Copiii...la casa lor
-
0 0Sunt o mama (inca) tanara si locuiesc intr-un micut apartament impreuna cu fiica mea (24). Am crescut-o singura de cand avea doar sapte ani, atunci am divortat. Anul acesta a terminat si facultatea, au fost perioade frumoase, anii de liceu cand ieseam la terase impreuna, povesteam, vacantele de vara la mare, la munte, anii de facultate cu emotiile examenelor. Acum lucreaza dar e ca la inceput, e doar un serviciu temporar din care isi castiga banii ei. Am reusit in acesti ani sa-i iau o garsoniera dar in care mai trebuie investit, ma refer la reparatii, mobila si care este intr-o zona mai indepartata de cea unde locuim, max. o ora de mers cu mijloc de transport in comun. Prietenii ei, casa ei a fost pina acum aici. Sigur ca am putea locui impreuna dar...ar fi oare cazul ca la varsta asta sa stea independent, sa devina mai responsabila, sa avem fiecare o viata separata, eu singura intr-un loc, ea singura acolo? Pentru moment...N-as vrea sa se simta alungata, nici macar nu stiu daca e bine de aceea va cer sfatul. Pentru mine sigur va fi greu!
-
Vis_de_iarna said:Sunt o mama (inca) tanara si locuiesc intr-un micut apartament impreuna cu fiica mea (24). Am crescut-o singura de cand avea doar sapte ani, atunci am divortat. Anul acesta a terminat si facultatea, au fost perioade frumoase, anii de liceu cand ieseam la terase impreuna, povesteam, vacantele de vara la mare, la munte, anii de facultate cu emotiile examenelor. Acum lucreaza dar e ca la inceput, e doar un serviciu temporar din care isi castiga banii ei. Am reusit in acesti ani sa-i iau o garsoniera dar in care mai trebuie investit, ma refer la reparatii, mobila si care este intr-o zona mai indepartata de cea unde locuim, max. o ora de mers cu mijloc de transport in comun. Prietenii ei, casa ei a fost pina acum aici. Sigur ca am putea locui impreuna dar...ar fi oare cazul ca la varsta asta sa stea independent, sa devina mai responsabila, sa avem fiecare o viata separata, eu singura intr-un loc, ea singura acolo? Pentru moment...N-as vrea sa se simta alungata, nici macar nu stiu daca e bine de aceea va cer sfatul. Pentru mine sigur va fi greu!
Vis, dar ea isi doreste sa se mute singura? Sau e strict ideea ta? Si-ar permite sa se intretina din ce castiga? Adica sa plateasca intretinerea, facturile, mancarea etc?
-
Vis_de_iarna said:Sunt o mama (inca) tanara si locuiesc intr-un micut apartament impreuna cu fiica mea (24). Am crescut-o singura de cand avea doar sapte ani, atunci am divortat. Anul acesta a terminat si facultatea, au fost perioade frumoase, anii de liceu cand ieseam la terase impreuna, povesteam, vacantele de vara la mare, la munte, anii de facultate cu emotiile examenelor. Acum lucreaza dar e ca la inceput, e doar un serviciu temporar din care isi castiga banii ei. Am reusit in acesti ani sa-i iau o garsoniera dar in care mai trebuie investit, ma refer la reparatii, mobila si care este intr-o zona mai indepartata de cea unde locuim, max. o ora de mers cu mijloc de transport in comun. Prietenii ei, casa ei a fost pina acum aici. Sigur ca am putea locui impreuna dar...ar fi oare cazul ca la varsta asta sa stea independent, sa devina mai responsabila, sa avem fiecare o viata separata, eu singura intr-un loc, ea singura acolo? Pentru moment...N-as vrea sa se simta alungata, nici macar nu stiu daca e bine de aceea va cer sfatul. Pentru mine sigur va fi greu!
Strofa 1
Ia-ti mireasa ziua buna
De la tata de la muma
De la frati de la surori
De la gradina cu flori
De la frati de la surori
De la gradina cu flori
De la fir de busuioc mai
De la fete de la joc
De la fir de siminic mai
De la drag de ii pocniStrofa 2
Plangi mireasa nu tacea mai
Ca astazi e ziua ta
Sa urasti pe tatal tau
Sa iubesti pe socrul tau
Sa urasti pe mama ta
Sa iubesti pe soacra-ta
Sa urasti surorile mai
Sa iubesti cumnatele.Strofa 3
Taci mireasa nu mai plange
Ca la maica-ta te-oi duce
Cand o face plopu mere
Si rachita micsunele
Cand o face plopu nuci mai
Atunci la parinti te duci
Cand o canta cucu-n vatra
Atunci te mai vezi tu fataStrofa 4
Copilita cu parinti mai
La ce naiba te mariti mai
Caci mila de la parinti mai
La nevoie a-i s-o uiti
Dar mila de la barbat mai
Ca umbra de pom uscat
Dar mila de la barbat maï
Ca umbra de pom uscat.
