buna
-
0 0as vrea sa va intreb ce credeti voi:trebuie sa ramai intr-o casnicie nefericita doar ca sa nu sufere copilul?
-
narcisa80 said:as vrea sa va intreb ce credeti voi:trebuie sa ramai intr-o casnicie nefericita doar ca sa nu sufere copilul?
Important este ce crezi tu...Crezi ca se merita o viata chinuita si sacrificata pt a creste un copil care la 13-14 ani o sa-ti spuna ca nu ai fost destul de puternica incat sa-ti alegi fericirea n viata?
-
narcisa80 said:as vrea sa va intreb ce credeti voi:trebuie sa ramai intr-o casnicie nefericita doar ca sa nu sufere copilul?
Ca sa-i fie lui bine,trebuie sa va fie voua bine,iar o familie unde dragostea lipseste....."schilodeste" sufleteste un copil.Ca n-o sa reusiti sa pozati in familia perfecta doar de dragul lui.
Copilul poate creste fericit si cu parintii despartiti.Important e sa fiti destul de maturi si sa nu folositi copilul ca pe o "arma" de razunare intre voi.
-
Cunosc un caz concret cu o stimabila mama, care-si manipula propriul fiu, ajuns la venerabila varsta de 35 de ani, cu faptul ca ea s-a sacrificat pentru copil, stand cu tat-su, care era alcoolic.
Din pacate, fiul punea botul la aceasta afirmatie, cand i-o arunca maica-sa atunci cand lui ii era lumea mai draga si cand era plecat de langa ea.
Inca mai sunt impreuna, inca acel barbat n-a scapat deloc de patima alcoolului, dimpotriva, inca mama isi mai manipuleaza copilul cu aceeasi replica mincinoasa, inca fiul se mai lasa manipulat.
Acel copil, ajuns barbat in toata regula, inca nu s-a maturizat emotional, inca nu poate avea o relatie normala cu o femeie, inca mai permite raportul de dependenta cu maica-sa, in numele unui sacrifiu, facut in numele lui.
Si asa se nasc victimele. Urat! -
Parintii pot foarte bine sa nu urle si sa nu se cerrte in fata copiilor si copiii pot creste foartebe bine cu parinti care nu se mai iubesc dar au interes comun binele copilului. Si sunt o gramada de femeie ce raman in casnicie pentru copii, nu pentru ca sunt ele slabe sau tampite sau nu au putere sa isi cresca copiii singure.
Acest mesaj a fost editat de către mikizda: -
mikizda said:Parintii pot foarte bine sa nu urle si sa nu se cerrte in fata copiilor si copiii pot creste foartebe bine cu parinti care nu se mai iubesc dar au interes comun binele copilului. Si sunt o gramada de femeie ce raman in casnicie pentru copii, nu pentru ca sunt ele slabe sau tampite sau nu au putere sa isi cresca copiii singure.
Eu nu zic ca nu ezste posibil.Problema e de ce parintii trebuie sa faca acest sacrificiu,odata ce nu se mai iubesc?De ce sa nu-si refaca viata si sa se gandesca si la sufletul lor?O sa le ridice copilul o statuie cand se vor trezi la batranete,doi straini care nu au nimic in comun?Ca asteapta sa moara unul ca celalalt sa traiasca linistit?
Vine o zi cand copilul isi ia zborul,isi face familia lui...iar parintii trec pe planul secundar si probabil ca ajung sa se intrebe: Ce s-a ales din viata mea?Ce am facut pentru sufletul meu?
Parerea mea e ca nu se merita sa-ti inchizi viata doar pentru copil,caci doua persoane care nu se iubesc si traiesc sub acelas acoperis doar pentru copil....inseamna ca au doua vieti paralele?
-
narcisa80 said:si cum trebuie explicat copilului care sufera din cauza despartirii parintilor,asa incat sa inteleaga cat mai bine situatia si sa sufere cat mai putin?
