Curaj sau nebunie?
-
0 1Ma aflu intr-o situatie ciudata. Sunt singura cu un copil mic. As vrea sa-mi duc copilul la mare, dar nu mai am pe nimeni cu care sa merg. Mama nu poate, iar prietenii ori nu vor, au alte planuri sau merg doar in destinatii mai scumpe, sau nu avem aceeasi perioada de concediu.
Asa ca ma vad in situatia de a merge doar eu cu copilul, pe un drum de cateva ore, autostrada si apoi sa petrecem doar noi 2 cateva zile fara nimeni cunoscut. Nici nu pot sa-mi privez copilul de bucuriile pe care i le poate oferi viata.
Ce spuneti, este o idee buna sau nesabuinta? Voi, daca ati fi in situatia mea, v-ati incumeta la asa ceva? -
De ce nu?
O sa fie mai obositor putin pentru tine,pentru ca un copil mic necesita atentie deosebita si timp,dar sunt sigura ca o sa reusesti sa gasesti un echilibru si sa va simtiti bine impreuna.
Iti doresc oricum un concediu placut!

LE: de ce nu..adica de ce sa nu faci asta
..a nu se intelege ca o consider o nebunie..
Acest mesaj a fost editat de către cornely2929: -
Cum sa fie nebunie asa ceva???
Eu mi-as duce copilul la mare, in situatia ta! Acolo va intalni sigur alti copii!
Depinde si cate ore ai de mers cu masina pana la mare, cat e de mic copilul... cat va rezista in masina... , dar ca idee, nu vad nimic rau sa ma duc doar eu si copilul la mare, daca nu are cine sa ne insoteasca! -
evaa2010 said:Multumesc pt sustinere. Am niste temeri legate de faptul sa ne fure cineva lucrurile cat mergem la apa, sau sa nu ne ratacim pe drum. Copilul are 3 ani si ar fi de mers cam 4 ore, daca totul decurge normal.
Eu mergeam si singura pe plaja de multe ori..Prietenii cu care merg se trezesc mai tarziu si nu au rabdare sa stea la soare atat de mult ca mine.
De obicei imi puneam prosopul sau sezlongul aproape de apa,daca mergi mai de dimineata gasesti loc aproape de mal si atunci poti sa supraveghezi lucrurile foarte usor.
-
evaa2010 said:Multumesc pt sustinere. Am niste temeri legate de faptul sa ne fure cineva lucrurile cat mergem la apa, sau sa nu ne ratacim pe drum. Copilul are 3 ani si ar fi de mers cam 4 ore, daca totul decurge normal.
Atenta langa cine te asezi si rogi respectivii cateva minute sa fie atenti la lucrurile tale...oricum, iti iei doar strictul necesar, nimic de valoare, pe plaja.
-
Off topic: doamne cand eram mai micuta cat mi-as fi dorit sa fiu mai apropiata de mama, sa fiu mai mult cu ea, tot timpul eram cu bunica, sau cu tata cu care nimic nu aveam voie sa fac, ma batea si daca ma murdaream putin. Eu la varsta de 3 ani (mi-au povestit ai mei) am facut primul drum la mare, va da-ti seama ca de la arad la constanta e ceva de mers, tot drumul am plans.
On: E foarte bine, ca esti doar tu cu puiul tau, in afara orasului, mai ales ca aerul sarat ii face foarte bine, si pe mine m-au dus ptr aerul sarat. -
evaa2010 said:Ma aflu intr-o situatie ciudata. Sunt singura cu un copil mic. As vrea sa-mi duc copilul la mare, dar nu mai am pe nimeni cu care sa merg. Mama nu poate, iar prietenii ori nu vor, au alte planuri sau merg doar in destinatii mai scumpe, sau nu avem aceeasi perioada de concediu.
Asa ca ma vad in situatia de a merge doar eu cu copilul, pe un drum de cateva ore, autostrada si apoi sa petrecem doar noi 2 cateva zile fara nimeni cunoscut. Nici nu pot sa-mi privez copilul de bucuriile pe care i le poate oferi viata.
