viata traita invers.
-
1 0Buna dragi cititoare,eve ale acestui forum,ma bucur ca am putin curaj sa ma descarc si sa va spun ce am pe suflet acum dupa ceva timp ce n-am mai vizitat eva.ro.
Da,sunt o eva mai veche,rabufnesc acum din anonimat cu o problema ce o am pe suflet si sper sa ma puteti ajuta macar cu un sfat.
Sper sa nu imi tina lectii de morala indoctrinati ai religiei presupusi sfinti si ''ande'' nu m-ar ajuta prea mult o reactie de revolta asupra stilului meu de viata ,pentru ca ma simt destul de pierduta momentan si incerc sa ies din starea asta ma simt de parca as fi prinsa intre ciocan si nicovala?
De ce ?
Poate din multe motive,nu stiu nici eu de ce cert este ca stiu ca sunt diferita de altii si ca ma simt atrasa de persoane femei de care in mod normal nu s-ar simti o fata credeti-ma ca nu este o stare de moment,am 22 de ani poate sunt necoapta si imatura si mai trebuie sa cresc dar stiu sigur ca astea sunt sentimentele mele , ma simt bine printre femei si nu printre barbati,relationez bine cu ele,ma vad pe viitor(sunt),chiar pe viata langa o femeie.
Toata nelinistea asta ce o port vine din partea mamei care tot imi da apropouri cu ''Poate o sa-ti faci si tu un prieten'' si alte chestii a ajuns sa ma preseze chiar cu o fraza de genul ca urmatorul meu tel ar fi sa dau lovitura gasind un barbat bun eventual sot.
Sincer,chestia asta ma debusoleaza total,simt ca nu ma cunoaste deloc,nu i-am dat motive ca m-ar interesa femeile,mama e mult dar mult prea de moda veche,nu am indraznit.
Chestia interesanta e ca n-am avut nicioadata o relatie cu un barbat dar nici nu m-a interesat.
Ma simt vinovata , ca ea nu stie,ca are cu totul dar cu totul o alta parere despre mine,eu sunt intr-o relatie cu cineva acum si ma tem mereu ca ar putea afla ea.
Simt si stiu ca daca ar afla asta ar fi profund dezamagita pentru ca o cunosc chiar daca nu am avut niciodata o relatie deschisa cu ea,probabil ca isi face planuri de viitor cum o stiu despre viitorul meu sot pe care niciodata nu o sa il am pentru ca nu vreau.
Cat despre tatal meu aceeasi poveste.tot de moda veche dar fara sa avem ciondaneli,o relatie lejera si cam atat,mama e capul in casa, mama se impune,mama il influenteaza si pe tata.
Nu stiu cum as putea vreodata sa-mi oficializez relatia mea care e serioasa suntem impreuna de 2 ani de zile,ne-am gandit la un viitor impreuna am tinut totul in mine pana acum dar sincera sa fiu a fost stresant,s-au adunat multe si incerc sa gasesc o rezolvare cum sa fie totul bine,cum sa ii impac pe toti sa ii fac pe ai mei odata sa inteleaga,pe mama prima sa le deschid ochii ca eu sunt ASA si nu cum ar fi vrut ea?
Sper ca nu v-am zapacit de tot la cap,daca puteti sa-mi raspundeti cum doriti sa decupati pasaje sa subliniati accept sfaturi de la voi pertinente,e drept ca m-am cam grabit sper sa aiba cat de cat sens ce v-am povestit eu aici.
