Salut !
-
0 0Eu sunt Vera si sunt noua pe forum. Sper sa ma acceptati si pe mine. Am mai citit ce-ati postat, acum va scriu pentru ca am nevoie sa ma confesez .
Sunt casatorita de 4 ani. Perioada inainte de casatorie a fost foarte frumoasa, ne-am inteles bine, aveam tot timpul multe sa ne povestim, ma asculta si parea ca intelege ce-i vorbesc.
Dupa casatorie insa, s-au schimbat multe. Nu am timp sa detaliez si probabil ca nici voi n-aveti rabdare sa cititi un roman intreg. Cert este ca am trecut peste multe probleme, relatia de acum nu e chiar ideala pentru mine. In schimb, el e multumit si fericit. Ce bine !!!!
Ce ma deranjeaza rau si cu ce nu ma voi putea impaca niciodata e ca nu intelege ce-i spun. Si cand zic nu intelege ma refer ca nu-l ajuta capul. Trebuie sa-i explic de multe ori un lucru ca sa-l priceapa. Si cand in sfarsit isi da seama ca am dreptate, refuza sa acccepte din orgoliu. Si ne certam.Nu pot sa concep ca o persoana normala nu intelege lucruri elementare, discutii bazate pe o logica simpla. Si am ajuns la concluzia ca pur si simplu nu poate. Si nu doar ca nu intelege dar combate cu niste aberatii care n-au nici o legatura cu realitatea sau logica. Mai mult, sustine pana in panzele albe cate o aberatie de-ti sta mintea in loc. Ii explic ca greseste ii demonstrez logic, nu intelege si pana in final se dovedeste ca din nou am avut dreptate. Nu ma pot baza pe el cu niste decizii corecte si juste, iese prost. Si-am obosit sa ma lupt. M-am inchis in mine, nu-i mai povestesc nimic, nu-l mai intreb nimic, doar ca sa fie liniste in casa.
Deci comunicarea s-a dus naibii. Ajungem ca doi straini, iar eu ma simt foarte singura.
Stiu ca nu ma puteti ajuta, dar aveam nevoie sa povestesc sa ma descarc, prietenelor, colegelor nu pot sa le spun ca barbatul meu e cam......redus.... -
Incearca sa-i vorbesti pe intelesul lui: coboara nivelul conversatiei pana ajunge sa inteleaga(chiar daca ii vorbesti ca unui scolar din clasele primare).Ce nu inteleg, este cum de nu ai vazut ca e sub nivelul tau intelectual,inainte de casatorie.Daca te simti singura ,gaseste-ti o prietena de acelasi nivel,cu care sa discuti.Sau fa un copil....
-
Doryela said: Incearca sa-i vorbesti pe intelesul lui: coboara nivelul conversatiei pIana ajunge sa inteleaga(chiar daca ii vorbesti ca unui scolar din clasele primare).Ce nu inteleg, este cum de nu ai vazut ca e sub nivelul tau intelectual,inainte de casatorie.Daca te simti singura ,gaseste-ti o prietena de acelasi nivel,cu care sa discuti.Sau fa un copil....
Inca mai exista oameni (femei) care cred ca un copil e solutia ideala? Copilul ala se face cand totul merge bine intre parteneri, nu ca sa "nu se mai simta singura". Unde mai pui ca n-as face un copil cu un barbat destul de redus mintal - dupa cum spune initiatoarea topicului ca e sotul ei. Doamne fereste!
Nu stiu ce sfat sa iti dau, insa eu n-as putea sa stau cu un barbat cu care sa fiu nevoita sa vorbesc prin semne ca sa-nteleaga.
-
vera28 said:
Am stiut de la inceput ca nu e un geniu. Dar cand vorbeam cu el, ii povesteam ceva, nu ma intrerupea, nu ma contrazicea, lasa impresia ca asculta si pricepe.