Conteaza foarte mult si varsta copilului, cati ani are? Parerea mea este ca daca ai o relatie buna cu el, te va intelege. Daca a vazut ceva scandaluri in casa, sigur va cauta sa isi spuna parerea. Aici poti rezolva cu un psiholog. Iar cel mai dureros, daca tu ti-ai ocupat timpul cel mai mult cu el, iar sotul din terte motive nu prea ia acordat timp, el tinde sa tina mai mult la tata, prin acest atasament, vrea sa il cucereasca, sa ii arate ca el exista si sa ii arunce o privire. El stie ca tu il iubesti si i-ai pus sufletul pe tava, dar el isi doreste acelasi lucru si de la tatal, care de cele mai multe ori ia facut pe plac, ca sa stea linistit. Poate nu este asa, dar asta este parerea mea. Bafta, sa iei decizia care te avantajeaza pe tine, daca tu vei fi fericita, va fi si copilul tau.
Acest mesaj a fost editat de către Hope93: -
Hope93 said:
narcisa80 said:si cum trebuie explicat copilului care sufera din cauza despartirii parintilor,asa incat sa inteleaga cat mai bine situatia si sa sufere cat mai putin?
Conteaza foarte mult si varsta copilului, cati ani are? Parerea mea este ca daca ai o relatie buna cu el, te va intelege. Daca a vazut ceva scandaluri in casa, sigur va cauta sa isi spuna parerea. Aici poti rezolva cu un psiholog. Iar cel mai dureros, daca tu ti-ai ocupat timpul cel mai mult cu el, iar sotul din terte motive nu prea ia acordat timp, el tinde sa tina mai mult la tata, prin acest atasament, vrea sa il cucereasca, sa ii arate ca el exista si sa ii arunce o privire. El stie ca tu il iubesti si i-ai pus sufletul pe tava, dar el isi doreste acelasi lucru si de la tatal, care de cele mai multe ori ia facut pe plac, ca sa stea linistit. Poate nu este asa, dar asta este parerea mea. Bafta, sa iei decizia care te avantajeaza pe tine, daca tu vei fi fericita, va fi si copilul tau.sa sti ca s-ar putea sa ai dreptate,tatal a petrecut mult mai putin timp cu copilul decat mine.copilul are 7 ani
-
narcisa80 said:
Hope93 said:
narcisa80 said:si cum trebuie explicat copilului care sufera din cauza despartirii parintilor,asa incat sa inteleaga cat mai bine situatia si sa sufere cat mai putin?
Conteaza foarte mult si varsta copilului, cati ani are? Parerea mea este ca daca ai o relatie buna cu el, te va intelege. Daca a vazut ceva scandaluri in casa, sigur va cauta sa isi spuna parerea. Aici poti rezolva cu un psiholog. Iar cel mai dureros, daca tu ti-ai ocupat timpul cel mai mult cu el, iar sotul din terte motive nu prea ia acordat timp, el tinde sa tina mai mult la tata, prin acest atasament, vrea sa il cucereasca, sa ii arate ca el exista si sa ii arunce o privire. El stie ca tu il iubesti si i-ai pus sufletul pe tava, dar el isi doreste acelasi lucru si de la tatal, care de cele mai multe ori ia facut pe plac, ca sa stea linistit. Poate nu este asa, dar asta este parerea mea. Bafta, sa iei decizia care te avantajeaza pe tine, daca tu vei fi fericita, va fi si copilul tau.sa sti ca s-ar putea sa ai dreptate,tatal a petrecut mult mai putin timp cu copilul decat mine.copilul are 7 ani
Sa nu spui ca este si baietel? Vorbesc din experienta mea. Fiul meu, cand era mititel, nu vroia decat sa vada tatal lui, cat a crescut, ce a invatat, cand primea si cate o jucarie, pai, cine mai avea tata ca el( ii cumpara de fiecare data). Desi eu am fost zilnic cu el, ii cunosc toate mutrele, tatal a lucrat mai mult afara, toata perioada copilariei, ei bine, a avut un atasament fata de el, care pe mine ma facea sa sufar, eu ii ofeream totul, dar unul era tatal. El trebuia sa ii arate cat de grozav este. Un psiholog, ar fi bun, asta daca impartasesti ideea. Baiatul meu avea la scoala, asa am aflat cat de util este un psiholog. -
narcisa80 said:e fetita si tine mult la tatal ei desi pt el sunt mai importante alte lucruri decat familia,ea nu a asistat la scandaluri in casa pt ca am incercat cat am putut sa o protejez sa nu simta tensiunea dintre noi dar simt ca sunt la capatul puterilor si nu mai exista nici o sansa pt casnicia mea
Eu sunt de acord cu modul tau de a proceda, copilul nu tb sa asiste la "discutii", oricum nu intelege, iar sa stai sa ii explici.......ce?