Va multumesc mult daca ati citit ce am scris si...astept raspunsuri daca se poate. :) -
parerea mea este ca ai tai nu vor intelege niciodata
daca nu ai o relatie aproapia si deschisa cu ei, sunt de moda veche etc de ce iti mai pui sperante desarte ca te vor intelege, misto ar fi ca macar sa te acepte cand vor afla
parerea mea este ca ar fi bine ptr tine sa oficializezi relatia atunci cand vei deveni independenta, macar financiar, pana atunci pe ascuns daca nu vrei ca maica-ta sa aiba atacuri de panica si de inima
nu-i vina ta ca- ti plac femeile, nu-i vina lor ca nu au capacitatea de a accepta asta
intelept ar fi sa incerci sa iesiti cat mai putin sifonati toti din asta
bafta
eu tin cu tine
-
Calea usoara nu este intotdeauna cea mai buna.E adevarat, eu am o inclinatie sa aleg calea mai grea
.Dar nu mi-ar surade ideea unei vieti in minciuna.Asta esti asuma-ti, te cunosti suficient la 22 de ani incat sa stii ca iti plac femeile si punct.Nu ti cauta vina, scuze sau altceva.Asta esti si asta iti doresti.Cu cat le vei spune mai curand cu atat vor accepta mai repede, nu o sa i poti fenta mereu si nu vad de ce ai face o.Nu te duce direct sa le spui, incearca sa abordezi pe tatal tau daca simti ca e mai intelegator si testeaza terenul si cu mama ta.Important este sa fii tu pregatita, asa vei stii si cum sa-i abordezi pe ei.Succes -
Nu e nicio drama, stai linistita. Cunosc persoane cu alta orientare sexuala, femei, extrem de simpatice, bune, dragute si absolut perfect integrate social.
Ti-as spune chiar ca esti mai usor de acceptat de catre aceasta societate decat un barbat homosexual, daca te ajuta cu ceva. Asa am observat eu
Sa stii ca femeile "straight" daca nu esti agresiva cu ele si nu sari pe ele, nu incerci sa le convertesti sau agati, se vor comporta extrem de dragut cu tine, toleranta maxima (foarte putine sunt exceptiile, insignifiante).
Barbatii, iarasi, nu au nicio treaba. Li se pare cool sau le este indiferent.
Dar nu e obligatoriu sa strigi in gura mare ca ai relatii sexuale cu femei. Gandeste-te ca nici eu, "straight", nu tip in gura mare ca am relatii sexuale (cu barbati). Relatiile sexuale sunt treaba mea, nu? Si ale tale la fel.
Sfatul meu pentru a iti fi usor este sa nu fii agresiva pe tema asta, sa nu te duci in vreo extrema, sa te bucuri de viata ca orice om, decent si sa nu ai mania persecutiei care te poate acri.
Repet, exista cupluri de lesbi foarte civilizate, dragute si integrate social. Ele nu isi striga situatia lesbi, cine stie bine, cine nu iarasi bine. Cine banuieste, banuieste si nu pune intrebari. Sau daca pune intrebari, primeste un raspuns, oricare-ar fi el. Nici nu conteaza.
Mama uneia din aceste fete s-a prins singura, insa fiind de moda veche, jena a facut-o ca pana in ziua de azi sa nu discute si nu recunoasca, desi stie. Spera in sinea ei ca fata isi va gasi un "baiat" sa isi faca o "familie" standard. In rest, ii accepta prietena si asta e.
Nu trebuie sa strigi in gura mare, sa iti pui singura eticheta.
Be you
Nu da explicatii nesolicitate. 
PS Viata intima de-aia e intima, ca sa fie intima
Acest mesaj a fost editat de către GeneralElectric: -
GeneralElectric said:Nu e nicio drama, stai linistita. Cunosc persoane cu alta orientare sexuala, femei, extrem de simpatice, bune, dragute si absolut perfect integrate social.
Ti-as spune chiar ca esti mai usor de acceptat de catre aceasta societate decat un barbat homosexual, daca te ajuta cu ceva. Asa am observat eu
Sa stii ca femeile "straight" daca nu esti agresiva cu ele si nu sari pe ele, nu incerci sa le convertesti sau agati, se vor comporta extrem de dragut cu tine, toleranta maxima (foarte putine sunt exceptiile, insignifiante).
Barbatii, iarasi, nu au nicio treaba. Li se pare cool sau le este indiferent.
Dar nu e obligatoriu sa strigi in gura mare ca ai relatii sexuale cu femei. Gandeste-te ca nici eu, "straight", nu tip in gura mare ca am relatii sexuale (cu barbati). Relatiile sexuale sunt treaba mea, nu? Si a ta la fel.
Sfatul meu pentru a iti fi usor este sa nu fii agresiva pe tema asta, sa nu te duci in vreo extrema, sa te bucuri de viata ca orice om, decent si sa nu ai mania persecutiei care te poate acri.
Repet, exista cupluri de lesbi foarte civilizate, dragute si integrate social. Ele nu isi striga situatia lesbi, cine stie bine, cine nu iarasi bine. Cine banuieste, banuieste si nu pune intrebari. Sau daca pune intrebari, primeste un raspuns, oricare-ar fi el. Nici nu conteaza.