-
outofhere said:
Vis, dar ea isi doreste sa se mute singura? Sau e strict ideea ta? Si-ar permite sa se intretina din ce castiga? Adica sa plateasca intretinerea, facturile, mancarea etc?
De cand era mai mica isi dorea casa ei dar stiu sigur ca zona nu-i surade. Pentru ca e departe, eu atat am putut sa fac pentru ea ca si punct de pornire. Cu cheltuielile ar fi la limita dar banii care ii are acum de haine/distractii s-ar duce pe facturi si mincare. Nu stiu, am colege aproape de o varsta cu mine care stau impreuna cu parinti batrini si nu au viata lor. Ma gandesc ca o pot ajuta de la distanta, poate veni acasa oricand are nevoie de ceva dar parca nu mi se pare normal ca la varsta asta sa mai locuim impreuna.
-
Ce mama grijulie esti tu ,mai
Parca te si vad cum alergi cu gamela plina de mancare ...
Parca te vad cum cotrobai prin lucruri sa gasesti prezervative ...
Romania cu mentalitati ..comuniste ...
Cand nu va sti sa dramuiaca, va ramane nemancata ..
Va sti data viitoare ca nu'i bine sa cheltuie ultimu ban ..
La 18 ani !! Go planet .. Cum iti asterni asa dormi ..
Altfel cazi in extrema ... Mama mi'e foame !! Mama ,dami bani !!
-
Vis_de_iarna said:Sunt o mama (inca) tanara si locuiesc intr-un micut apartament impreuna cu fiica mea (24). Am crescut-o singura de cand avea doar sapte ani, atunci am divortat. Anul acesta a terminat si facultatea, au fost perioade frumoase, anii de liceu cand ieseam la terase impreuna, povesteam, vacantele de vara la mare, la munte, anii de facultate cu emotiile examenelor. Acum lucreaza dar e ca la inceput, e doar un serviciu temporar din care isi castiga banii ei. Am reusit in acesti ani sa-i iau o garsoniera dar in care mai trebuie investit, ma refer la reparatii, mobila si care este intr-o zona mai indepartata de cea unde locuim, max. o ora de mers cu mijloc de transport in comun. Prietenii ei, casa ei a fost pina acum aici. Sigur ca am putea locui impreuna dar...ar fi oare cazul ca la varsta asta sa stea independent, sa devina mai responsabila, sa avem fiecare o viata separata, eu singura intr-un loc, ea singura acolo? Pentru moment...N-as vrea sa se simta alungata, nici macar nu stiu daca e bine de aceea va cer sfatul. Pentru mine sigur va fi greu!
chiar ca esti un vis de iarna
-
Daca nu ai invatat-o sa se descurce cat de cat singura, sa isi administreze banii, sa faca o mancarica sa faca curatetie, etc. o sa te vezi la ea saptamanal facand tu toate lucrurile astea pentru ea, nu forta nota daca nu e pregatita, pentru ca e destul de greu sa pleci din casa in care mami avea grija de toate.
-
LuicianaT said:Daca nu ai invatat-o sa se descurce cat de cat singura, sa isi administreze banii, sa faca o mancarica sa faca curatetie, etc. o sa te vezi la ea saptamanal facand tu toate lucrurile astea pentru ea, nu forta nota daca nu e pregatita, pentru ca e destul de greu sa pleci din casa in care mami avea grija de toate.
Nu este genul care sa astepte masa pusa sau sa-i faca cineva curatenie. E chiar opusul.
