Depind de tine...

  •  
    • 8901 mesaje
    7 Iun 2012, 08:33
    0 0
    Am primit un mesaj pe care vreau sa-l impartasesc cu voi.

    Cand vine vorba despre dependenta de celalalt, fugim ca posedatii amenintati cu exorcismul. E semn de slabiciune, neputinta, neajutorare...Dependenta are conotatii neplacute in job-description-ul omului modern. Asa sa fie?

    Eu nu depind de nimeni! Lozinca sub care se pitesc nevolnicele noastre frici cotidiene. Pot sa ma inchid singur la sireturi: este primul pas spre autonomie, dar autonomia in exces duce la insingurare. O insingurare nenaturala, falsa, zgarcita in bucurii, menita sa apere si sa sutina un munte de iluzii.

    Cate drumuri trebuie sa strabatem pentru a ajunge aici? Cate relatii se prabusesc in urma pana cand ajungem sa pricepem ca a tolera dependenta de celalalt presupune forta si nu slabiciune?

    Si a depinde nu inseamna a te agata cu disperare de glezna calatorului intergalactic...Am vazut odata, de mult, un film despre care nu-mi mai aduc aminte absolut nimic in afara unei singure scene: ei doi, cuplul, erau la un fel de psiholog sau ceva, barbatul statea in spatele partenerei, iar ea trebuia sa-si dea drumul sa cada liber, pe spate, cu siguranta ca el o va prinde; apoi (imaginati-va!) schimbau pozitiile. Atunci mi s-a parut amuzant, dar nu am prea inteles mare lucru; in schimb, eram sigura ca nu as putea sa fac asa ceva...nici macar nu mi s-a parut ca ar trebui sa pot face asa ceva...Pe atunci strigam tantos ca pot sa merg mai departe oricum, oricand, oricat...

    Depind de tine si nu ma sperii de asta este si drum si cheie spre echilibrul mult visat in dinamica relatiilor, fie ele amoroase, de prietenie sau familiale.

    Privesti uneori la oamenii din jur si amusinezi in ei teama paralizanta ca ar putea sa depinda de un altul; o imensa nevoie si un raspicat refuz ce revendica in devalmasie acelasi spatiu si aceeasi relatie. Ca mustele prinse in hartia cu lipici ne zbatem intre am nevoie de tine si vreau sa n-am niciodata nevoie de nimeni. Paradoxal, cu cat strigam mai tare „pot si singur", cu atat mai nevoiasi suntem. Oare cum am putea deprinde mai usor puterea care sa ne permita sa spunem „Uite, ma las sa cad in bratele tale fara sa ma asigur de nimic si daca intamplator vei fi plecat, intre timp, mai mult de un cucui pe suflet nu are ce sa mi se intample, dar si cucuiul imi va aminti ca traiesc, iubesc, visez dincolo de frici sufocante".


    Si acum, intrebarea: pana unde poate sa mearga dependenta de o persoana? Cat de independenti sunteti voi?
  •  
    • 10876 mesaje
    7 Iun 2012, 09:40
    2 0
    Io is senina si cretina, consider ca mai bine decat mine nu poate sa rezolve niminia treburilii mele. Evident, cand nu am cum, apelez la preteni cu diferite telefoane si mici ajutoare. Dar ca sa raspund la intrebare, eu emotional sunt independenta , daca omu nu-i acasa cateva zile nu ma dau cu curu de tavan ca cu cine o fi si ce o face, ma descurc singura sa fac tot felul de lucruri care probabil altor femei li s-ar parea capat de tara. Asta nu inseamna ca pun gresie si fac mortar si pun si laminat, ci doar ca daca ramin fara morcovi si dovlecei pot sa cumpar si singura, pot si facturile sa le platesc solo , pot sa ud si canapeaua. Hai ca ma laudai destul.
  •  
    • 3354 mesaje
    7 Iun 2012, 09:45
    0 0
    ca si miki si eu pot spune ca sunt cat de cat independenta dpdv emotional... nici eu nu ma stresez ca nu e sotul cu mine non stop, a avut delegatii prin tara intr-o perioada, nu-l sufocam cu telefoanele...
    pot sa merg si singura la cumparaturi si pot face destule singura... ma tem ca de fapt, el e cam dependent de mine, el e foarte efactuos si nu poate sa stea fara sa ma miroasa si sa ma tina langa el...
    nu stiu daca e bine sa fii dependent asa de un om... financiar, nu depindem unul de altul pentru ca muncim amandoi...
  •  
    • 10876 mesaje
    7 Iun 2012, 09:48
    3 0
    Cel mai mult ma apuca risul cand pleaca..Ma suna si stiu ca tre sa iau pixu' si hartia si traseaza sarcini de partid.Si io notez si execut.Stau sa ma gandesc daca pentru asta n-as putea sa-i cer neste malai.
  •  
    • 2106 mesaje
    7 Iun 2012, 09:58
    0 0
    Cred ca o sa fiu prima a raspunde acestui post. ( Nu sunt prima).  Am prieteni, insa universul meu e doar al meu. Mi-am creat un fel de scut de protectie in jurul meu si al fiicei mele doar ca scutul ce eu l-am creat pare a fi din sticla.

