concluzii
-
7 0Salutare tuturor :)
Acum aproximativ 3 ani am deschis un topic aici. Am incercat sa-mi amintesc datele contului si nu-mi iese, asa ca am facut un cont nou. Va rog sa nu va suparati ca nu-mi amintesc datele contului, dar imi amintesc foarte bine parerile voastre :)
Daca cineva poate invata ceva din povestea mea....ok, daca nu, nu. As vrea doar sa relatez aici ce a urmat ...poate va ajuta pe cineva.
In acea perioada am avut o relate cu un barbat castorit, cu copii... si nimeni si nimic nu ma putea convinge ca nu e iubire adevarata. Poate era, poate nu....irelevant.
Dupa o relatie de 5 ani cu el, viata mi-a oferit sansa sa mai repar ce se mai putea repara. Am intalnit un om minunat...intr-o circumstanta absolut naucitoare (dar deasemenea irelevanta pentru subiect) , un om care stie toata povestea, care ma iubeste asa cum sunt, cu tot, trecut, prezent, defecte, pacate.
Dupa toate astea pot sa spun atat :
- o astfel de relatie este toxica pentru orice femeie ( daca este bazata pe sentimente din partea ei, nu alte ''motive'')
-cu riscul de a-mi pune in cap persoane aflate intr-o situatie similara....o astfel de relatie nu te ajuta sa cresti, ba din contra, iti ucide stima de sine, te alieneaza
-o relatie pozitiva, care te implineste este una in care esti respectat, ascultat, apreciat. Asa ca tuturor celor care se afla intr-o situatie asemanatoare....sa stiti ca ''acolo'' exista si altceva in afara orelor furate, a telefoanelor date pe silentios, a mesajelor al caror raspuns vine dupa ore si ore. Exista nopti in care adormi tinuta in brate, dimineti in care te trezesti in bratele cuiva, exista ''ce vrei sa facem in concediul asta'', etc, etc
Asa ca azi, dupa atatia ani, vreau sa va multumesc tuturor celor care la momentul respectiv m-ati facut sa ma gandesc la anumite aspecte, m-ati facut sa realizez ca merit mai mult. Si-mi cer inca odata scuze ca nu-mi amintesc exact datele topicului si contului.
-
ionutza_me said:Salutare tuturor
Acum aproximativ 3 ani am deschis un topic aici. Am incercat sa-mi amintesc datele contului si nu-mi iese, asa ca am facut un cont nou. Va rog sa nu va suparati ca nu-mi amintesc datele contului, dar imi amintesc foarte bine parerile voastre
Daca cineva poate invata ceva din povestea mea....ok, daca nu, nu. As vrea doar sa relatez aici ce a urmat ...poate va ajuta pe cineva.
In acea perioada am avut o relate cu un barbat castorit, cu copii... si nimeni si nimic nu ma putea convinge ca nu e iubire adevarata. Poate era, poate nu....irelevant.
Dupa o relatie de 5 ani cu el, viata mi-a oferit sansa sa mai repar ce se mai putea repara. Am intalnit un om minunat...intr-o circumstanta absolut naucitoare (dar deasemenea irelevanta pentru subiect) , un om care stie toata povestea, care ma iubeste asa cum sunt, cu tot, trecut, prezent, defecte, pacate.
Dupa toate astea pot sa spun atat :
- o astfel de relatie este toxica pentru orice femeie ( daca este bazata pe sentimente din partea ei, nu alte ''motive'')
-cu riscul de a-mi pune in cap persoane aflate intr-o situatie similara....o astfel de relatie nu te ajuta sa cresti, ba din contra, iti ucide stima de sine, te alieneaza
-o relatie pozitiva, care te implineste este una in care esti respectat, ascultat, apreciat. Asa ca tuturor celor care se afla intr-o situatie asemanatoare....sa stiti ca ''acolo'' exista si altceva in afara orelor furate, a telefoanelor date pe silentios, a mesajelor al caror raspuns vine dupa ore si ore. Exista nopti in care adormi tinuta in brate, dimineti in care te trezesti in bratele cuiva, exista ''ce vrei sa facem in concediul asta'', etc, etc
Asa ca azi, dupa atatia ani, vreau sa va multumesc tuturor celor care la momentul respectiv m-ati facut sa ma gandesc la anumite aspecte, m-ati facut sa realizez ca merit mai mult. Si-mi cer inca odata scuze ca nu-mi amintesc exact datele topicului si contului.Teoria ca teoria, dar practica ne omoara! Si pe noi si pe altii, din pacate!
-
corect. Asa eram si eu atunci, am considerat anumite pareri impotriva mea, pura teorie. Azi am inteles mai bine. Nu vreau nimic de la topicul asta, in afara de a va multumi si celor care au inteles, si celor care au judecat. Toate parerile acelea au contribuit la faptul ca am avut puterea sa ma smulg din situatia respectiva. A durat ceva pana s-au sedimentat, dar acum vorbesc din practica .
-
-
ionutza_me said:Salutare tuturor
Acum aproximativ 3 ani am deschis un topic aici. Am incercat sa-mi amintesc datele contului si nu-mi iese, asa ca am facut un cont nou. Va rog sa nu va suparati ca nu-mi amintesc datele contului, dar imi amintesc foarte bine parerile voastre
Daca cineva poate invata ceva din povestea mea....ok, daca nu, nu. As vrea doar sa relatez aici ce a urmat ...poate va ajuta pe cineva.
In acea perioada am avut o relate cu un barbat castorit, cu copii... si nimeni si nimic nu ma putea convinge ca nu e iubire adevarata. Poate era, poate nu....irelevant.
Dupa o relatie de 5 ani cu el, viata mi-a oferit sansa sa mai repar ce se mai putea repara. Am intalnit un om minunat...intr-o circumstanta absolut naucitoare (dar deasemenea irelevanta pentru subiect) , un om care stie toata povestea, care ma iubeste asa cum sunt, cu tot, trecut, prezent, defecte, pacate.
Dupa toate astea pot sa spun atat :
- o astfel de relatie este toxica pentru orice femeie ( daca este bazata pe sentimente din partea ei, nu alte ''motive'')
-cu riscul de a-mi pune in cap persoane aflate intr-o situatie similara....o astfel de relatie nu te ajuta sa cresti, ba din contra, iti ucide stima de sine, te alieneaza
-o relatie pozitiva, care te implineste este una in care esti respectat, ascultat, apreciat. Asa ca tuturor celor care se afla intr-o situatie asemanatoare....sa stiti ca ''acolo'' exista si altceva in afara orelor furate, a telefoanelor date pe silentios, a mesajelor al caror raspuns vine dupa ore si ore. Exista nopti in care adormi tinuta in brate, dimineti in care te trezesti in bratele cuiva, exista ''ce vrei sa facem in concediul asta'', etc, etc
Asa ca azi, dupa atatia ani, vreau sa va multumesc tuturor celor care la momentul respectiv m-ati facut sa ma gandesc la anumite aspecte, m-ati facut sa realizez ca merit mai mult. Si-mi cer inca odata scuze ca nu-mi amintesc exact datele topicului si contului.imi amintesc vag de un singur subiect de genul asta acum ceva ani care mi-a atras atentia,
poti sa mai detaliezi putin povestea de atunci?
chiar eram curioasa cum a continuat
scrie-mi pe privat daca nu vrei s-o mai pui aici
ma bucur pt tine ca ai reusit sa te rupi de vechea relatie desi sigur la un moment dat stiai ca-ti dauneaza dar implicata fiind probabil ti-a fost greu sa iesi din ea si ca acum ai o relatie normala, frumoasa si deschisa
-
floare-de-colt said:
ionutza_me said:Salutare tuturor
Acum aproximativ 3 ani am deschis un topic aici. Am incercat sa-mi amintesc datele contului si nu-mi iese, asa ca am facut un cont nou. Va rog sa nu va suparati ca nu-mi amintesc datele contului, dar imi amintesc foarte bine parerile voastre
Daca cineva poate invata ceva din povestea mea....ok, daca nu, nu. As vrea doar sa relatez aici ce a urmat ...poate va ajuta pe cineva.
In acea perioada am avut o relate cu un barbat castorit, cu copii... si nimeni si nimic nu ma putea convinge ca nu e iubire adevarata. Poate era, poate nu....irelevant.
Dupa o relatie de 5 ani cu el, viata mi-a oferit sansa sa mai repar ce se mai putea repara. Am intalnit un om minunat...intr-o circumstanta absolut naucitoare (dar deasemenea irelevanta pentru subiect) , un om care stie toata povestea, care ma iubeste asa cum sunt, cu tot, trecut, prezent, defecte, pacate.
Dupa toate astea pot sa spun atat :
- o astfel de relatie este toxica pentru orice femeie ( daca este bazata pe sentimente din partea ei, nu alte ''motive'')
-cu riscul de a-mi pune in cap persoane aflate intr-o situatie similara....o astfel de relatie nu te ajuta sa cresti, ba din contra, iti ucide stima de sine, te alieneaza
-o relatie pozitiva, care te implineste este una in care esti respectat, ascultat, apreciat. Asa ca tuturor celor care se afla intr-o situatie asemanatoare....sa stiti ca ''acolo'' exista si altceva in afara orelor furate, a telefoanelor date pe silentios, a mesajelor al caror raspuns vine dupa ore si ore. Exista nopti in care adormi tinuta in brate, dimineti in care te trezesti in bratele cuiva, exista ''ce vrei sa facem in concediul asta'', etc, etc
Asa ca azi, dupa atatia ani, vreau sa va multumesc tuturor celor care la momentul respectiv m-ati facut sa ma gandesc la anumite aspecte, m-ati facut sa realizez ca merit mai mult. Si-mi cer inca odata scuze ca nu-mi amintesc exact datele topicului si contului.imi amintesc vag de un singur subiect de genul asta acum ceva ani care mi-a atras atentia,
poti sa mai detaliezi putin povestea de atunci?