Mama uneia din aceste fete s-a prins singura, insa fiind de moda veche, jena a facut-o ca pana in ziua de azi sa nu discute si nu recunoasca, desi stie. Spera in sinea ei ca fata isi va gasi un "baiat" sa isi faca o "familie" standard. In rest, ii accepta prietena si asta e.
Nu trebuie sa strigi in gura mare, sa iti pui singura eticheta.
Be you
Nu da explicatii nesolicitate. 
Yap, indeed.
Pana la urma, lumea e intoarsa cu " susul in jos"...
Am ajuns sa ne bucuram vazand dramele altora.
Comparand, ne trezim ca ne desoperim un fel de "zei" ai epocii moderne...
Da' nu-i bai, " life fuck us all"...
-
Am vazut ca deja ai un sentiment de vinovatie.
Nu ai de ce pentru ca nu datorezi nimanui un anumit fel de viata intima, nici mamei tale, nici vecinilor, nici prietenilor.
Vinovata sa te simti cand omori, furi, inseli.
Tu cand iti traiesti viata asa cum simti, mai ales pe cea intima, nu ai de ce sa te simti culpabila. Este ceea ce iti apartine exclusiv tie si nu ai de dat explicatii sau de executat pedepse.
Cheer up!
Ia-o usor. Asta esti tu si vei sti cu siguranta mai multe chestii decat voi sti eu
.
Relax! -
GeneralElectric said:
Da' nu-i bai, " life fuck us all"...

Cine mai? Care "noi"?
" Man"...
Nu te acuzam de ceva.
Oarecum acuzam societatea ce nu e in stare sa inteleaga faptul ca in spatele unei postari pe evapunctro se pot ascunde si ceva tragedii...
Desigur, ne-am obisnuit sa avem propriul spatiu de " joaca"...
Sa fim totusi cinstiti, in 80% din cazuri, chiar " ni se rupe"...
Ne intereseaza doar modalitatea prin care noi si cei legati de noi pot perpetua specia.
Desigur, este si o cale lina, unctata de: " oooo" sau " aaaa", dar dupa mine e o cale sublima in care vinovatii chiar se iubesc.
Noi asti'lalti, spectatori fiind, avem dreptul de a sta pe propriile noaste kururi...
-
warmfreezer said:
Oarecum acuzam societatea ce nu e in stare sa inteleaga faptul ca in spatele unei postari pe evapunctro se pot ascunde si ceva tragedii...
Desigur, ne-am obisnuit sa avem propriul spatiu de " joaca"...
Sa fim totusi cinstiti, in 80% din cazuri, chiar " ni se rupe"...
Ne intereseaza doar modalitatea prin care noi si cei legati de noi pot perpetua specia.
Ai sa razi, pe mine ma intereseaza. Chiar ma bucur daca cineva se mai destinde in urma unei vorbe sau fapte de-ale mele (aici se boceste
).
Deocamdata nu ma intereseaza cum pot perpetua specia pentru ca eu fug de cel cu care pot perpetua. Am si topic, dragul meu!
Acest mesaj a fost editat de către GeneralElectric: -
Am 2 copii ... si recunosc ca nu mi-ar pica bine deloc ca intr-o buna zi sa aflu ca vreunul dintre ei ar fi homosexual .
Si daca as afla asa ceva , ce crezi ca s-ar putea intampla ?!
Nu tot copilul meu ar fi ?
Nu tot asa l-as iubi si n-as concepe viata fara el ?
Da , probabil ca socul la aflarea vestii ar fi destul de mare ... dar nu mai mare decat iubirea mea de mama .
Ceea ce m-ar face sa pot trece peste orice , da , chiar si peste orientarea lui sexuala ... numai sa nu-mi pierd copilul .
Parerea mea este ca ar trebui sa ai o discutie deschisa cu parintii tai , indiferent cat de moda veche i-ai considera tu ...
Si crede-ma , ca orice parinte ar prefera sa afle asa ceva din gura propriului copil , decat sa afle de la straini !