    Singuratatea e o stare pe care o caut, e destul de ciudat, dar dependenta de cineva ma sperie.
    Sunt singura ptr ca am motive sa fiu singura. Am fost dependenta de cineva, cautam legata la ochi acea persoana. M-am lecuit. Sunt o fire sociabila, deschisa si imi place sa cunosc oameni noi cu care sa interactionez, sa provoc discutii pe diferite teme, sa patrund in minti diferite. Ptr mine este ca o victorie atunci cand reusesc sa pot avea un dialog chiar si cu cel mai ursuz dintre oameni. Departe de mine insa gandul de a mai deveni dependenta de cineva. Pur si simplu nu vreau sa am nimic de impartit cu nimeni cu atat mai putin sentimente. Se pare insa ca ma afund in propria-mi capcana deoarece investesc foarte mult cu oricine decid sa vin in contact. Ma consolez insa cu gandul ca: ce vine repede, trece repede.

    Cand nu reusesc sa pastrez o distanta ce reprezinta o "zona de confort", ma retrag, fug, poate si datorita lipsei de experiente, ptr ca e posibil ca o buna intentie sa o percep in cu totul alt mod, de exemplu ca pe o agresiune. Am invatat totusi ca si atunci cand folosesc tactul, diplomatia, bunul simt ( element esential ptr mine) , se intampla sa-mi primesc palme. Reactia mea imediata este de dezamagire, uimire si suferinta. As vrea sa mi se raspunda in acelasi mod poate, insa uit ca nu toti oamenii suntem la fel. Iarasi ma consolez singura si ma retrag dupa scutul meu ptr ca realizez ca acea persoana " nu ma vede". Ma retrag, am mai invatat ceva..
    Sa nu fiu dependenta decat de iubire, nu de oameni, situatii, lucruri, obiceiuri etc..



     

    Acest mesaj a fost editat de către Deleted Member: 7 Iun 2012, 09:59
  •  
    • 2106 mesaje
    7 Iun 2012, 10:26
    2 0
    „Uite, ma las sa cad in bratele tale fara sa ma asigur de nimic si daca intamplator vei fi plecat, intre timp, mai mult de un cucui pe suflet nu are ce sa mi se intample, dar si cucuiul imi va aminti ca traiesc, iubesc, visez dincolo de frici sufocante".

    Cu incredere, ma las sa cad in bratele tale, stiu ca vei fi acolo si ma vei prinde, stiu ca nu-mi vei provoca nici o rana, stiu ca nu ma vei pierde, ca nu te voi pierde, ptr ca nu te detin. Te am ptr ca te vreau, ma ai ptr ca ma iubesti. Si chiar daca vei decide sa ramai gol, si chiar daca voi decide sa raman dezvelita, nu am pierdut nimic, nici tu, nici eu. Am castigat. Ptr cat timp a durat, a fost frumos si-am invatat.
    http://youtu.be/vPRMM_xjhEI
  •  
    • 626 mesaje
    7 Iun 2012, 11:06
    1 1
    mikizda said:Cel mai mult ma apuca risul cand pleaca..Ma suna si stiu ca tre sa iau pixu' si hartia si traseaza sarcini de partid.Si io notez si execut.Stau sa ma gandesc daca pentru asta n-as putea sa-i cer neste malai.