-
Vis_de_iarna said:Sunt o mama (inca) tanara si locuiesc intr-un micut apartament impreuna cu fiica mea (24). Am crescut-o singura de cand avea doar sapte ani, atunci am divortat. Anul acesta a terminat si facultatea, au fost perioade frumoase, anii de liceu cand ieseam la terase impreuna, povesteam, vacantele de vara la mare, la munte, anii de facultate cu emotiile examenelor. Acum lucreaza dar e ca la inceput, e doar un serviciu temporar din care isi castiga banii ei. Am reusit in acesti ani sa-i iau o garsoniera dar in care mai trebuie investit, ma refer la reparatii, mobila si care este intr-o zona mai indepartata de cea unde locuim, max. o ora de mers cu mijloc de transport in comun. Prietenii ei, casa ei a fost pina acum aici. Sigur ca am putea locui impreuna dar...ar fi oare cazul ca la varsta asta sa stea independent, sa devina mai responsabila, sa avem fiecare o viata separata, eu singura intr-un loc, ea singura acolo? Pentru moment...N-as vrea sa se simta alungata, nici macar nu stiu daca e bine de aceea va cer sfatul. Pentru mine sigur va fi greu!
Felicitari! Ai construit o relatie minunata cu fiica ta. Pt ca sunteti atat de deschise una cu cealalta, eu cred ca ar trebui sa discutati subiectul..Vorbeste cu ea despre asta si vezi care este parerea ei. Uneori desprinderea din cuib e mai grea, dar tot va trebui sa plece si sa devina independenta. Nu exista posibilitatea ca tu sa te muti acolo si ea sa ramana in locuinta actuala? Poate asa ar accepta mai usor sa locuiasca singura.
Daca nu, poate ai putea sa o implici in renovarea si decorarea noii case. Daca si-ar face un cuibusor asa cum isi doreste ea, ar fi exaltata sa se si mute acolo...Puteti bate magazinele in cautare de ceva mobila, cautati pe net idei de a decora locul...Cred ca o sa mearga treaba.
Acest mesaj a fost editat de către salmarose: -
Vis_de_iarna said:Sunt o mama (inca) tanara si locuiesc intr-un micut apartament impreuna cu fiica mea (24). Am crescut-o singura de cand avea doar sapte ani, atunci am divortat. Anul acesta a terminat si facultatea, au fost perioade frumoase, anii de liceu cand ieseam la terase impreuna, povesteam, vacantele de vara la mare, la munte, anii de facultate cu emotiile examenelor. Acum lucreaza dar e ca la inceput, e doar un serviciu temporar din care isi castiga banii ei. Am reusit in acesti ani sa-i iau o garsoniera dar in care mai trebuie investit, ma refer la reparatii, mobila si care este intr-o zona mai indepartata de cea unde locuim, max. o ora de mers cu mijloc de transport in comun. Prietenii ei, casa ei a fost pina acum aici. Sigur ca am putea locui impreuna dar...ar fi oare cazul ca la varsta asta sa stea independent, sa devina mai responsabila, sa avem fiecare o viata separata, eu singura intr-un loc, ea singura acolo? Pentru moment...N-as vrea sa se simta alungata, nici macar nu stiu daca e bine de aceea va cer sfatul. Pentru mine sigur va fi greu!
singura ta "greseala" a fost ca nu ai cumparat garsoniera langa locuinta actuala. dar e "reparabila" -
Copiii se desprind destul de greu de parinti. Asta la noi, in Romanica. Pe afara, lucrurile stau altfel.
Daca ar fi s-o intrebi pe ea, ca tot ti s-a sugerat asta, eu cred ca fiica ta va gasi suficiente motive pt a nu se muta, inca. In primul rand, iti va spune ca nu vrea sa te lase pe tine singura.
Poate ca, daca ar exista un iubit in viata ei, iar el ar fi doritor sa se mute impreuna, lucrurile ar fi mult mai lesne de realizat. Sau poate chiar exista. -
Felicitari pt relatia pe care o a ai cu fiica si pt faptul ca ai reusit sa ii cumperi o garsoniera,eu am aproape 24 de ani si stau cu matusa mea,uneori as vrea sa castig mai multi bani sa ma pot muta singura,asa mi-as permite sa imi vina prietenii in vizita,sa am intimitatea mea,dar cand ramn singura fara ea, lucru care se intampla destul de rar,ii simt lipsa,si cred ca nu mi-ar fii foarte usor sa nu mai locuim impreuna,si cred ca daca m-as muta singura tot pe la ea mi-as face veacul,vorbeste cu ea si vezi daca chiar isi doreste sa stea singura
-
Vis_de_iarna said:
outofhere said:
Vis, dar ea isi doreste sa se mute singura? Sau e strict ideea ta? Si-ar permite sa se intretina din ce castiga? Adica sa plateasca intretinerea, facturile, mancarea etc?