Ce spuneti, este o idee buna sau nesabuinta? Voi, daca ati fi in situatia mea, v-ati incumeta la asa ceva?Nu pot decat sa fiu deacord cu toate parerile de pe acest topic deoarece nu mi se pare deloc o nebunie. Dimpotriva, asa ai parte de o noua experienta si un copil de 3 ani e destul de mare sa suporte o calatorie de 4 ore. Acolo poti intalni persoane cu care sa interactionezi, care te vor ajuta cu cel mic. Nu ar trebui sa-ti faci probleme. Eu am plecat cu fiica mea peste hotarele tarii si calatoria a fost mult mai lunga si mai grea, dar acum, privind in urma zambesc deoarece imi amintesc cu placere acele clipe cand toti vroiau sa-mi ofere ajutorul. In plus sunt lucruri pe care doar cu ea imi place sa le fac, implicit sa merg la mare. Vacanta placuta!
-
Nu stiu din ce motiv esti singura si de ce tatal copilasului nu este cu voi. Nici daca tu ai (sau nu) momentan disponibilitatea sufleteasca sa cunosti pe altcineva. Dar daca esti pregatita pentru alta relatie, mergand doar cu copilasul iti cresc sansele sa cunosti vreun El pe-acolo, sau sa-ti faci prieteni noi. Pentru ca nefiind deja absorbita intr-un anumit grup de prieteni, poate te lipesti de altul. Mai ales ca cei mici isi gasesc usor parteneri de joaca, si asa ajung sa socializeze si parintii intre ei
Daca te decizi sa mergeti pana la urma sper sa va distrati si sa aveti parte de vreme buna
-
Iubita, eu am fost la mare cu doua " diavolite" in masina, una de 2 juma si una de 7 . In alea trei ore in care am condus, faceam scenarii cum le agat in cui cand ajung si cum fug in lume.
Cazarea fu si la dracu in praznic fata de plaja asa ca zilnic faceam 4 km( dus-intors) cu copiii morti de oboseala si foame.
Si pe partea ailalta a slipului, mi-a cusut mama un buzunar in care tineam banii, de nu erai sigur la plaja daca sunt femeie sau barbat, ca mereu era umflat.
Au cunoscut o gramada de copii la mare, a fost foarte misto, au avut si pofta de mancare si au si dormit de se cutremura patul.
Acest mesaj a fost editat de către mikizda: -
evaa2010 said:Ma aflu intr-o situatie ciudata. Sunt singura cu un copil mic. As vrea sa-mi duc copilul la mare, dar nu mai am pe nimeni cu care sa merg. Mama nu poate, iar prietenii ori nu vor, au alte planuri sau merg doar in destinatii mai scumpe, sau nu avem aceeasi perioada de concediu.
Asa ca ma vad in situatia de a merge doar eu cu copilul, pe un drum de cateva ore, autostrada si apoi sa petrecem doar noi 2 cateva zile fara nimeni cunoscut. Nici nu pot sa-mi privez copilul de bucuriile pe care i le poate oferi viata.
Ce spuneti, este o idee buna sau nesabuinta? Voi, daca ati fi in situatia mea, v-ati incumeta la asa ceva?Nu, nu e o nebunie.E o experienta placuta ,important e sa nu te panichezi .Chiar daca copilul e mititel incearca sa fii cat mai relaxata si copilul va simti aceasta stare, ca urmare va fi o calatorie super legera.Eiiii, ce importanta are ca nu cunosti lumea din jur.Las-o incolo de lume ca de-ti" va fi dat" sa cunosti, ocazii vei avea cu sutele..in holul hotelului cu alti parinti,la plaja cu alte mame....etc....ai sa vezi ca nu va vor lipsi nici buna dispozitie si nici placerea de a petrece vacanta in ipostaza de" mama single".Deci parerea mea : ideea ta e buna...... iar momentele vor fi de neuitat