Psiholog bucuresti
-
0 0Buna,
Imi puteti recomanda un psiholog bun (de preferinta si accesibil)? Tocmai am iesit dintr-o relatie de cativa ani, m-am aruncat cu capul inainte intr-o alta din care am iesit mult prea sifonata dupa numai doua luni.... si as avea nevoie de cateva sfaturi obiective.
Daca imi aduc bine aminte a mai deschis cineva un subiect asemanator, dar din pacate nu imi merge search-ul.... -
Am avut o relatie de vreo 4 ani…. In ultimul an mi-am dat seama ca nu mai merge, ca prietenul meu se simte bine in monotonia instalata si nu vrea sa schimbam nimic, ca planurile de viitor incep sa nu mai semene, ca lipseste romantismul, etc… M-am hotarat ca ar fi mai bine sa inchei relatia (dupa multe certuri si discutii in care am incercat sa-l fac sa-si revina si sa-si dea seama ca ma poate pierde). Si daca tot eram pe sfarsit am acceptat avansurile unui amic, un om pe care credeam ca il stiu, pe care il admiram si in are aveam incredere. Respectivul stia ca inca locuiesc cu fostul prieten dar ca imi caut un apartament si ca ruptura o sa se produca curand. Nu s-a produs atat de repede pentru ca fostul a devenit disperat in momentul in care a vazut ca eu chiar vreau sa plec. Imi dau seama ca am fost slaba si nu am putut sa pun punct si sa plec, am taraganat despartirea in speranta ca o sa fie mai usor pentru el. Dar din momentul in care m-am cuplat cu amicul i-am spus clar fostului ca nu o sa mai fie nici un fel de relatie fizica intre noi pentru ca pur si simplu nu mai pot sa il ating (am evitat sa ii spun ca am pe altcineva). Ei… dupa doua luni afla respectivul amic ca fostul inca ma vrea, ca si mie imi e greu sa rup legatura cu el, si se desparte de mine. Incerc sa ii explic ca nu treci peste 4 ani de pe o zi pe alta, ca inca tin la fostul, dar nu ca la un iubit, ca lucrurile se clarifica incet incet… Mi-a spus ca l-am ranit, ca nu mai are incredere in mine, dar sa il las sa se gandeasca si pe urma vedem noi ce se mai intampla. Dupa o saptamana ies cu un grup de prieteni comuni intr-un club. Apare si el pe la ora 1, reincepem sa vorbim, glumim… plecam la el acasa. Din pacate una din prietenele cu care fusesem in seara aceea m-a sunat sa imi spuna ca a ajuns la spital si ca ma roaga sa ma duc sa o ajut. II explic amicului ce se intampla, pare sa inteleaga de ce trebuie sa plec dupa o ora si ma duc. N-am mai apucat sa ne vedem in weekend pentru ca a venit un prieten de-al lui din strainatate si s-a cazat la el. Luni aflu de la o alta prietena ca amicul meu fusese cu o alta fata in seara care culminase cu “reimpacarea” noastra. Il iau frumos deoparte, il intreb daca e adevarat, imi spune ca da, ca o cunoscuse pe tipa in intervalul ala de o saptamana si ca I s-a parut o persoana ok, ca era suparat din cauza mea si s-a gandit sa incerce cu aia, dar ca intre timp s-a despartit de ea pentru ca oricum o inselase cu mine si nu mai avea rost sa fim impreuna. Imi spune ca e confuz, ca nu stie ce vrea si ca ar trebui sa incercam totusi o despartire adevarata. Am acceptat din nous a ii las timp sa-si clarifice sentimentele. In ultimele 3 saptamani ne-am comportat ca inainte de toata povestea asta doar ca… se vedea clar ca inca tin la el sic a il vreau inapoi, precum se vedea ca si el tine la mine. Totul a culminat weekend-ul asta cu o alta veste soc. Vineri seara am iesit din nou cu prietenii nostri comuni, am flirtat, l-am lasat sa ma imbratiseze, sa ma tina putin de mana, ne-am trimis mesaje dupa intalnire cand fiecare a ajuns la el acasa… Sambata trebuia sa iesim din nou in aceeasi formula, doar ca pe la 7 seara imi trimite mesaj ca el nu mai poate sa vina. Ma enervez, ii spun ca e un neserios si imi raspunde ca daca vroiam sa il vad ar fi trebuit sa ramanem undeva vineri seara si sa vorbim, sau sa il sun sambata pe zi sa iesim la o plimbare. Il las cu pretentiile lui si ii spun ca daca vrea, ne putem vedea doar noi doi duminica. Duminica imi trimite un mesaj in care imi spune ca are o prietena, ca a cunoscut-o de putin timp dar ca e o tipa de treaba si frumoasa, si ca le merge bine impreuna. Ei bine.. in momentul asta am luat foc… Tipul asta nu s-a afisat cu nici o fata in aproape 2 ani de cand il cunosc eu. De la inceput a incercat sa ma cunoasca mai bine, sa ma convinsa sa iesim la cate o cafea, sa ma invete chestii work related… si acum parca e cel mai mare player. Mai am prieteni care trec dintr-o relatie in alta ca si cum si-ar schimba pantofii dar parca nici chiar asa. L-am intrebat daca am nu cumva am imterpretat eu gresit semnalele din ultimele saltapamani si mi-a spus ca nu, ca inca mai are sentimente pentru mine (si chiar se vede chestia asta in atitudine, comportament, felul in care ma priveste), dar ca ii e bine cu noua lui prietena si ca eu ar trebui sa accept si sa trec peste…
Si acum stau si ma intreb….cum naiba se schimba o persoana intr-o luna la 360 de grade, cum de am fost eu atat de fraiera sa ma indragostesc de el si sa vreau o relatie serioasa si de ce ma cramponez sa ii gasesc scuze si sa caut solutii pentru o problema care nu exista din perspectiva lui.
Imi pare rau ca am scris atat de mult dar simteam nevoia sa ma descarc. Pentru cine are rabdare sa citeasca…va rog sa va dati cu parerea….
-
Buna, as vrea sa stiu ce sa-ti spun in aceasta situatie dar sincer nu stiu! . Ceea ce simt sa-ti spun in acest moment este ca da, oamenii se schimba chiar si de la o zi la alta. Cei pe care i-am crezut grozavi pot deveni persoane pe care sa nu le mai recunosti. Am inteles in viata pe care am avut-o si eu pana acum ca vorbele nu inlocuiesc faptele. Ca nu le vor inlocui niciodata. Ca doi oameni pot privi acelasi lucru dar pot vedea ceva diferit. Asa si cu tine in aceasta relatie pe care ai avut-o. Tu ai perceput semnale din partea lui, el poate a jucat teatru, sau, de multe ori trec zile, luni, ani fara sa se intample nimic si deodata o avalansa de intamplari ne invaluie si ne bulverseaza viata. Lui, omului pe care tu il stiai i s-o fi intamplat acest lucru. Cunoscandu-te pe tine, a cunoscut si alta fata si a ales sa ramana cu cea care il face mai fericit. Eu spun ca trebuie sa te resemnezi, sa fii putin mai increzatoare si sa mergi inainte ca si cum nimic nu ar fi fost. Ca sa fim si mai corecti chiar nimic nu a fost.
Un zambet. -
Buna,
Am fost la doamna Comisel Mihaela este foarte blanda, mai nou am auzit ca ofera si consultatii online direct pe Internet pe siteul: http://ro.secondglobe.com/item/cabi...a-comisel/
Te rog sa revii cu detalii cum a fost daca beneficiezi de consultatie online.
Acest mesaj a fost editat de către MariaAlbu11: