macar o data. Trebuie sa cauti prieteni de nadejde cu care sa petreci clipe frumoase, mergi la petreceri, in oras, orice lucru care iti ocupa mintea si te face sa uiti de el e bun. Da-ti timp si va trece. Uneori dureaza luni, ani sa poti rade de tine insati ca ai iubit o fantoma. Nu se sfarseste pamantul la el. Capul sus si go on!
-
Iubirea asta uneori e inselatoare, obisnuinta zic eu ca ar explica-o mai bine. Te obisnuiesti cu un om, cu defectele lui, dar si cu cele bune pe care le are. Si ai impresia doar ca e ... iubire. Acum nu ma crezi, dar peste ani vei zice la fel.
Ce varsta ai, daca vrei sa spui? Iubirea difera de la o varsta la alta. -
White_Storm said:Iubirea asta uneori e inselatoare, obisnuinta zic eu ca ar explica-o mai bine. Te obisnuiesti cu un om, cu defectele lui, dar si cu cele bune pe care le are. Si ai impresia doar ca e ... iubire. Acum nu ma crezi, dar peste ani vei zice la fel.
Ce varsta ai, daca vrei sa spui? Iubirea difera de la o varsta la alta.Da, stiu ca e o obisnuita, poate de aceea imi este greu sa fac ceva nou, 23 ani am. Nu stiu daca are legatura cu varsta, ci tine mai mult de trairi, de suflet si de cat pui in acea relatie si ce asteptari ai de la ea.
-
LaLaura said:
White_Storm said:Iubirea asta uneori e inselatoare, obisnuinta zic eu ca ar explica-o mai bine. Te obisnuiesti cu un om, cu defectele lui, dar si cu cele bune pe care le are. Si ai impresia doar ca e ... iubire. Acum nu ma crezi, dar peste ani vei zice la fel.
Ce varsta ai, daca vrei sa spui? Iubirea difera de la o varsta la alta.Da, stiu ca e o obisnuita, poate de aceea imi este greu sa fac ceva nou, 23 ani am. Nu stiu daca are legatura cu varsta, ci tine mai mult de trairi, de suflet si de cat pui in acea relatie si ce asteptari ai de la ea.
Multi inainte! Pai tocmai ca are legatura. Cu cat cresti in ani inveti sa fi mai atenta cui iti daruiesti inima, alegi mai greu un iubit, nu zic ca tu ai fi gresit alegandu-l pe el, cu alte cuvinte, dupa ce te-ai fript cu ciorba, sufli si-n iaurt. La varsta ta te pierzi mai usor.
Acest mesaj a fost editat de către Deleted Member: -
White_Storm said:
LaLaura said:
White_Storm said:Iubirea asta uneori e inselatoare, obisnuinta zic eu ca ar explica-o mai bine. Te obisnuiesti cu un om, cu defectele lui, dar si cu cele bune pe care le are. Si ai impresia doar ca e ... iubire. Acum nu ma crezi, dar peste ani vei zice la fel.
Ce varsta ai, daca vrei sa spui? Iubirea difera de la o varsta la alta.Da, stiu ca e o obisnuita, poate de aceea imi este greu sa fac ceva nou, 23 ani am. Nu stiu daca are legatura cu varsta, ci tine mai mult de trairi, de suflet si de cat pui in acea relatie si ce asteptari ai de la ea.
Multi inainte! Pai tocmai ca are legatura. Cu cat cresti in ani inveti sa fi mai atenta cui iti daruiesti inima, alegi mai greu un iubit, nu zic ca tu ai fi gresit alegandu-l pe el, cu alte cuvinte, dupa ce te-ai fript cu ciorba, sufli si-n iaurt. La varsta ta te pierzi mai usor.
Iti multumesc mult pentru sfaturi.
-
LaLaura said:
White_Storm said:
LaLaura said:Cand inima o sa inteleaga ceea ce mintea a inteles deja?
Cu timpul va intelege, ratiunea e mai iute. Ce-ai patit? Daca vrei sa spui si cred ca vrei, altfel nu deschideai subiect nou. Hai, curaj!
