m-a uitat...?
-
0 0Buna ziua, am ajuns in situatia in care nu ma mai pot concentra sa imi construiesc un viitor deoarece simt ca nu mai pot sa lupt sa fie bine...am multe probleme si simt ca ma prabusesc..incepand cu starea proasta de sanatate,am un defect din nastere care ma complexeaza si in general trebuie sa iau tratament zilnic altfel nu pot iesi din casa,apoi facultatea care este f grea si nu ma pot ridica la nivelul colegelor/colegilor...nici macar pe plan sentimental nu imi e bine,tocmai am incheiat o relatie de mai bine de 4 ani care mergea defectuos din cauza unor orgolii,imaturitati,implicarea familiei lui...problema este ca desi ma simt atat de singura si nefericita,in fiecare zi am oameni in preajma si pot sa spun ca am noroc ca ii am pe parintii mei care ma ajuta financiar,lucrul asta ma face sa ma simt multumita....dar...cel mai mult ma apasa despartirea de prietenul meu,care a pus punct intr-un mod inexplicabil,fara motiv,am locuit impreuna si el era genul de persoana care vorbea fff frumos cu mine si imi facea multe promisiuni,dar fapte 0,in afara de asta avea accese de furie,adica ajungea sa ma bata,ne vorbeam foarte urat cand ne certam...el are 26 iar eu 23.este genul de persoana care face numai ce spune mama lui...si acum cand a luat decizia sa ne separam,mama lui a decis mai mult,desi ea inainte ma placea...dintr-o data s-a sfarsit totul.nu inteleg cum de a luat decizia aceasta,dintr-o data asa,fara sa imi dea explicatii,nu mi-a mai raspuns la telefon,a inceput sa imi faca reprosuri fara sa ne fi certat,ca m-am purtat urat cu el mereu,ca nu l-am respectat...si inainte cu 1 zi imi dadea mesaje ca ma iubeste ca sunt viata lui...nu stiu de ce dar niciodata nu am crezut in astfel de cuvinte,...si nu pot avea incredere in barbati care sunt asa mamosi.suntem de 2luni despartiti si nu m-a mai cautat deloc,nu stie nimic de mine..din contra tot eu i am trimis un msj si mi a facut iar reprosuri ca nu l am iubit...si sa nu il mai deranjez! foarte revoltat....... el acum 4 luni a fost plecat in Franta si atunci in perioada aia ne-am inteles f ok....dar nu ne petreceam deloc timpul impreuna oricum,el la munca,eu cu facultatea,nu prea avem amintiri...Insa singurul lucru care m-a facut sa sufar si sa imi para rau,a fost cand a inceput sa imi faca reprosuri ca eu m-am purtat urat,ca nu l-am respectat,ca nu am avut incredere in el,dar el a uitat cand imi vorbea f urat si dadea in mine...eu l-am ambitionat intotdeauna,incepand din ziua in care l-am cunoscut,i-am schimbat modul de gandire,stilul vestimentar..eu i-am spus ce loc de munca sa isi gaseasca...dar probabil influenta mamei lui e mult mai puternica decat a mea.Imi pare rau ca am scris asa,dar ma grabesc...Ce credeti ca este in sufletul lui? a sters 4 ani de relatie intr-o zi? Ce fel de om este?mi-as dori sa primesc si eu cateva pareri..Multumesc!!
-
mark37 said:In totdeauna la o despartire este discutii unul impotriva altuia,stiu ca e dureros,,sa te lase balta,,asa intr-o zii dar nu trebuie tu acuma sa suferii ,trebuie sa te bucurii de prezent,si sa te gindesti ce faci deacuma incolo,decit in cearta si injuraturi si bataie,,dupa cum spui tu,,mai bine singura,,sunt inca baietii buni,care stie sa iubeasca,nu te injosi la sufletul lui sa se intoarca inapoi in viata ta,mai bine nu poate fii,dar mai rau sigur va fii,si o sa regretii intoarcerea lui,daca avea cv pentru tine nu te lasa ,am observat la multa lume,nu stie ce inseamna iubirea adevarata,totul e dupa interes,cine va fii sa fie linga tine ,sa te iubeasca cu adevarat va fii,nu mai trimite sms -uri,ignoral si tu,PA
esti membru pdl?
-
MariaMaria20 said:Buna ziua, am ajuns in situatia in care nu ma mai pot concentra sa imi construiesc un viitor deoarece simt ca nu mai pot sa lupt sa fie bine...am multe probleme si simt ca ma prabusesc..incepand cu starea proasta de sanatate,am un defect din nastere care ma complexeaza si in general trebuie sa iau tratament zilnic altfel nu pot iesi din casa,apoi facultatea care este f grea si nu ma pot ridica la nivelul colegelor/colegilor...nici macar pe plan sentimental nu imi e bine,tocmai am incheiat o relatie de mai bine de 4 ani care mergea defectuos din cauza unor orgolii,imaturitati,implicarea familiei lui...problema este ca desi ma simt atat de singura si nefericita,in fiecare zi am oameni in preajma si pot sa spun ca am noroc ca ii am pe parintii mei care ma ajuta financiar,lucrul asta ma face sa ma simt multumita....dar...cel mai mult ma apasa despartirea de prietenul meu,care a pus punct intr-un mod inexplicabil,fara motiv,am locuit impreuna si el era genul de persoana care vorbea fff frumos cu mine si imi facea multe promisiuni,dar fapte 0,in afara de asta avea accese de furie,adica ajungea sa ma bata,ne vorbeam foarte urat cand ne certam...el are 26 iar eu 23.este genul de persoana care face numai ce spune mama lui...si acum cand a luat decizia sa ne separam,mama lui a decis mai mult,desi ea inainte ma placea...dintr-o data s-a sfarsit totul.nu inteleg cum de a luat decizia aceasta,dintr-o data asa,fara sa imi dea explicatii,nu mi-a mai raspuns la telefon,a inceput sa imi faca reprosuri fara sa ne fi certat,ca m-am purtat urat cu el mereu,ca nu l-am respectat...si inainte cu 1 zi imi dadea mesaje ca ma iubeste ca sunt viata lui...nu stiu de ce dar niciodata nu am crezut in astfel de cuvinte,...si nu pot avea incredere in barbati care sunt asa mamosi.suntem de 2luni despartiti si nu m-a mai cautat deloc,nu stie nimic de mine..din contra tot eu i am trimis un msj si mi a facut iar reprosuri ca nu l am iubit...si sa nu il mai deranjez! foarte revoltat....... el acum 4 luni a fost plecat in Franta si atunci in perioada aia ne-am inteles f ok....dar nu ne petreceam deloc timpul impreuna oricum,el la munca,eu cu facultatea,nu prea avem amintiri...Insa singurul lucru care m-a facut sa sufar si sa imi para rau,a fost cand a inceput sa imi faca reprosuri ca eu m-am purtat urat,ca nu l-am respectat,ca nu am avut incredere in el,dar el a uitat cand imi vorbea f urat si dadea in mine...eu l-am ambitionat intotdeauna,incepand din ziua in care l-am cunoscut,i-am schimbat modul de gandire,stilul vestimentar..eu i-am spus ce loc de munca sa isi gaseasca...dar probabil influenta mamei lui e mult mai puternica decat a mea.Imi pare rau ca am scris asa,dar ma grabesc...Ce credeti ca este in sufletul lui? a sters 4 ani de relatie intr-o zi? Ce fel de om este?mi-as dori sa primesc si eu cateva pareri..Multumesc!!
te batea..este mamos..s-a despartit de tine si tu in continuare suferi?Pentru?
Daca te-a uitat?Normal ca da...Tu de ce nu il uiti?
Ai facultate de facut , ai colegii langa tine..ce te face sa iti doresti un asa om care te baga cu capul in noroi?
In primul rand inceteaza sa il mai cauti , uite-te imprejurul tau ..mai exista si alti oameni.La 23 de ani viata e frumoasa , singura fara greutati , copii dupa cap , rate de platit..un viitor in fata...ce iti trebuie sa te tot intrebi daca te-a uitat sau nu un asemenea om?
Fa un dush rece si multumeste-te ca s-a terminat -
mark37 said:In totdeauna la o despartire este discutii unul impotriva altuia,stiu ca e dureros,,sa te lase balta,,asa intr-o zii dar nu trebuie tu acuma sa suferii ,trebuie sa te bucurii de prezent,si sa te gindesti ce faci deacuma incolo,decit in cearta si injuraturi si bataie,,dupa cum spui tu,,mai bine singura,,sunt inca baietii buni,care stie sa iubeasca,nu te injosi la sufletul lui sa se intoarca inapoi in viata ta,mai bine nu poate fii,dar mai rau sigur va fii,si o sa regretii intoarcerea lui,daca avea cv pentru tine nu te lasa ,am observat la multa lume,nu stie ce inseamna iubirea adevarata,totul e dupa interes,cine va fii sa fie linga tine ,sa te iubeasca cu adevarat va fii,nu mai trimite sms -uri,ignoral si tu,PA
almanahe?care e..interese..pe stil turbo.....lupchii maaaaaiiiii 
-
joplin said:In loc sa spui mersi ca ai scapat de un astfel de specimen, tu stai sa te mai framanti de ce te-a parasit??
Nu mai acceptati, frate jigniri / batai!!! Orice v-ar spune ei, asta nu e dragoste si nici nu e normal comportamentul asta!
Daca stateati impreuna cum de nu ti-a mai raspuns la telefon? Nu erati in aceeasi casa? Cine la cine statea?
In ziua in care mi-a spus ca nu mai vrea sa mai fim impreuna,mi-am luat lucrurile si am plecat,oricum el nu ar mai fi acceptat sa mai stau acolo nici macar o zi.
Stateam intr-un apartament al unui prieten.Am acceptat cu gandul ca poate am fost eu prea nebuna...ca poate ajungea in situatiile alea de crize de nervi ca il enervam eu...as fi vrut sa nu puna el punct acestei relatii,mai ales sub infleunta sfaturilor mamei lui,as fi vrut ca eu sa am puterea sa ii fac lucrul asta si apoi el sa ma caute...sper doar ca intr-o zi o sa se intoarca si sa il fac si eu sa se simta cum m-a facut el pe mine acum....la inceput totul mergea f bine,vorbea f frumos cu mine,numai in "frumoasa mea","iubita mea" ma tinea,de fapt in general asa imi vorbea,dar cand ne certam,parca nu mai era el si ajungea sa dea in mine...nu cred ca o sa mai am incredere in nimeni. . . -
carmen008 said:
mark37 said:In totdeauna la o despartire este discutii unul impotriva altuia,stiu ca e dureros,,sa te lase balta,,asa intr-o zii dar nu trebuie tu acuma sa suferii ,trebuie sa te bucurii de prezent,si sa te gindesti ce faci deacuma incolo,decit in cearta si injuraturi si bataie,,dupa cum spui tu,,mai bine singura,,sunt inca baietii buni,care stie sa iubeasca,nu te injosi la sufletul lui sa se intoarca inapoi in viata ta,mai bine nu poate fii,dar mai rau sigur va fii,si o sa regretii intoarcerea lui,daca avea cv pentru tine nu te lasa ,am observat la multa lume,nu stie ce inseamna iubirea adevarata,totul e dupa interes,cine va fii sa fie linga tine ,sa te iubeasca cu adevarat va fii,nu mai trimite sms -uri,ignoral si tu,PA
almanahe?care e..interese..pe stil turbo.....lupchii maaaaaiiiii 
Eu ii multumesc ca mi-a raspuns,ca mi-a spus parerea lui....pana la urma are dreptate in mare masura cu ce spune...mai departe nu comentez...oricum ii multumesc pt sfat! -
MariaMaria20 said:dar...cel mai mult ma apasa despartirea de prietenul meu,care a pus punct intr-un mod inexplicabil,fara motiv,am locuit impreuna si el era genul de persoana care vorbea fff frumos cu mine si imi facea multe promisiuni,dar fapte 0,in afara de asta avea accese de furie,adica ajungea sa ma bata,ne vorbeam foarte urat cand ne certam...el are 26 iar eu 23.este genul de persoana care face numai ce spune mama lui...
Mi s-a taiat firul de aici..cum poti sa suferi dupa o persoana care dadea in tine?Sau crezi ca maica-sa ii spunea sa te bata?!
Nu va inteleg serios,de ce alegeti sa va distrugeti viata langa cineva care nu va respecta..inghititi bataie la greu si suferiti ca ...hai ca nu vreau sa jignesc..
Acest mesaj a fost editat de către cornely2929: -
cornely2929 said:
MariaMaria20 said:dar...cel mai mult ma apasa despartirea de prietenul meu,care a pus punct intr-un mod inexplicabil,fara motiv,am locuit impreuna si el era genul de persoana care vorbea fff frumos cu mine si imi facea multe promisiuni,dar fapte 0,in afara de asta avea accese de furie,adica ajungea sa ma bata,ne vorbeam foarte urat cand ne certam...el are 26 iar eu 23.este genul de persoana care face numai ce spune mama lui...
Mi s-a taiat firul de aici..cum poti sa suferi dupa o persoana care dadea in tine?Sau crezi ca maica-sa ii spunea sa te bata?!
Nu va inteleg serios,de ce alegeti sa va distrugeti viata langa cineva care nu va respecta..inghititi bataie la greu si suferiti ca ...hai ca nu vreau sa jignesc..
Credeti-ma,NICIODATA nu m-am gandit ca el ar fi genul de persoana care o sa ajunga sa ma loveasca,pt ca la inceput se purta f frumos cu mine...dar dupa 2 ani lucrurile s-au schimbat si mi-a fost greu sa renunt la relatia asta stiind ca ne facuseram planuri impreuna...Simt si eu ca este mai bine asa,dar mi-e teama ca poate eu l-am determinat sa aiba un astfel de comportament...cum mi-a si reprosat.Insa eu stiu ca eu sunt o persoana f calma,ma enervez doar daca cineva nu ma respecta sau ma minte... -
MariaMaria20 said:
Credeti-ma,NICIODATA nu m-am gandit ca el ar fi genul de persoana care o sa ajunga sa ma loveasca,pt ca la inceput se purta f frumos cu mine...dar dupa 2 ani lucrurile s-au schimbat si mi-a fost greu sa renunt la relatia asta stiind ca ne facuseram planuri impreuna...Simt si eu ca este mai bine asa,dar mi-e teama ca poate eu l-am determinat sa aiba un astfel de comportament...cum mi-a si reprosat.Insa eu stiu ca eu sunt o persoana f calma,ma enervez doar daca cineva nu ma respecta sau ma minte...aoleo..e grav daca ii cauti si scuze...orice ai fi facut nu are acest drept sa te loveasca..
Poti sa te enervezi draga mea!Ai de ce!
Baiatul asta nu te respecta si e bine ca s-a intamplat acum decat mai tarziu..Si asa ai pierdut 2 ani,trezeste-te si gandeste-te ca meriti iubire,nu vorbe urate si bataie!
-
carmen008 said:no ofense ..dar unele fete pur si simplu o cauta cu lumanarea
ai sansa sa scapi de un bataus ..insa te dai inamorata de el
cand vrei sa te lecuiesti de el? dupa ce ai ochii vineti si dintii sparti ... maturizeaza-te fato....carmen,macar daca s-ar potoli atunci..cunosc un caz..a bagat-o in spital si tot s-a maritat cu el..n-am mila pentru fetele astea..Si-o fac cu manuta lor!
-
cornely2929 said:
carmen008 said:no ofense ..dar unele fete pur si simplu o cauta cu lumanarea
ai sansa sa scapi de un bataus ..insa te dai inamorata de el
cand vrei sa te lecuiesti de el? dupa ce ai ochii vineti si dintii sparti ... maturizeaza-te fato....carmen,macar daca s-ar potoli atunci..cunosc un caz..a bagat-o in spital si tot s-a maritat cu el..n-am mila pentru fetele astea..Si-o fac cu manuta lor!
atunci sa cumparam o surubelnita se mai umblam la niste suruburi stranse aiurea
-
ellado said:tocmai ma gindeam sa scriu ca unele si-o cauta, parca o cer, o vor cu tot dinadinsul.......dar a zis-o carmen inaintea mea.
si ne mai miram ca sint unele caftite, injosite!
fata draga, ai doar 23 de ani....trebuie sa ai mai multe pretentii de la viata ta!
fetelor,credeti-ma ca asa radeam si eu de alte fete cand auzeam cazuri din astea,nu puteam sa cred ca accepta asa ceva,dar pana nu ajungi in situatia asta nu poti sa stii cum e....nu as mai vrea sa ne impacam dar ma simt calcata in picioare de un om care nu m'a meritat niciodata...involuntar am acceptat. -
MariaMaria20 said:
fetelor,credeti-ma ca asa radeam si eu de alte fete cand auzeam cazuri din astea,nu puteam sa cred ca accepta asa ceva,dar pana nu ajungi in situatia asta nu poti sa stii cum e....nu as mai vrea sa ne impacam dar ma simt calcata in picioare de un om care nu m'a meritat niciodata...involuntar am acceptat.calcata in picioare ai fost cat ai stat cu el. acum deece te plangi cand ati terminat-o?
inteleg ca atunci cand esti in relatie ti-e greu sa te desprinzi, dar acum cand nu mai sunteti impreuna, nu poti merge mai departe?