-
Imi place mult cum ai scris, dar nu iti prea inteleg partea cu vinovatia. Tu comunici cu mama ta? Vorbiti deschis despre relatii sau macar despre ce face Lenuta cu Georgel sau Maria cu Ioana? Intreab-o intr-o zi ce parere are despre femeile lesbiene. Poti sa-i spui ca tu nu simti absolut dloc atractie pentru un barbat si asta nu te-ar face fericita niciodata.
Eu i-am pus intrebarile astea maica-mii si s-a speriat de groaza, dar sunt sigura ca s-ar fi obisnut cu ideea.
-
Born-this-way said:Buna dragi cititoare,eve ale acestui forum,ma bucur ca am putin curaj sa ma descarc si sa va spun ce am pe suflet acum dupa ceva timp ce n-am mai vizitat eva.ro.
Da,sunt o eva mai veche,rabufnesc acum din anonimat cu o problema ce o am pe suflet si sper sa ma puteti ajuta macar cu un sfat.
Sper sa nu imi tina lectii de morala indoctrinati ai religiei presupusi sfinti si ''ande'' nu m-ar ajuta prea mult o reactie de revolta asupra stilului meu de viata ,pentru ca ma simt destul de pierduta momentan si incerc sa ies din starea asta ma simt de parca as fi prinsa intre ciocan si nicovala?
De ce ?
Poate din multe motive,nu stiu nici eu de ce cert este ca stiu ca sunt diferita de altii si ca ma simt atrasa de persoane femei de care in mod normal nu s-ar simti o fata credeti-ma ca nu este o stare de moment,am 22 de ani poate sunt necoapta si imatura si mai trebuie sa cresc dar stiu sigur ca astea sunt sentimentele mele , ma simt bine printre femei si nu printre barbati,relationez bine cu ele,ma vad pe viitor(sunt),chiar pe viata langa o femeie.
Toata nelinistea asta ce o port vine din partea mamei care tot imi da apropouri cu ''Poate o sa-ti faci si tu un prieten'' si alte chestii a ajuns sa ma preseze chiar cu o fraza de genul ca urmatorul meu tel ar fi sa dau lovitura gasind un barbat bun eventual sot.
Sincer,chestia asta ma debusoleaza total,simt ca nu ma cunoaste deloc,nu i-am dat motive ca m-ar interesa femeile,mama e mult dar mult prea de moda veche,nu am indraznit.
Chestia interesanta e ca n-am avut nicioadata o relatie cu un barbat dar nici nu m-a interesat.
Ma simt vinovata , ca ea nu stie,ca are cu totul dar cu totul o alta parere despre mine,eu sunt intr-o relatie cu cineva acum si ma tem mereu ca ar putea afla ea.
Simt si stiu ca daca ar afla asta ar fi profund dezamagita pentru ca o cunosc chiar daca nu am avut niciodata o relatie deschisa cu ea,probabil ca isi face planuri de viitor cum o stiu despre viitorul meu sot pe care niciodata nu o sa il am pentru ca nu vreau.
Cat despre tatal meu aceeasi poveste.tot de moda veche dar fara sa avem ciondaneli,o relatie lejera si cam atat,mama e capul in casa, mama se impune,mama il influenteaza si pe tata.
Nu stiu cum as putea vreodata sa-mi oficializez relatia mea care e serioasa suntem impreuna de 2 ani de zile,ne-am gandit la un viitor impreuna am tinut totul in mine pana acum dar sincera sa fiu a fost stresant,s-au adunat multe si incerc sa gasesc o rezolvare cum sa fie totul bine,cum sa ii impac pe toti sa ii fac pe ai mei odata sa inteleaga,pe mama prima sa le deschid ochii ca eu sunt ASA si nu cum ar fi vrut ea?
Sper ca nu v-am zapacit de tot la cap,daca puteti sa-mi raspundeti cum doriti sa decupati pasaje sa subliniati accept sfaturi de la voi pertinente,e drept ca m-am cam grabit sper sa aiba cat de cat sens ce v-am povestit eu aici.
Va multumesc mult daca ati citit ce am scris si...astept raspunsuri daca se poate.
cea mai simpla solutie:
psihologul. -
Personal nu m-a deranjat niciodata orientare sexuala a celor din jur, atata vreme cat nu am primit avansuri sau nu m-au implicat in intalnirile lor amoroase.