chiar eram curioasa cum a continuat
scrie-mi pe privat daca nu vrei s-o mai pui aici
ma bucur pt tine ca ai reusit sa te rupi de vechea relatie desi sigur la un moment dat stiai ca-ti dauneaza dar implicata fiind probabil ti-a fost greu sa iesi din ea si ca acum ai o relatie normala, frumoasa si deschisa
da, mi-a fost foarte greu. Era o relatie atat de toxica incat aveam senzatia ca o sa mor fara el. Devenisem dependenta de el, eram presul lui. Mi-am indepartat prietenii, tot, ca sa fiu disponibila pentru el la orice ora . Asa ca va puteti imagina cam cat de greu a fost. Dar el, cel care azi imi este logodnic a fost acolo, m-a lasat sa plang atat cat am avut nevoie ca sa treaca, nu a fortat nimic. Azi accept experienta asta ca pe o lectie de viata pe care nu as mai repeta-o in veci, dar din care am invatat foarte multe despre mine si despre viata. Da, eu nu as fi cea de azi daca nu as fi trecut prin experienta respectiva si nu, nu as repeta nimic.
-
-
-
-
mama_omida said:Indiferent ce va fi peste 5 ani, esentiala este concluzia la care ai ajuns.
E cert ca nu vei repeta greseala.
Sa fiti fericiti !
Multumesc
da, asa este. Dupa ani in care am fost de fapt singura daca stau sa ma gandesc, dupa plansete, adormit cu ajutorul vinului si alte asemenea.....e o viata la care nu m-as intoarce niciodata.
Asa ca daca cineva citeste aici si e intr-o situatie similara, pot oricand sa ascult si sa ofer o parere din propria experienta. Pe mine m-a ajutat enorm ca aici am legat o prietenie virtuala cu o eva datorita subiectului respectiv, persoana care m-a ajutat foarte mult, doar ascultandu-ma si nejudecandu-ma. Uneori de atat ai nevoie. -
zorro_ said:
ionutza_me said:
mama_omida said:Indiferent ce va fi peste 5 ani, esentiala este concluzia la care ai ajuns.
E cert ca nu vei repeta greseala.
Sa fiti fericiti !
Multumesc
da, asa este. Dupa ani in care am fost de fapt singura daca stau sa ma gandesc, dupa plansete, adormit cu ajutorul vinului si alte asemenea.....e o viata la care nu m-as intoarce niciodata.
Asa ca daca cineva citeste aici si e intr-o situatie similara, pot oricand sa ascult si sa ofer o parere din propria experienta. Pe mine m-a ajutat enorm ca aici am legat o prietenie virtuala cu o eva datorita subiectului respectiv, persoana care m-a ajutat foarte mult, doar ascultandu-ma si nejudecandu-ma. Uneori de atat ai nevoie.dar ce s-a intamplat ?......te batea ?
nu, dar in ultimii 2 ani era tot mai indisponibil si sufeream enorm. Dupa job nu faceam altceva in afara de stat in casa si asteptat langa telefon, poate poate mi-o face vreo surpriza si -si face timp pentru mine. Indepartasem toata lumea din jurul meu si ajusesem extrem de singura.
Acest mesaj a fost editat de către ionutza_me: -
-
udaridari said:
zorro_ said:eu cred ca el stia ca suferi si de aceea s-a indepartat de tine,
incet,incet ,la fel ca la inceput
om cu bun simt.
P.S. Intr-adevar aceea nu era viata. Ma bucur ca ti-ai (re)gasit linistea.Daaaa !!......
Cacalau, maria ta !
Mai ales daca ne gandim ca timp de 5 ani si-a inselat oficiala.
Acest mesaj a fost editat de către mama_omida: -
ionutza_me said:
Asa ca azi, dupa atatia ani, vreau sa va multumesc tuturor celor care la momentul respectiv m-ati facut sa ma gandesc la anumite aspecte, m-ati facut sa realizez ca merit mai mult. Si-mi cer inca odata scuze ca nu-mi amintesc exact datele topicului si contului.
Frumos din partea ta. -
Nu a fost usor, a venit la mine, mi-a promis lucruri, etc. dar nu mai conta. Am gresit amandoi si eu ne-am oferit sansa sa ne ''reabilitam'' daca se poate spune asa. Pacat ca el nu a inteles ca asta e sansa sa faca ce e corect si sa se intoarca acasa. Mi-a spus ca ma uraste , ca nu mai vrea sa vorbeasca niciodata cu mine, etc. Este alegerea lui
Acest mesaj a fost editat de către ionutza_me:
