Atat de departe
-
13 Oct 2012, 17:030 0Ne-am "intalnit" pe un site de matrimoniale, eu am facut primul pas, hotarator a fost faptul ca isi completase profilul simplu, aparent la modul serios. Se afla foarte departe - Vancouver si m-am gandit ca poate e serios in cautarea lui, amandoi avem o varsta, amandoi am trecut printr-o casnicie, amadoi avem un copil. Stiu cum sunt aceste siteuri si stiu ca sansele sunt minime dar totusi mi-am zis sa incerc pentru ca acum stiu ca pot fi capabila sa fac o schimbare in viata mea. Vreau totusi sa evit pierderea de timp, deziluziile.
Inca de la primul schimb de mesaje ne-am intrebat reciproc ce cautam: el mi-a spus ca la varsta lui nu mai are timp/chef de glume, lucruri neserioase, eu i-am raspuns ca imi doresc un prieten si poate ceva mai mult daca va fi sa fie. Mi-a trimis doua poze in primul mesaj si m-a rugat sa fac acelasi lucru. Nu stiu cat de incantati am fost de acest schimb totusi atat eu cat si el am hotarat sa comunicam mai departe. Poza e poza, realitatea e diferita, pentru mine cel putin o imagine nu spune totul. Dupa scris pare un om pregatit, e placut sa-l citesti. In poza e simplu, mi-a spus de la bun inceput ca lucreaza ca muncitor acolo. E totusi la inceput, eu nu caut cine stie ce bogatas, vreau un om care sa fie cu adevarat OM.
In cele cateva scrisori pare sincer, in ultima mi-a propus sa-mi trimita cateva poze sa cunosc putin orasul. Totusi suntem doar la schimb de e-mailuri. Nu chat macar in week-end cand fusul orar ne-ar permite, nu telefon. Eu nu am indraznit sa propun mai mult vreau sa-i las liberatea de a actiona. Stiu ca daca ar fi sa fie o legatura la asa o distanta e greu de mentinut, ar trebui sa ne vedem in realitate cat mai curand spre a nu ne hrani cu iluzii false.
Ce credeti ca am de facut? Ati avut astfel de experiente? Sfaturi...sfaturi... -
13 Oct 2012, 22:45Hmmm...
Nu stiu daca noi iti putem rezolva problema, cu toate sfaturile pe care probabil le vei primi.
Totusi, daca as fi in pantofii tai, nu as cere parerea altora ci as discuta ceea ce ma framanta, fix cu Gicul din poveste.
Pana la urma, daca e atat de " copt" la minte precum pare, isi va da seama ca ai facut un efort ducand discutia in aceasta directie...
Desigur, exista riscul ca el sa intre in panica, sa interpreteze totul ca fiind nerabdare.
Totusi, cu tact, sper sa nu se ajunga la asa ceva.
Iar daca nu va fi sa fie, asta este, next...