Traiesc in Australia de 10 ani, tara gaylor si lesbiencelor, muncesc alaturi de gay si lesbience si pot spune ca-i respect asa cum respect orice alt coleg sau fiinta umana.
Orientare lor sexuala este o problema f privata si eu sunt genul care respect decizia fiecaruia, iau omul asa cum este, atat vreme cat il respecti primesti la randul tau respectul cuvenit.
Am avut un coleg care era gay... era exterm de afectuos si efeminat, vorbea frumos, se imbraca f furmos si curat, imi facea complimente si era chiar spiritual dar toate erau pana la partea sexuala...cand , noi desii banuiam asta am avut supriza sa ne-o comunice chiar el. Si azi, dupa ani buni inca mai tinem legatura, a ramas acealsi tip simpatic, plin de viata, cu mult bun simt si f placut si respectuos.
Cumnatii mei au botezat copii a 2 lesbience, fete de altfel f cumsecade, amandoua in niste pozitii f mari, in corporatia unde lucreaza, deci realizate profesional si financiar, dar amandoua pt ca au avut deceptii in dragoste au decis ca este mai bine fara barbati in viata lor. In cercul lor de lesby si gay au intalnit si un mascul superb care mai este si cerebral si care s-a oferit sa-si doneze sperma pt inseminare artificiala.
Fetele noastre care acum sunt trecute de 40, au hotarat ani buni in urma, sa profite de asta si au facut 3 copilasi: 2 baieti si 1 fetita. Copii sunt superbi si f normali, fiind inca la varste cuprinse intre 3 si 7 ani nu pot face diferenta de cei ei au 2 mame si acelasi tata si de ce tatal nu sta cu ei, mai ales ca tipul nostru i-a aceptat ca copii lui si desi nu le plateste pensie alimentara, se implica totusi in cresterea lor luandu-i frecvent la el acasa sau petrecand timp cu ei.
Personal vad aceste 2 femei cu cei 3 copilasi exact ca un cuplu normal, isi fac treburile gospodaresti impreuna, fac educatie la copilasi si se comporta extrem de normal cu toata lumea.
Avand aceste exemplele atat de aproape pot spune ca traim si muncim f bine alaturi de acesti oameni, orietarea lor sexuala oricum nu ma priveste pe nimeni!
In Guvernul australian avem si gay si lesbience...si nimeni nu are voie sa-i discrimineze sau atace, nu este legal si se pedepseste prin lege.
-
Sunt mame si mame. Ea stie clar ce fel de mama are.
Unele accepta si nu se plang.
Altele incep telenovela. Plang, neaga, te inscriu la cursuri, te trimit la doctor, fac scandaluri, te inchid in casa....in fine, gama e larga.
Credeti ca daca ea avea o mama "new wave" intreba aici?
De asta eu cred ca, in cazul unor mame, faptele fara vorbe sunt mai sanatoase.
-
S-ar putea sa ai o doza prea mare din hormonul : testosteron ,pe care-l au si femeile dar intr-o doza mica.De aceea ,poate esti atrasa de femei.Daca doresti , poti sa mergi la endocrinologie sa-ti faca un dozaj hormonal. Se poate remedia prin tratament aceasta problema , numai sa vrei sa scapi de ea.
Poate e si o reactie psihica la insistentele mamei , o revolta impotriva acestei presiuni(poate inconstiente) a mamei.Ar fi bun si un psiholog? Asta ,numai daca consideri ca e ceva in neregula cu tine.Daca nu, cine suntem noi sa stam in calea placerilor tale?
-
Alila1001 said: S-ar putea sa ai o doza prea mare din hormonul : testosteron ,pe care-l au si femeile dar intr-o doza mica.De aceea ,poate esti atrasa de femei.Daca doresti , poti sa mergi la endocrinologie sa-ti faca un dozaj hormonal. Se poate remedia prin tratament aceasta problema , numai sa vrei sa scapi de ea.
Poate e si o reactie psihica la insistentele mamei , o revolta impotriva acestei presiuni(poate inconstiente) a mamei.Ar fi bun si un psiholog? Asta ,numai daca consideri ca e ceva in neregula cu tine.Daca nu, cine suntem noi sa stam in calea placerilor tale?

Oameni buni, daca s-ar trata asta cu hormoni si psiholog..nu ar mai exista gays.