Ma complic singura?

  •  
    • 6 mesaje
    8 Mai 2014, 12:45
    0 0
    Buna,
    Sunt intr-o situatie pe care nu stiu cum sa o rezolv. Rational nimic nu ma face sa mai continui, emotional nu ma pot rupe. Si simt ca nu mai pot, nu mai vreau asa.
    Sunt cu un tip de un an si jumatate. Mi se pare ca relatia noastra este toxica, ca m-am afundat si m-am legat singura, ca mi-am creat dependente care nu sunt reale.
    De fel sunt o fiinta care simte nevoia sa impartaseasca, sa ofere afectiune. El e genul rece, i se pare pierdere de vreme sa fie afectuos.
    Nu-i place sa ne sarutam pasional. Adica ne sarutam pe buze si cam atat. Nu-i place ideea de preludiu, din moment ce finalul e acelasi.
    Ia totul ca si cum i s-ar cuveni. Pe principiul: pai daca faci ceva, faci pentru ca vrei, nu ca sa iti multumesc eu.
    Am o slujba destul de solicitanta, care ma tine mereu in priza, ceea ce imi ofera independenta materiala, cu alte cuvinte castig mai mult decat el. Este unul din lucrurile pe care mi le reproseaza in mod constant: sa nu iti inchipui ca daca tu castigi mai mult si ai nu stiu cate studii, ai mai multe drepturi. Intotdeauna am impartit tot, nu i-am reprosat, nu l-am facut sa se simta inferior.
    Ma face sa ma simt vinovata pentru orice. Nu am mai iesit de nu stiu cand nici macar sa casc gura prin magazine fara el.
    Imi tine cont la banii mei. Daca ii cumpar ceva, ma intreaba cat a costat, si nu uita sa imi reaminteasca ca asta nu inseamna nimic, ca nu asta conteaza.
    Imi doresc sa imi spuna lucruri dragute. Daca cineva imi face un compliment (sunt destul de draguta), imi vine sa plang de ciuda ca el nu ma vede, ca el nu imi spune. Daca e prezent cand mi se fac complimente, imi spune ulterior: si ce te uitai asa la mine? Ce, vrei sa te mint ca ala/aia?
    Nu imi vede calitatile, ci doar defectele. Ma critica pentru felul in care ma imbrac, machiez, etc.
    Nu stiu ce sa mai fac....am sperat ca, cu trecerea timpului, va fi altfel.....dar se pare ca nu va fi....am obosit......

  •  
    • 4346 mesaje
    8 Mai 2014, 12:53
    2 0
    pe ce criteriu ai putut sa ti alegi un astfel de barbat..? ca dragoste nu ti ofera, afectiune nici atat.! de restu nici nu ami zic.....oarba sa fii si tot ai putea avea ceva mai bun langa tine.
    Dar na daca ti place sa te intoxice cu "otrava "lui...pastraeza l....
    Acest mesaj a fost editat de către anda22-7: 8 Mai 2014, 12:53
  •  
    • 524 mesaje
    8 Mai 2014, 12:53
    2 0
    Afectiune nu, tandrete nu, romantism nu! Unde-i dilema?
  •  
    • 16187 mesaje
    8 Mai 2014, 12:55
    4 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 8217 mesaje
    8 Mai 2014, 12:56
    0 1
    Si il iubesti pe omul asta, de nu poti renunta la el, asa-i?

    Daca e asa, atunci nu mai continuam discutia. Eu nu vad ce ai avea de iubit, ce te tine cu el, ce mai speri de la relatia asta...
  •  
    • 8217 mesaje
    8 Mai 2014, 12:59
    2 1
    Aaaa, oricum el e sigur ca te are, de ce s-ar complica facandu-ti complimente, interesandu-se de tine, etc, atata timp cat tu nu ai pretentii si te-ai lasat umilita atata timp. Faza cu " vrei sa te mint ca arati bine" spune totul
  •  
    • 682 mesaje
    8 Mai 2014, 13:07
    0 0
    Da, cred ca te complici singura ....dar te cred si ca ti e greu sa te rupi de el,desi e asa cum e .... of of of! Incearca macar sa te detasezi putin cate putin de el,pana la detasarea totala .Mai iesi si fara el,macar la cumparaturi ce tin doar de persoana ta -gen haine, farduri,etc. Mai iesi si cu cate o prietena,asa poate iti va fi mai usor dupa .... Uite, eu am cunoscut acum ceva ani un tip,avea multe calitati si studii si castiga bani frumusei ,ma placea mult, dar ....era tot atat de rece precum iubitul tau.Ma saruta si imbratisa doar cand faceam dragoste, plus ca in rest era ca un ghetar,si f inchis in el. Ceva il bloca sa si exprime sentimentele,gandurile, afectiunea pt mine. Ei bine, cu toate multele lui calitati,n am putut trai cu firea lui prea rece si m am despartit de el,dar dupa ceva luni, tot eu amreinodat relatia,sperand ca si tine,ca s a schimbat ceva in bine la el. Dar,ghinion, nici o schimbare si dupa o perioada iarasi am renuntat si am mai incercat a treia oara cu el-culmea,ca nu ma respingea deloc,dar nici a treia oara nu era mai cald ,mai afectuos,desi i am tot spus ca din cauza asta nu putem fi impreuna....Deci, parerea mea sincera,nu mai spera ca se va schimba,mai ales daca are peste 30 de ani!
    Omul Acela mi a spus ca lui I se trage din copilarie, pt ca mama si bunica lui nu l lasa sa se joace cu alti copii,vezi doamne,nu erau de "rangul ' lor,n a avut frati sau surori.Poate si la iubitul tau I se trage din copilarie.Scuze pt atatea detalii,dar crede ma ca nu se mai poate schimba acum,iti faci iluzii degeaba,cum mi am facut si eu!
  •  
    • 6 mesaje
    8 Mai 2014, 13:07
    0 0
    AmeliEva said:Si il iubesti pe omul asta, de nu poti renunta la el, asa-i?

    Daca e asa, atunci nu mai continuam discutia. Eu nu vad ce ai avea de iubit, ce te tine cu el, ce mai speri de la relatia asta...

     Banui ca e vorba de imposibilitatea mea de a accepta ca nu pot face nimic ca sa fie bine. Nu stiu....Ma simt cumva prinsa la mijloc, intre a da cu piciorul la tot (probabil ca simt  ca ar fi o pierdere, si nu o eliberare), si a ramane eu cu mine.....sa invat sa am rabdare cu mine, sa ma accept.

  •  
    • 4346 mesaje
    8 Mai 2014, 13:12
    1 0
    GildaM said:
    AmeliEva said:Si il iubesti pe omul asta, de nu poti renunta la el, asa-i?

    Daca e asa, atunci nu mai continuam discutia. Eu nu vad ce ai avea de iubit, ce te tine cu el, ce mai speri de la relatia asta...

     Banui ca e vorba de imposibilitatea mea de a accepta ca nu pot face nimic ca sa fie bine. Nu stiu....Ma simt cumva prinsa la mijloc, intre a da cu piciorul la tot (probabil ca simt  ca ar fi o pierdere, si nu o eliberare), si a ramane eu cu mine.....sa invat sa am rabdare cu mine, sa ma accept.

     
    da ai dreptate ar fi chiar o pierdere sa dai cu picioru la asa un barbat sensibil plin de calitati care ti insenineaza zilele ! 

  •  
    • 2085 mesaje
    8 Mai 2014, 13:18
    4 0
    GildaM said:Buna,
    Sunt intr-o situatie pe care nu stiu cum sa o rezolv. Rational nimic nu ma face sa mai continui, emotional nu ma pot rupe. Si simt ca nu mai pot, nu mai vreau asa.
    Sunt cu un tip de un an si jumatate. Mi se pare ca relatia noastra este toxica, ca m-am afundat si m-am legat singura, ca mi-am creat dependente care nu sunt reale.
    De fel sunt o fiinta care simte nevoia sa impartaseasca, sa ofere afectiune. El e genul rece, i se pare pierdere de vreme sa fie afectuos.
    Nu-i place sa ne sarutam pasional. Adica ne sarutam pe buze si cam atat. Nu-i place ideea de preludiu, din moment ce finalul e acelasi.
    Ia totul ca si cum i s-ar cuveni. Pe principiul: pai daca faci ceva, faci pentru ca vrei, nu ca sa iti multumesc eu.
    Am o slujba destul de solicitanta, care ma tine mereu in priza, ceea ce imi ofera independenta materiala, cu alte cuvinte castig mai mult decat el. Este unul din lucrurile pe care mi le reproseaza in mod constant: sa nu iti inchipui ca daca tu castigi mai mult si ai nu stiu cate studii, ai mai multe drepturi. Intotdeauna am impartit tot, nu i-am reprosat, nu l-am facut sa se simta inferior.
    Ma face sa ma simt vinovata pentru orice. Nu am mai iesit de nu stiu cand nici macar sa casc gura prin magazine fara el.
    Imi tine cont la banii mei. Daca ii cumpar ceva, ma intreaba cat a costat, si nu uita sa imi reaminteasca ca asta nu inseamna nimic, ca nu asta conteaza.
    Imi doresc sa imi spuna lucruri dragute. Daca cineva imi face un compliment (sunt destul de draguta), imi vine sa plang de ciuda ca el nu ma vede, ca el nu imi spune. Daca e prezent cand mi se fac complimente, imi spune ulterior: si ce te uitai asa la mine? Ce, vrei sa te mint ca ala/aia?
    Nu imi vede calitatile, ci doar defectele. Ma critica pentru felul in care ma imbrac, machiez, etc.
    Nu stiu ce sa mai fac....am sperat ca, cu trecerea timpului, va fi altfel.....dar se pare ca nu va fi....am obosit......

     

    Sti ce cred ?

    Ca e complexat, frustrat .

    De frumusetea ta, de valoarea ta ca om si de realizarile tale profesionale. De toate astea este perfect constient.

    Din frustrarile astea rezida comportamentul lui, prin care incearca sa minimalizeze tot ce faci, tot ce reprezinti, toate nevoile tale afective, emotionale.

    Nu iti ofera mai mult in plan afectiv pentru ca ar insemna ca-ti recunoaste valoarea, meritele.

    Dimpotriva, este rece, ca sa nu ti-o iei in cap, ca si asa....destul iti spun altii ca esti frumoasa.

    Incearca sa te submineze prin toate mijloacele posibile, sa te reduca la zero pe cat se poate , te lucreaza la self esteem la greu,

    Si nu te poti rupe, din cauza dependentei victimei de calaul ei. Suna dur, stiu, dar psihologii stiu despre ce vorbesc.

     

    Sa mai zic ???

  •  
    • 6 mesaje
    8 Mai 2014, 13:22
    0 0
    mama_omida said:
    GildaM said:Buna,
    Sunt intr-o situatie pe care nu stiu cum sa o rezolv. Rational nimic nu ma face sa mai continui, emotional nu ma pot rupe. Si simt ca nu mai pot, nu mai vreau asa.
    Sunt cu un tip de un an si jumatate. Mi se pare ca relatia noastra este toxica, ca m-am afundat si m-am legat singura, ca mi-am creat dependente care nu sunt reale.
    De fel sunt o fiinta care simte nevoia sa impartaseasca, sa ofere afectiune. El e genul rece, i se pare pierdere de vreme sa fie afectuos.
    Nu-i place sa ne sarutam pasional. Adica ne sarutam pe buze si cam atat. Nu-i place ideea de preludiu, din moment ce finalul e acelasi.
    Ia totul ca si cum i s-ar cuveni. Pe principiul: pai daca faci ceva, faci pentru ca vrei, nu ca sa iti multumesc eu.
    Am o slujba destul de solicitanta, care ma tine mereu in priza, ceea ce imi ofera independenta materiala, cu alte cuvinte castig mai mult decat el. Este unul din lucrurile pe care mi le reproseaza in mod constant: sa nu iti inchipui ca daca tu castigi mai mult si ai nu stiu cate studii, ai mai multe drepturi. Intotdeauna am impartit tot, nu i-am reprosat, nu l-am facut sa se simta inferior.
    Ma face sa ma simt vinovata pentru orice. Nu am mai iesit de nu stiu cand nici macar sa casc gura prin magazine fara el.
    Imi tine cont la banii mei. Daca ii cumpar ceva, ma intreaba cat a costat, si nu uita sa imi reaminteasca ca asta nu inseamna nimic, ca nu asta conteaza.
    Imi doresc sa imi spuna lucruri dragute. Daca cineva imi face un compliment (sunt destul de draguta), imi vine sa plang de ciuda ca el nu ma vede, ca el nu imi spune. Daca e prezent cand mi se fac complimente, imi spune ulterior: si ce te uitai asa la mine? Ce, vrei sa te mint ca ala/aia?
    Nu imi vede calitatile, ci doar defectele. Ma critica pentru felul in care ma imbrac, machiez, etc.
    Nu stiu ce sa mai fac....am sperat ca, cu trecerea timpului, va fi altfel.....dar se pare ca nu va fi....am obosit......