    Noteza !!!

    Cumpara paine !
    Spala, my kizda !

    Uitarea e prima facultate a omului.   Albert Camus  

     Doi betivi ies dintr-o carciuma. Dupa vreo 200 m, unul zice:
    - Am uitat sa ma pis.
    - Nu-i nimic, te-nvat eu.
  •  
    • 2838 mesaje
    7 Iun 2012, 12:04
    1 0
    andrada86 said:Am primit un mesaj pe care vreau sa-l impartasesc cu voi.


    „Uite, ma las sa cad in bratele tale fara sa ma asigur de nimic si daca intamplator vei fi plecat, intre timp, mai mult de un cucui pe suflet nu are ce sa mi se intample, dar si cucuiul imi va aminti ca traiesc, iubesc, visez dincolo de frici sufocante".



    Eu una nu m-as putea lasa sa cad asa ca "lesinata"in bratele lui.Nu, nu e vb de neincredere,dar daca El nu e pe faza ,sau nu ma prinde la timp ,stranuta ,intoarce capul etc Nu-i asa ca tot eu raman cu cucuiul?

    Eu sant o fire independenta din toate punctele de vd si nu cred ca-i vorba de slabiciune, ci de caracter.Iar daca caracterul meu, unora li se pare prea "dur" sau de neinteles nu cred ca am nimic de pierdut .Am incredere in MINE,in propriile mele forte,in propria capacitate de a ma adapta situatiilor ,indiferent de ce natura..

    P.s.un" motto" al existentei mele e o fraza dintr-un film istoric :"Cine ma iubeste ,ma urmeaza.....

  •  
    • 12625 mesaje
    7 Iun 2012, 12:16
    1 1
    dincolo de starea asta imensa de visare ...rupta de realitate eu vad viata mai cu picioarele pe pamant
    ne nastem avem nevoie de niste maini sa ne schimbe pampersii , sa ni se dea mancare in gura , etc
    crestem devenim adolescenti avem nevoie de sfaturi , bune - rele depinde ce parte asculti
    ne casatorim , devenim parinti sa nu imi ziceti ca in caz de urgenta NU apelati la nimeni si asteptati sa pice din cer
    inbatranim uite ca avem nevoie de copilu de 7 ani sa ne traverseze strada
    mereu avem nevoie de cineva , de femeia de la care cumparam parfumul , de tipul care ne aproba creditul , de vecinul care ne tine usa sa intram in bloc cand avem 2 sacose , de electrician sa ne monteze instalatia electrica ..etc..etc

    in dragoste recunosc , au fost momente cand depindeam de o anumita persoana (sau mai multe pana la EL) insa viata m-a invatat ca orice invat are si un dezvat.
    Asa ca putem trai si in depedenta de cineva  si in independenta...fiecare dupa cum ii este gena sufleteasca

  •  
    • 2838 mesaje
    7 Iun 2012, 12:46
    1 0
    Carmen,  sper sa nu gresesc ,dar cred ca ori  eu inteleg  in dunga, ori sant prea "dura "de "comprendoniu "
    A avea nevoie de cineva sa-ti rezolve Xproblema,nu inseamna a depinde.E normal ca nu pot sa-mi tin usa cu capul in timp ce am 20 de sacose.E normal sa am nevoie de cel ce-mi deschide contu-n banca...etc.acestea sant necesitati care poate si eu le fac altora.De aici, pana la anularea Eului propriu, doar pt a ma agata de cineva sau a depinde in totalitate     e cale lunga
    Adevarata fraza :o mana o spala pe cealalta si amandoua spala fatza...e normal,e uman.Cat despre daca nu  ar fi EL /Ea eu as fi la pamant ...nu sant deacord....

  •  
    • 12625 mesaje
    7 Iun 2012, 13:29
    0 1
    marylucrys said:Carmen,  sper sa nu gresesc ,dar cred ca ori  eu inteleg  in dunga, ori sant prea "dura "de "comprendoniu "
    A avea nevoie de cineva sa-ti rezolve Xproblema,nu inseamna a depinde.E normal ca nu pot sa-mi tin usa cu capul in timp ce am 20 de sacose.E normal sa am nevoie de cel ce-mi deschide contu-n banca...etc.acestea sant necesitati care poate si eu le fac altora.De aici, pana la anularea Eului propriu, doar pt a ma agata de cineva sau a depinde in totalitate     e cale lunga
    Adevarata fraza :o mana o spala pe cealalta si amandoua spala fatza...e normal,e uman.Cat despre daca nu  ar fi EL /Ea eu as fi la pamant ...nu sant deacord....

     
    Din punctul meu de vedere fiecare intelege cum si ce vrea
    eu sincer nu sunt de acord cu ideea de "visare" . Am auzit la multi ..ce cauti in viata? Pai caut relatia ideala...
    ce inseamna Ideal Pentru tine? Pai ce?sa fie buna la pat  atat? ah nu mai sunt cateva dar daca arata bine trec celelalte
    si atunci un fabulache din asta incepe si zice....ce viseaza el..cum ar fi...
    sincer ce a postat andrada ma cam lasa rece si nici nu inteleg sensul proFund

  •  
    • 9724 mesaje
    7 Iun 2012, 13:46
    2 0
    Textul  pare scris de un nevolnic. Si-mi place cum ii face slabi pe cei independenti si curajosi pe dependentii emotionali. 
    Sunt independenta si ma simt in siguranta. Nu cunosc insingurarea de care vorbeste autorul texului, am prieteni, am avut mereu, chiar daca la un moment dat nu am avut partener, nu m-am simtit singura.
    Inainte de-a ma lasa sa cad, imi pregatesc terenul in asa fel incat sa cad pe moale, pe principiul, "daca vrei ca un lucru sa fie bine facut, fa-l tu! "

     
  •  
    • 8901 mesaje
    7 Iun 2012, 14:37
    1 1
    Ma asteptam ca macar un post (unul!) sa contina ceva de genu' "da, frate! ma simt legat/a de ea/el...ma simt dependent/a de ea/el...nu pot trai fara ea/el".
    Altfel, n-ar avea sens toate discutiile despre "cat de greu imi e fara ea/el..." sau "cum sa fac sa se intoarca la mine"...sau "m-a parasit...ce sa fac?"

    Fie emotional, fie financiar, fie practic, eu cred ca ne simtim, intr-o oarecare masura, legati de cineva. Si - cu cat incercam sa distrugem aceasta legatura - cu atat ea se va inradacina mai tare in noi, ne va chinui, ne va obseda...

    Cam asta era sensul, Carmen. Daca nu te-ai prins, nu-i bai...
  •  
    • 9724 mesaje
    7 Iun 2012, 14:57
    3 1
    andrada86 said:Ma asteptam ca macar un post (unul!) sa contina ceva de genu' "da, frate! ma simt legat/a de ea/el...ma simt dependent/a de ea/el...nu pot trai fara ea/el".
    Altfel, n-ar avea sens toate discutiile despre "cat de greu imi e fara ea/el..." sau "cum sa fac sa se intoarca la mine"...sau "m-a parasit...ce sa fac?"

    Fie emotional, fie financiar, fie practic, eu cred ca ne simtim, intr-o oarecare masura, legati de cineva. Si - cu cat incercam sa distrugem aceasta legatura - cu atat ea se va inradacina mai tare in noi, ne va chinui, ne va obseda...

    Cam asta era sensul, Carmen. Daca nu te-ai prins, nu-i bai...

     
    In cazul asta, publicul target are media de varsta 15-25 ani. Dupa aia incepi sa vezi lucrurile intr-o alta lumina. 
    Da, toti suntem legati intr-un fel sau altul de partener, insa asta nu inseamna dependenta. Si nu cred ca din ce-am scris eu sau celelalte fete, reiese ca dorim sa distrugem legatura aceea.
    Din contra, e frumos ca legatura sa existe, insa eu personal stiu ca daca nu mai exista intr-o zi, nu va fi sfarsitul lumii, cu alte cuvinte pot trai fara el. E frumos cat e, cand nu va mai fi, ura si la gara! Next! 

  •  
    • 8901 mesaje
    7 Iun 2012, 15:11
    0 0
    Ei, nu, Samoa...nu ma refeream strict la pustoaice de 15 ani, care-si inchipuiu ca fara "el" se daramana pamantul.

    Pur si simplu, citind mail-ul, m-am trezit visand, recunoscandu-mi, mie insami, cate puncte comune imi gasesc cu autoarea articolului (care, in paranteza fie spus, este bine scris, in opinia mea). Pe de alta parte, m-am gandit ca si consortul se simte, de multe ori, dependent de mine - si chiar mi-o marturiseste, fara ca orgoliul lui de mascul sa aiba de suferit.

    No, acum...daca voi spuneti ca 'steti independente, 100%, brava la voi! Fara vulnerabilitati, fara echilibru precar, fara sensibilitate extrema...firi puternice, ce mai!
  •  
    • 12625 mesaje
    7 Iun 2012, 15:18
    0 0
    andrada86 said:Ei, nu, Samoa...nu ma refeream strict la pustoaice de 15 ani, care-si inchipuiu ca fara "el" se daramana pamantul.

    Pur si simplu, citind mail-ul, m-am trezit visand, recunoscandu-mi, mie insami, cate puncte comune imi gasesc cu autoarea articolului (care, in paranteza fie spus, este bine scris, in opinia mea). Pe de alta parte, m-am gandit ca si consortul se simte, de multe ori, dependent de mine - si chiar mi-o marturiseste, fara ca orgoliul lui de mascul sa aiba de suferit.

    No, acum...daca voi spuneti ca 'steti independente, 100%, brava la voi! Fara vulnerabilitati, fara echilibru precar, fara sensibilitate extrema...firi puternice, ce mai!


    tu andrado tu ti-ai gasit jumatatea...noi nu asta e
    avem vulnerabilitati o mie stai linistita
    stam si in echilibru
    avem si sensibilitate
    nu suntem roboti ...pe mine , am scris si mai sustin , gandirea asta visatoare ma depaseste
    in realitate nimeni nu e perfect , nici echilibrat , fiecare dintre noi avem o doaga lipsa
    dar ce ti se potriveste tii...la unuii nici de al draq

  •  
    • 2297 mesaje
    7 Iun 2012, 16:09
    5 0
    Mesaj şters de administrator
    Acest mesaj a fost editat de către Deleted Member: 7 Iun 2012, 16:14
  •  
    • 9724 mesaje
    7 Iun 2012, 16:27
    1 0
    andrada86 said:Ei, nu, Samoa...nu ma refeream strict la pustoaice de 15 ani, care-si inchipuiu ca fara "el" se daramana pamantul.

    Pur si simplu, citind mail-ul, m-am trezit visand, recunoscandu-mi, mie insami, cate puncte comune imi gasesc cu autoarea articolului (care, in paranteza fie spus, este bine scris, in opinia mea). Pe de alta parte, m-am gandit ca si consortul se simte, de multe ori, dependent de mine - si chiar mi-o marturiseste, fara ca orgoliul lui de mascul sa aiba de suferit.

    No, acum...daca voi spuneti ca 'steti independente, 100%, brava la voi! Fara vulnerabilitati, fara echilibru precar, fara sensibilitate extrema...firi puternice, ce mai!

    Pai cred ca tu esti romantica, iar eu nu sunt Asta ar fi o explicatie. Toti avem puncte slabe, toti suntem vulnerabili la un moment dat.
    Totusi, ce inseamna sensibilitate extrema? Sa plang cu vorbe, la filme de dragoste? Sa ma tarasc ca râma, un an, dupa ce un Gicu mi-a dat papucii? 
    Daca nu fac de-astea inseamna ca-s defecta? 

  •  
    • 2297 mesaje
    7 Iun 2012, 16:42
    0 0
    Mesaj şters de administrator
  •  
    • 5144 mesaje
    7 Iun 2012, 16:51
    1 0
    e placut sa faci flic-flacuri si sa te arunci sa te prinda amorul. dar toata treaba trebuie sa fie insotita si de o plasa de siguranta. stiti discutia aia despre conturi separate si bani albi pt zile negre...
    o „dependenta” controlata.