---------------Incearca, pe cale amiabila sa rezolvati totul, in acest fel copilul nu v-a fi martor la scenele lui. Daca ai stabilitatea unui loc de munca, o casa pt tine si fetita, trebuie sa iei o decizie buna, sa nu cazi in depresie, stand in tensiune la asta se va ajunge. -
Adevarul e ca un copil de 7 ani sunt precisa ca va intelege cand mami ii va spune:stii, nu mai ma inteleg cu tati, simt ca nu ma mai iubeste, s-a cascat o prapastie intre noi, simt ca ii sunt straina etc. Daca chiar nu se mai poate, ii spui simplu ca oamenii se si indragostesc se si despart si ca asta nu inseamna ca tati nu o va mai iubi si nu o va mai vizita. Cu toate ca in cele mai multe cazuri asta se intampla, tati nu o va mai vizita decat joia si primavara si copilu se va intreba unde si de ce a gresit de pe tati il doare in cur de ea. Stie careva fro solutie universala, ca io zau de stiu. Narcisa, casnicia e din pctul tau de vedere compromisa sau al amindorura? Tu nu il mai iubesti din varii motive sau amindoi sunteti pe duca?
-
Stii si tu raspunsul...e clar ca nu, copilul tau va fii la fel de nefericit ca tine , si din pacate va lua aceleasi decizii care tu astazi le pui in balanta. Copii copie comportamentul nu ce le spunem noi ca este mai bine sa faca , pretinzi sa il inveti sa fie liber , independent cand tu de fapt esti sclav intr-o relatie doar din stiu eu ce motive . Fa cea ce iti doresti sa fie copilul tau maine, mediteaza la chestia asta si predica cu exemplul gandeste-te ca acum nu este doar viata ta , de tine depinde ce are sa fie copilul maine
-
mikizda said:Adevarul e ca un copil de 7 ani sunt precisa ca va intelege cand mami ii va spune:stii, nu mai ma inteleg cu tati, simt ca nu ma mai iubeste, s-a cascat o prapastie intre noi, simt ca ii sunt straina etc. Daca chiar nu se mai poate, ii spui simplu ca oamenii se si indragostesc se si despart si ca asta nu inseamna ca tati nu o va mai iubi si nu o va mai vizita. Cu toate ca in cele mai multe cazuri asta se intampla, tati nu o va mai vizita decat joia si primavara si copilu se va intreba unde si de ce a gresit de pe tati il doare in cur de ea. Stie careva fro solutie universala, ca io zau de stiu. Narcisa, casnicia e din pctul tau de vedere compromisa sau al amindorura? Tu nu il mai iubesti din varii motive sau amindoi sunteti pe duca?
casnicia mea e pe duca pt ca el consuma alcool,ma neglijeaza,nu ma ajuta aproape deloc financiar,plus de asta e lipsa de comunicare.am stat de vorba cu el de multe ori dar el considera ca nu face nici un rau si nu are de ce sa schimbe.