     

    Sti ce cred ?

    Ca e complexat, frustrat .

    De frumusetea ta, de valoarea ta ca om si de realizarile tale profesionale. De toate astea este perfect constient.

    Din frustrarile astea rezida comportamentul lui, prin care incearca sa minimalizeze tot ce faci, tot ce reprezinti, toate nevoile tale afective, emotionale.

    Nu iti ofera mai mult in plan afectiv pentru ca ar insemna ca-ti recunoaste valoarea, meritele.

    Dimpotriva, este rece, ca sa nu ti-o iei in cap, ca si asa....destul iti spun altii ca esti frumoasa.

    Incearca sa te submineze prin toate mijloacele posibile, sa te reduca la zero pe cat se poate , te lucreaza la self esteem la greu,

    Si nu te poti rupe, din cauza dependentei victimei de calaul ei. Suna dur, stiu, dar psihologii stiu despre ce vorbesc.

     

    Sa mai zic ???

     Asta rational o inteleg si eu.....emotional nu stiu cum sa fac. As vrea sa zic: Gata! Pana aici! Pot si vreau mai mult. Dar nu sunt in stare sa o fac. Cred ca pur si simplu am uitat cine sunt, ce vreau......

  •  
    • 524 mesaje
    8 Mai 2014, 13:27
    1 0
    Puterea obisnuintei.Problema adevarata e ca ai inceput sa te complaci in aceasta situatie in loc sa-ti spui ,,pot si vreau mai mult!''
  •  
    • 2085 mesaje
    8 Mai 2014, 13:39
    2 0
    GildaM said:

     Asta rational o inteleg si eu.....emotional nu stiu cum sa fac. As vrea sa zic: Gata! Pana aici! Pot si vreau mai mult. Dar nu sunt in stare sa o fac. Cred ca pur si simplu am uitat cine sunt, ce vreau......

     

    Pai ai uitat, pentru c-a avut el grija sa uiti.

    Asa cum el iti inoculeaza pe la subliminal, pe-acolo, ca nu reprezinti nimic, tu trebuie sa te "lucrezi" singura, in sens invers.

    Pentru ca acum traiesti cu firimituri si va reusi sa te anihileze ca personalitate, desi, cred ca i-a iesit deja.

    Si cu cat te va infunda mai tare, cu atat te va dispretui mai mult.

    Oricum, intr-o zi, o sa-ti aduni puterile si-o sa iesi din relatie. Dar va fi dupa ani intregi, irositi.

    Sau, poate fi acum, cat timp esti tanara inca.

  •  
    • 52 mesaje
    8 Mai 2014, 13:40
    0 0
    Asta rational o inteleg si eu.....emotional nu stiu cum sa fac. As vrea sa zic: Gata! Pana aici! Pot si vreau mai mult. Dar nu sunt in stare sa o fac. Cred ca pur si simplu am uitat cine sunt, ce vreau...... Eu sunt sigura ca poți si trebuie sa poti. Ești intr-o situație de codependenta după părerea mea dar daca nu rupi si ieși total din relația asta îți va fi tot mai rău si chiar vei ajunge sa crezi tot ce îți spune. Nu il poti schimba, accepta realitatea si crede ca meriți un om mult mai bun lângă tine. Eu înțeleg prin ce treci pt ca am experimentat pe pielea mea si din păcate singura soluție este sa l lași in urma si tu sa ti vezi de viața ta. Îți va fi mult mai bine fără el. Daca chiar ai ajuns la limita răbdării tale o sa reusesti sa l lași fără sa te mai întorci din drum. Eu îți doresc succes si iubire, dar accepta ideea ca el nu ti poate da ce ti doresti. Adu ti aminte cine ești tu, păstrează in minte ca meriți iubire si respect. Nu l mai lasa sa te controleze( mental si emotional). Daca chiar îți doresti o viața mai buna vei găsi forța sa părăsești o relație toxica ca asta pe care o trăiește acum. Bărbați mai sunt si noi avem doar o viața. Nu mai bine sa ne bucurăm de ea?
  •  
    • 8217 mesaje
    8 Mai 2014, 13:41
    1 0
    Nu stiu care ar fi totul ala. Ce-aveti impreuna? Niste ani impreuna, un scaun si-o canapea. Ce va mai leaga?

    Cred ca fiecare dintre noi am fost prinsi intr-o relatie nefericita. E-adevarat ca atunci cand esti la pamant nu vezi scaparea. Dar daca-ti faci un tel, iti planifici sa te salvezi, vei reusi intr-un final.
    Altfel, vad ca te simti slaba, mi se pare normal, te-a alimentat el destul ca sa ajungi aici.
    Capul sus, daca nu vrei ca in cativa ani sa nu te recunosti nici cand te uiti in oglinda, sau nici macar sa nu stii cine ai fost candva.
  •  
    • 2085 mesaje
    8 Mai 2014, 13:44
    0 0
    anda22-7 said:pe ce criteriu ai putut sa ti alegi un astfel de barbat..? ca dragoste nu ti ofera, afectiune nici atat.! de restu nici nu ami zic.....oarba sa fii si tot ai putea avea ceva mai bun langa tine.
    Dar na daca ti place sa te intoxice cu "otrava "lui...pastraeza l....

     

    Da, anda, stim....

    Doar tu sti sa-ti alegi barbatul.

  •  
    • 4346 mesaje
    8 Mai 2014, 13:49
    0 0
    mama_omida said:
    anda22-7 said:pe ce criteriu ai putut sa ti alegi un astfel de barbat..? ca dragoste nu ti ofera, afectiune nici atat.! de restu nici nu ami zic.....oarba sa fii si tot ai putea avea ceva mai bun langa tine.
    Dar na daca ti place sa te intoxice cu "otrava "lui...pastraeza l....

     

    Da, anda, stim....

    Doar tu sti sa-ti alegi barbatul.

     
     din nefericire pt voi, nu sunt eu aia care ma plang de barbatul de acasa...deci dupa cum vezi mi l aleg un pic mai bine decat marea majoritate de p aici! 

  •  
    • 52 mesaje
    8 Mai 2014, 13:52
    1 1
    Anda, parca citisem undeva ca tu ești femeie credincioasa sau ceva de genul. Nu știi ca este un mare păcat sa i tot judeci pe alții? Doar D-zeu ne poate judeca acțiunile, tu ești la fel de imperfecta ca restul muritorilor. De ce nu meditezi la ce posibile probleme ai tu ca om înainte sa i amarasti pe aceia deja suparati. Cred ca nu sunt prima care îți face o sugestie de genul acesta. Sau ești si tu genul de persoana ca fostul meu logodnic, o mie îți zic ca greșesti si tu zici ca toți sunt nebuni doar tu si dreptate. El avea o scuza ca lua prafuri, tu ce scuza ai?
  •  
    • 4346 mesaje
    8 Mai 2014, 13:54
    0 0
    fa ti un control la ochi ..sau la cap! dupa cum vezi sfatul meu a fost sa faca bine si sa l lase pe idiot..daca asta ti se pare o judecata ...ai probleme grave!!!
  •  
    • 52 mesaje
    8 Mai 2014, 13:56
    1 0
    Si daca ai norocul sa ai un om bun lângă tine asta si e, noroc. N ai ales tu nimic, ti s a dat ceva si mai bine ai mulțumi decât sa fii așa aroganta.