Decizie inteleapta
-
0 0Am ales sa scriu aici intr-un moment de cumpana, stiu ca exista multe persoane de calitate aici pe forum. Subiectul nu e de dragoste dar fiind sectiunea cea mai citita indraznesc aici.
Am terminat o facultate, profil real cu multi ani in urma, pot spune ca am trecut de mijlocul unei cariere in domeniu, frumoasa la inceput, cu rutina la un moment dat, insuportabila in momentul de fata. E drept ca nici salariul nu e deloc motivant dar e ceva sigur si cu timp liber mai mult decat in alte meserii. La un moment dat am dat un sens vietii mele profesionale cu diverse cursuri la care mergeam dupa-amiaza: limbi straine si estetica. De curand am terminat un curs de tehnician maseur cu o durata de sapte luni. Insa daca as vrea sa invat cu adevarat ceva drumul de-aici incepe...ore multe, practica intr-un centru de tratament. Imi place sa fiu de ajutor oamenilor dar la fel de bine sunt o fiinta care nu are incredere in ea, care are mereu nevoie de incurajari.
Si acum nebunia de care vreau sa va vorbesc. As vrea ca sa-mi pastrez activitatea la locul stabil de munca doar cu jumatate de norma. Asta inseamna cerere aprobata de sef, nu cred ca voi fi vazuta prea bine, ideea ca altcineva ar putea vina locul meu, o leafa injumatatita dar de care nu ma pling, voi trai modest! Pe de alta parte as avea timpul necesar sa ma specializez in ceea ce-mi place, sa vad daca imi place cu adevarat. Am luat legatura cu cineva care lucreaza la un astfel de centru si am promisiuni ca din toamna as putea incepe ca si voluntar acolo. Am o dorinta imensa de a invata, ma intereseaza masajul terapeutic. Dar ma gandesc ca e doar promisiune. Adica, las ceva sigur pe ceva nesigur. Pe de alta parte am o singura viata, daca acum nu schimb ceva atunci cand?! Iar ca sa merg la actualul serviciu parca as merge zilnic la o pedeapsa. -
Oana_Domino said:intretii pe cineva? depinde cineva de tine? 3-4 luni daca ai putea face, pentru practica ar fi ok, dar cu posibilitatea sa te si angajezi acolo. altfel e un risc cam mare, zic eu.
Oana, nu intretin pe nimeni. Imi ajut de cate ori pot copilul dar nu depinde de mine. Pe termen scurt (un an - daca fac cerere sa lucrez cu jumatate de norma trebuie sa o fac pentru un an!) nu imi fac griji materiale. Mai mult imi fac griji pentru locul de munca la care eu as incerca sa renunt treptat. Pe scurt: daca raman aici voi fi nefericita toata viata, pur si simplu a devenit un chin. Nu spun ca in zilele astea e usor sa reusesti, mai ales la o varsta dar as face ceva sa incerc. Nici nu-mi vine sa cred ca sunt oameni care abia asteapta sa ajunga la serviciu, ca au satisfactii si uita de orice cand sunt acolo, ca sunt multumiti si material. Oare visez eu?!
La mine este invers. De regula imi termin programul la 14.00, ies vlaguita, incercanata, uneori am nevoie de macar doua ore sa-mi revin. De multe ori sun pe cineva apropiat sa spun ca "am scapat!"
Acest mesaj a fost editat de către one_day: -
-
Daca ar fi doar monotonie n-ar fi asa rau. Dar e mai mult decat atat.
Era iarna cand m-am inscris la cursul de masaj. Ne-am adunat intr-o sala opt-zece oameni de varste diferite, de profesii diferite, unii absolventi de sport, altii lucrau deja in diverse domenii. Ne priveam intrebatori. Cursul s-a facut cam superficial, putine ore de practica dar ceva - ceva s-a facut. Inainte de examenul final am iesit la o terasa, era prima iesire impreuna. Eram un grup format, parca atunci ne parea rau pentru ca s-a terminat. Spre deosebire de alte cursuri aici ne-am facut un grup, avem poze si s-a fixat o noua intalnire chiar daca teoretic fiecare merge in drumul lui. M-am abatut putin de la subiect dar a fost o experienta frumoasa pe care nu am mai trait-o din anii facultatii.
-
one_day said:Daca ar fi doar monotonie n-ar fi asa rau. Dar e mai mult decat atat.
Era iarna cand m-am inscris la cursul de masaj. Ne-am adunat intr-o sala opt-zece oameni de varste diferite, de profesii diferite, unii absolventi de sport, altii lucrau deja in diverse domenii. Ne priveam intrebatori. Cursul s-a facut cam superficial, putine ore de practica dar ceva - ceva s-a facut. Inainte de examenul final am iesit la o terasa, era prima iesire impreuna. Eram un grup format, parca atunci ne parea rau pentru ca s-a terminat. Spre deosebire de alte cursuri aici ne-am facut un grup, avem poze si s-a fixat o noua intalnire chiar daca teoretic fiecare merge in drumul lui. M-am abatut putin de la subiect dar a fost o experienta frumoasa pe care nu am mai trait-o din anii facultatii.e interesant ce spui ....
-
one_day said:Am ales sa scriu aici intr-un moment de cumpana, stiu ca exista multe persoane de calitate aici pe forum. Subiectul nu e de dragoste dar fiind sectiunea cea mai citita indraznesc aici.
Am terminat o facultate, profil real cu multi ani in urma, pot spune ca am trecut de mijlocul unei cariere in domeniu, frumoasa la inceput, cu rutina la un moment dat, insuportabila in momentul de fata. E drept ca nici salariul nu e deloc motivant dar e ceva sigur si cu timp liber mai mult decat in alte meserii. La un moment dat am dat un sens vietii mele profesionale cu diverse cursuri la care mergeam dupa-amiaza: limbi straine si estetica. De curand am terminat un curs de tehnician maseur cu o durata de sapte luni. Insa daca as vrea sa invat cu adevarat ceva drumul de-aici incepe...ore multe, practica intr-un centru de tratament. Imi place sa fiu de ajutor oamenilor dar la fel de bine sunt o fiinta care nu are incredere in ea, care are mereu nevoie de incurajari.
Si acum nebunia de care vreau sa va vorbesc. As vrea ca sa-mi pastrez activitatea la locul stabil de munca doar cu jumatate de norma. Asta inseamna cerere aprobata de sef, nu cred ca voi fi vazuta prea bine, ideea ca altcineva ar putea vina locul meu, o leafa injumatatita dar de care nu ma pling, voi trai modest! Pe de alta parte as avea timpul necesar sa ma specializez in ceea ce-mi place, sa vad daca imi place cu adevarat. Am luat legatura cu cineva care lucreaza la un astfel de centru si am promisiuni ca din toamna as putea incepe ca si voluntar acolo. Am o dorinta imensa de a invata, ma intereseaza masajul terapeutic. Dar ma gandesc ca e doar promisiune. Adica, las ceva sigur pe ceva nesigur. Pe de alta parte am o singura viata, daca acum nu schimb ceva atunci cand?! Iar ca sa merg la actualul serviciu parca as merge zilnic la o pedeapsa.in general oamenii care fac masaj general sunt interesati si de bioenergie si cum ne putem re-echilibra energetic prin masaj , eu te sfatuiesc sa citesti si pe aceste domenii si daca poti largeste-ti aria de cunoastere cu cursuri de reflexoterapie , presopunctura si altele ...mult succes si inspiratie iti doresc !
Si parca si ea la un moment dat voia schimbare , ceva sigur dar monoton pe ceva pasionant. Iar eu am un singur sfat : fa schimbarea!