As dori sa las tot trecut in urma si sa privesc in viitor singura, dar nu pot, ceva ma leaga de el, si nu stiu ce. Stiu ca gresesc, dar nu imi pasa, m-ar face fericita doar el, dar se pare ca eu nu il fac fericit si a ales sa plece. Nu sunt atat de puternica, dar parca nici nu as vrea, nu inteleg de ce ma pedepsesc, nu inteleg de ce nu am curajul sa merg mai departe, chiar daca mintea isi doreste asta, dar nu pot sa impac si inima, care dupa cum se vede, e mult mai puternica. Inainte eram rationala, acum, sunt condusa doar de sentimente, sentimente iluzii, deoarce stiu ca nu o sa mai fie nimic niciodata.
seara buna LAURA, asculta aici ...http://www.youtube.com/watch?v=DZfPPlR7r6c si
http://www.youtube.com/watch?v=BDmXSr0CotI
mai am daca nu te-ai convins ... deschide-ti capul .... -
gabriela42 said:
LaLaura said:
White_Storm said:
LaLaura said:Cand inima o sa inteleaga ceea ce mintea a inteles deja?
Cu timpul va intelege, ratiunea e mai iute. Ce-ai patit? Daca vrei sa spui si cred ca vrei, altfel nu deschideai subiect nou. Hai, curaj!
As dori sa las tot trecut in urma si sa privesc in viitor singura, dar nu pot, ceva ma leaga de el, si nu stiu ce. Stiu ca gresesc, dar nu imi pasa, m-ar face fericita doar el, dar se pare ca eu nu il fac fericit si a ales sa plece. Nu sunt atat de puternica, dar parca nici nu as vrea, nu inteleg de ce ma pedepsesc, nu inteleg de ce nu am curajul sa merg mai departe, chiar daca mintea isi doreste asta, dar nu pot sa impac si inima, care dupa cum se vede, e mult mai puternica. Inainte eram rationala, acum, sunt condusa doar de sentimente, sentimente iluzii, deoarce stiu ca nu o sa mai fie nimic niciodata.
seara buna LAURA, asculta aici ...http://www.youtube.com/watch?v=DZfPPlR7r6c si
http://www.youtube.com/watch?v=BDmXSr0CotI
mai am daca nu te-ai convins ... deschide-ti capul ....
capul e deschis. inima iubeste prea mult. -
stiu dar tot capu' conduce , daca tu stii sigur ca meriti ceva mai bun , ai o singura viata deci traieste-o cat mai frumos si cat mai in ton cu dorintele tale ....Pretuieste si iubeste -te in primul rand tu , ...o recomandare , citeste :"fetele bune ajung in rai , fetele rele ajung unde vor ele ..." Ute EHRARDTH SUCCES !
-
Laura, am patit acelasi lucru, am si scris pe eva despre asta. De mai bine de 6 luni de la despartire inca ma intreb de ce nu pot sa incetez sa il iubesc desi rational stiu clar ca nu mai vreau aceasta relatie si eu am fost chiar cea care i-a pus punct. Mintea si inima nu vor sa se alinieze neam... Insa ce-am identificat eu si m-a ajutat, poate te ajuta si pe tine, este exact treaba asta pe care ai surprins-o si tu mai sus: ASTEPTARILE. Oricat am incercat sa fiu deschisa si sa nu imi proiectez asteptarile asupra lui, n-am reusit. Si s-ar putea sa fi facut si tu acelasi lucru: sa fi cazut prada iluzionarii ca ar putea sa fie asa cum vrei tu si sa nu poti reconcilia acea asteptare cu realitatea constienta si rationala ca acea asteptare este nesatisfacuta. Atunci cand proiectam orice fel de asteptari asupra cuiva ne intindem cumva singuri capcana esecului si a dezamagirii. Si mai periculos, atunci cand permitem cuiva sa ne faca sa ne iluzionam prin promisiuni pe care VREM sa le credem. Te-ai intrebat vreodata de ce facem asta? Eu cred (pentru ca ma intreb constant) ca avem nevoia de a crea (sau a accepta sa ne fie create) asteptari (de catre celalalt) atunci cand nu suntem impacati cu noi insine. Cat timp avem undeva in suflet un gol care tipa sa fie umplut de catre iubirea cuiva, pentru ca simtim ca NUMAI atunci vom fi fericiti. Si aceasta premisa este gresita, daca nu poti sa fii fericit cu tine insuti, nimeni nu te va putea face fericit. E naiv sa ne punem fericirea in mainile altuia, indiferent cat de sincer ne promite ca isi doreste sa ne faca fericite acel om. Fericirea generata de altul (si nu de tine in interiorul tau) este cel mult un "bonus", dar NICIODATA nu poate fi fericirea de baza, organica si necesara supravietuirii. Aia vine numai si numai din interior si este pur personala. Iar dragostea... ramane nimic mai mult decat un prilej de a celebra fericirea interioara alaturi de altcineva. -
outofhere said:Laura, am patit acelasi lucru, am si scris pe eva despre asta. De mai bine de 6 luni de la despartire inca ma intreb de ce nu pot sa incetez sa il iubesc desi rational stiu clar ca nu mai vreau aceasta relatie si eu am fost chiar cea care i-a pus punct. Mintea si inima nu vor sa se alinieze neam... Insa ce-am identificat eu si m-a ajutat, poate te ajuta si pe tine, este exact treaba asta pe care ai surprins-o si tu mai sus: ASTEPTARILE. Oricat am incercat sa fiu deschisa si sa nu imi proiectez asteptarile asupra lui, n-am reusit. Si s-ar putea sa fi facut si tu acelasi lucru: sa fi cazut prada iluzionarii ca ar putea sa fie asa cum vrei tu si sa nu poti reconcilia acea asteptare cu realitatea constienta si rationala ca acea asteptare este nesatisfacuta. Atunci cand proiectam orice fel de asteptari asupra cuiva ne intindem cumva singuri capcana esecului si a dezamagirii. Si mai periculos, atunci cand permitem cuiva sa ne faca sa ne iluzionam prin promisiuni pe care VREM sa le credem. Te-ai intrebat vreodata de ce facem asta? Eu cred (pentru ca ma intreb constant) ca avem nevoia de a crea (sau a accepta sa ne fie create) asteptari (de catre celalalt) atunci cand nu suntem impacati cu noi insine. Cat timp avem undeva in suflet un gol care tipa sa fie umplut de catre iubirea cuiva, pentru ca simtim ca NUMAI atunci vom fi fericiti. Si aceasta premisa este gresita, daca nu poti sa fii fericit cu tine insuti, nimeni nu te va putea face fericit. E naiv sa ne punem fericirea in mainile altuia, indiferent cat de sincer ne promite ca isi doreste sa ne faca fericite acel om. Fericirea generata de altul (si nu de tine in interiorul tau) este cel mult un "bonus", dar NICIODATA nu poate fi fericirea de baza, organica si necesara supravietuirii. Aia vine numai si numai din interior si este pur personala. Iar dragostea... ramane nimic mai mult decat un prilej de a celebra fericirea interioara alaturi de altcineva.
Ma bucur sa vad ca nu sunt singura care simte asta. Da, am asteptari( mie mi se par normale, lui, imense) si stiu ca aici gresesc si stiu ca oricat as incerca nu o sa pot trece peste asteptarile mele si de aici relatia se duce, din pacate. Inteleg ca iubirea nu e suficienta din pacate, si stiu ca trebuie sa ma iubesc pe mine mai presus decat oricine, dar in practica e cam greu, fericirea mea e sa vad un suflet fericit, si ma doare cand sufoc omul cu iubirea mea.. Va multumesc pentru cuvintele frumoase si sper cu timpul inima sa inteleaga si ea.
-
-
-
A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Sa uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta
Cati dintre voi se regasesc in randurile de mai sus , ca despre iubire , cu totii ne dam cu parerea!!! -
pitipoanca69 said:A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Sa uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta
Cati dintre voi se regasesc in randurile de mai sus , ca despre iubire , cu totii ne dam cu parerea!!!Pai tu citisi in dunga. N-auzi ca asa a facut fata, dar individul s-a sufocat? Mai citeste odata!
-
pitipoanca69 said:A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Sa uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta
Cati dintre voi se regasesc in randurile de mai sus , ca despre iubire , cu totii ne dam cu parerea!!!Asa iubesc eu, ma duruiesc cu totul si pe moment nu astept nimic ( ma face fericita sa fac o fiinta fericita, ori ca e un om, ori un animal sau chiar o planta), dar sunt un om, iar oamenii au nevoie sa se simta iubiti si apreciati pt ceea ce fac, pentru a le da speranta ca fac bine, ma incred orbeste in iubire, dar uneori imi pun semne de intrebare daca e bine asa, pt ca vad ca sufoc omul si ma simt respinsa. Parerea mea e ca trebuie sa avem o balanta intre a ne darui si a darui iubire ( neconditinat), dar, si a ne iubi pe noi insine neconditionat. Pe moment aceste 2 lucruri par imposibile, par ca nu pot coexista impreuna, dar cred ca cu mult efort, exista. E foarte usor sa spui in cuvinte ceea ce doresti sa faci, dar e foarte greu sa pui in practica, pentru ca fiecare om e diferit, iubeste diferit, si are placeri diferite. Daca e prea multa iubire, nu e bine, ca il sufoci, daca e prea putina, iara nu e bine, ca il ignori si se simte respins, trebuie gasita balanta aia, chiar daca pare ca o sa dureze o vesnicie.
-