De cand era mai mica isi dorea casa ei dar stiu sigur ca zona nu-i surade. Pentru ca e departe, eu atat am putut sa fac pentru ea ca si punct de pornire. Cu cheltuielile ar fi la limita dar banii care ii are acum de haine/distractii s-ar duce pe facturi si mincare. Nu stiu, am colege aproape de o varsta cu mine care stau impreuna cu parinti batrini si nu au viata lor. Ma gandesc ca o pot ajuta de la distanta, poate veni acasa oricand are nevoie de ceva dar parca nu mi se pare normal ca la varsta asta sa mai locuim impreuna.
mie mi se pare normal, eu am plecat e la 18 ani de acasa.
ai discutat cu ea, i-ai explicat avantajele, dezavantajele?
nu e in alt oras, in alta tara.
nu vrea sa se mute pentru ca atunci nu mai e mama sa-i ia din griji,sunt alte prioritati, facturile, mancarea, intretinerea, si nu raman bani de haine, distractii, altele
mie asta mica mi-a facut program, pleaca, da ma duce cu ea
) -
Vis_de_iarna said:Sunt o mama (inca) tanara si locuiesc intr-un micut apartament impreuna cu fiica mea (24). Am crescut-o singura de cand avea doar sapte ani, atunci am divortat. Anul acesta a terminat si facultatea, au fost perioade frumoase, anii de liceu cand ieseam la terase impreuna, povesteam, vacantele de vara la mare, la munte, anii de facultate cu emotiile examenelor. Acum lucreaza dar e ca la inceput, e doar un serviciu temporar din care isi castiga banii ei. Am reusit in acesti ani sa-i iau o garsoniera dar in care mai trebuie investit, ma refer la reparatii, mobila si care este intr-o zona mai indepartata de cea unde locuim, max. o ora de mers cu mijloc de transport in comun. Prietenii ei, casa ei a fost pina acum aici. Sigur ca am putea locui impreuna dar...ar fi oare cazul ca la varsta asta sa stea independent, sa devina mai responsabila, sa avem fiecare o viata separata, eu singura intr-un loc, ea singura acolo? Pentru moment...N-as vrea sa se simta alungata, nici macar nu stiu daca e bine de aceea va cer sfatul. Pentru mine sigur va fi greu!
s-a pus problema mutatului?sau vrei tu sa plece?
ca nu am vazut eu asta
eu as spune sa aleaga ea sa plece , sa fie de la ea pornire , poate va avea vreun prieten , poate gaseste vreo prietena sa imparta cheltuielile si alte probleme -
daca are doar un serviciu temporar, mai bine sa se definitiveze intai cu jobul, sa aiba din ce-si plati cheltuielile...
ar fi trebuit ca aceasta garsoniera sa fie mai aproape de tine, pentru amandoua, nu doar pentru tine sau pentru ea...
dar, e de inteles ca nu au fost bani de-ajuns... eu nu as aduce discutia pana nu e aranjata casa ei, sa-i faca placere sa se mute acolo... as incepe sa o scot la cumparaturi sa vada cate trebuie intr-o casa... mai intai, sa-i fie drag de obiectele pe care le va avea acolo...
prieten daca nu are, va avea... nu e asta problema... nu o face sa se simta nedorita la tine, pentru ca nu va uita asta toata viata...
laso pe ea sa decida cand se va muta, dar ajut-o sa pregateasca cuibusorul...
-
Vis, mandra lui fi-miu are exact varsta fetei tale. S-au mutat amandoi acum cateva luni.
Cand s-au mutat, zici ca plecau in vacanta. Cu catel, cu purcel...toate bune si frumoase.
Incepand cu ziua urmatoare, au venit la masa la noi. Acum, daca o zi nu vin, ma intreb ce-o fi cu ei.
Telefoane incerc sa dau cat mai rar, sa nu-i deranjez. Cand facem piata, luam la dublu. Cu banii se ajung cam juma' de luna, sa zic. Restul...de la parinti. Dar eu personal sunt multumita pt ca se straduiesc amandoi. Desi vad hachite si la unul si la altul. Pe ea o vorbesc numai de bine, in fata lui. Iar daca vine fara ea la noi (ceea ce nu stiu daca s-a intamplat de vreo 2-3 ori in lunile astea) ma trece gandul ca s-au certat.
Orice inceput e greu. Imi aduc aminte cu nostalgie cat am plans pana cand am avut cuibul nostru, mai ales ca aparuse copilul si ne doream sa fim numai noi, familia noastra.
E adevarat, am ales sa fim cat mai aproape de parintii mei, care ne-au ajutat enorm.