Acum m-am izolat si de familie si prieteni. Mi-e jena sa ies cu el intr-un anturaj sa nu scoata vreo tampenie. Si sufar tare.vera, ai dreptul sa divortezi mama... cine te tine legata?
ok, ai fost oarba, n-ai vazut prostia din ochii lui, ti-a placut sa fi ascultata si neintrerupta, acuma e najpa, lasa-l in durerea lui ca toti facem greseli dar incercam sa le mai si indreptam...
crezi ca-i ridici tu acum nivelul IQ-ului? -
Nu inteleg unde gresesc ca nu se posteaza ce scriu.
Stiti ce e culmea ? Ca la servici a fost promovat in urma doi ani intr-o functie destul de im portanta in firma lui. Si pare ca se descurca bine, ca e apreciat. Dupa promovarea aia, dialogul dintre noi a devenit mai dificil, ca i se urcase la cap. Si cum prostu daca nu-i fudul se zice ca nu-i prost destul, adio comunicare normala !
Ma doare sa scriu toate astea, ma doar rau, e barbatul meu, si , asa cum e il iubesc pentru ca are si partile lui bune.
Dar, pur si simplu, am impresia ca langa el ma tampesc incet. Nu mai stiu sa port o discutie, nici nu stiu cum sa explic. Ma indobitocesc. -
vera28 said:
Nu inteleg unde gresesc ca nu se posteaza ce scriu.
Stiti ce e culmea ? Ca la servici a fost promovat in urma doi ani intr-o functie destul de im portanta in firma lui. Si pare ca se descurca bine, ca e apreciat. Dupa promovarea aia, dialogul dintre noi a devenit mai dificil, ca i se urcase la cap. Si cum prostu daca nu-i fudul se zice ca nu-i prost destul, adio comunicare normala !
Ma doare sa scriu toate astea, ma doar rau, e barbatul meu, si , asa cum e il iubesc pentru ca are si partile lui bune.
Dar, pur si simplu, am impresia ca langa el ma tampesc incet. Nu mai stiu sa port o discutie, nici nu stiu cum sa explic. Ma indobitocesc.
nu poti sa postezi pt ca site-ul are o problema si nu merge postarea rapida, doar cu citat
vera cred ca astepti de la noi niste solutii inexistente, alea existente nu te coafeaza
imi pare rau -
nu poti sa postezi pt ca site-ul are o problema si nu merge postarea rapida, doar cu citat
vera cred ca astepti de la noi niste solutii inexistente, alea existente nu te coafeaza
imi pare rau 
Am citit ce-ati scris si ma intereseaza opiniile voastre.
Dar tin la el si parca nu pot sa divortez. Ce motive as invoca ? Ca....ce ?? Lumea divorteaza pentru violente, infidelitati, eu ?
Si da, este posesiv si gelos, sunt cu 8 ani mai tanara, arat bine si nu cred ca as putea sa imi complic relatia iesind cu prietenele.

-
joplin said:Eu zic ca el intelege f bine ce-i spui, dar orgoliul (prostesc) nu-l lasa sa-ti dea dreptate.
Cunosc destule cazuri de astfel de barbati, dispusi sa persiste intr-o greseala la nesfarsit decat sa faca asa cum zici tu.
Nu am nici eu nici un sfat, doar ca nu e cazul sa faci un copil crezand ca asta o sa-l schimbe.Stiu ca nu se pot da sfaturi, vroiam doar sa vorbesc cu cineva pentru ca sunt suparata si ma simt singura.
A fost o vreme cand credeam si eu ca nu accepta ce-i spun, doar din orgoliu. Mi-am schimbat pararea intre timp.
-
Vera, logica ta nu este echivalenta cu a altcuiva. poate ce iti pare tie logic, altuia nu i se pare. suntem diferiti: femei - barbati. daca te astepti ca sa gandeasca ca si tine, ceri prea mult.
Altfel, ma intreb cum nu ai vazut ca nu-l "duce capul" inainte de casatorie. e greu sa ascunzi asa ceva. poate alte defecte, alte chestii.
-
vera28 said:

Am citit ce-ati scris si ma intereseaza opiniile voastre.
Dar tin la el si parca nu pot sa divortez. Ce motive as invoca ? Ca....ce ?? Lumea divorteaza pentru violente, infidelitati, eu ?
Si da, este posesiv si gelos, sunt cu 8 ani mai tanara, arat bine si nu cred ca as putea sa imi complic relatia iesind cu prietenele.

cum adica nu iti poti complica relatia iesind cu prietenele?
-
vera28 said:
Nu inteleg unde gresesc ca nu se posteaza ce scriu.
Stiti ce e culmea ? Ca la servici a fost promovat in urma doi ani intr-o functie destul de im portanta in firma lui. Si pare ca se descurca bine, ca e apreciat. Dupa promovarea aia, dialogul dintre noi a devenit mai dificil, ca i se urcase la cap. Si cum prostu daca nu-i fudul se zice ca nu-i prost destul, adio comunicare normala !
Ma doare sa scriu toate astea, ma doar rau, e barbatul meu, si , asa cum e il iubesc pentru ca are si partile lui bune.
Dar, pur si simplu, am impresia ca langa el ma tampesc incet. Nu mai stiu sa port o discutie, nici nu stiu cum sa explic. Ma indobitocesc.Draga mea, eu cred ca tu iti subestimezi sotul.
Problemele de viata nu sunt ca cele de matematica, pana si acelea au cel putin o solutie. Poate ca logica ta nu este aceeasi cu logica lui. Este normal ca barbatul si femeia sa vada lucrurile diferit. De obicei noi privim problemele in mod subiectiv, ei fiind mult mai obiectivi. Mai exista si posibilitatea ca omul sa nu fie chiar interesat de subiect, da o solutie aiurea, asa ca sa scape de "gura ta", iar apoi incearca sa gaseasca explicatii puerile ca sa nu crezi tu ca nu l-a interesat subiectul. De obicei barbatii nu se pot concentra pe mai multe chestii in acelasi timp. Asta este demonstrata stiintific, nu o zic eu. Daca creierul lui este ocupat cu altceva, nu se poate concentra si pe problema ta. Asta nu-i face prosti, ci doar diferiti. au un alt mod de abordare a problemelor, una cate una. Poate de aceea le si rezolva mai usor
Ai rabdare cu el, daca inca il mai iubesti, daca nu...divorteaza. -
me_eva said:Vera, logica ta nu este echivalenta cu a altcuiva. poate ce iti pare tie logic, altuia nu i se pare. suntem diferiti: femei - barbati. daca te astepti ca sa gandeasca ca si tine, ceri prea mult.
Altfel, ma intreb cum nu ai vazut ca nu-l "duce capul" inainte de casatorie. e greu sa ascunzi asa ceva. poate alte defecte, alte chestii.Vorbim limbi diferite, asta e cert. Doar ca se dovedeste in final ca eu am avut dreptate.
Si ce e mai enervant, ca in orice lucru marunt care i-l povestesc, ca e vorba de servici, de diverse intamplari zilnice, nu ma lasa sa termin, ma intrerupe si ma combate: n-ai facut bine, n-ai zis bine, nu trebuia, de ce ai procedat asa.... Si daca ar avea dreptate, as tacea malc, as inghiti si as invata ceva din asta..... Dar ma combate cu aberatii gen : eu stiu mai bine, tu habar n-ai....etc. incat am impresia ca in el vorbeste frustrarea de a avea o nevasta pe care o recunoaste mai desteapta.
Si pe bune, l-as lasa in boii lui sa zica ce vrea......Dar ! Intuitia imi spune ca incearca la nivel subliminal sa ma....anihileze....ca personalitate. Sa ma domine.
Asta n-as putea sa inghit.
-
Draga mea, eu cred ca tu iti subestimezi sotul.
Problemele de viata nu sunt ca cele de matematica, pana si acelea au cel putin o solutie. Poate ca logica ta nu este aceeasi cu logica lui. Este normal ca barbatul si femeia sa vada lucrurile diferit. De obicei noi privim problemele in mod subiectiv, ei fiind mult mai obiectivi. Mai exista si posibilitatea ca omul sa nu fie chiar interesat de subiect, da o solutie aiurea, asa ca sa scape de "gura ta", iar apoi incearca sa gaseasca explicatii puerile ca sa nu crezi tu ca nu l-a interesat subiectul. De obicei barbatii nu se pot concentra pe mai multe chestii in acelasi timp. Asta este demonstrata stiintific, nu o zic eu. Daca creierul lui este ocupat cu altceva, nu se poate concentra si pe problema ta. Asta nu-i face prosti, ci doar diferiti. au un alt mod de abordare a problemelor, una cate una. Poate de aceea le si rezolva mai usor
Ai rabdare cu el, daca inca il mai iubesti, daca nu...divorteaza.Of ce fericita as fi sa ai dreptate. Sa fie doar absent si orgolios.
Si nu, nu vreau sa divortez, il iubesc, ma iubeste, am realizat multe impreuna in anii astia putini.
-
vera28 said:
me_eva said:Vera, logica ta nu este echivalenta cu a altcuiva. poate ce iti pare tie logic, altuia nu i se pare. suntem diferiti: femei - barbati. daca te astepti ca sa gandeasca ca si tine, ceri prea mult.
Altfel, ma intreb cum nu ai vazut ca nu-l "duce capul" inainte de casatorie. e greu sa ascunzi asa ceva. poate alte defecte, alte chestii.Vorbim limbi diferite, asta e cert. Doar ca se dovedeste in final ca eu am avut dreptate.
Si ce e mai enervant, ca in orice lucru marunt care i-l povestesc, ca e vorba de servici, de diverse intamplari zilnice, nu ma lasa sa termin, ma intrerupe si ma combate: n-ai facut bine, n-ai zis bine, nu trebuia, de ce ai procedat asa.... Si daca ar avea dreptate, as tacea malc, as inghiti si as invata ceva din asta..... Dar ma combate cu aberatii gen : eu stiu mai bine, tu habar n-ai....etc. incat am impresia ca in el vorbeste frustrarea de a avea o nevasta pe care o recunoaste mai desteapta.
Si pe bune, l-as lasa in boii lui sa zica ce vrea......Dar ! Intuitia imi spune ca incearca la nivel subliminal sa ma....anihileze....ca personalitate. Sa ma domine.
Asta n-as putea sa inghit.
Dar ce e mai intre voi? Competitie? In primul rand, cand iti expui problema, ai impresia ca ai gasit si solutia. De aceea crezi ca intotdeauna ai dreptate. Poate are si el dreptatea lui.
-
vera28 said:
me_eva said:Vera, logica ta nu este echivalenta cu a altcuiva. poate ce iti pare tie logic, altuia nu i se pare. suntem diferiti: femei - barbati. daca te astepti ca sa gandeasca ca si tine, ceri prea mult.
Altfel, ma intreb cum nu ai vazut ca nu-l "duce capul" inainte de casatorie. e greu sa ascunzi asa ceva. poate alte defecte, alte chestii.Vorbim limbi diferite, asta e cert. Doar ca se dovedeste in final ca eu am avut dreptate.
Si ce e mai enervant, ca in orice lucru marunt care i-l povestesc, ca e vorba de servici, de diverse intamplari zilnice, nu ma lasa sa termin, ma intrerupe si ma combate: n-ai facut bine, n-ai zis bine, nu trebuia, de ce ai procedat asa.... Si daca ar avea dreptate, as tacea malc, as inghiti si as invata ceva din asta..... Dar ma combate cu aberatii gen : eu stiu mai bine, tu habar n-ai....etc. incat am impresia ca in el vorbeste frustrarea de a avea o nevasta pe care o recunoaste mai desteapta.
Si pe bune, l-as lasa in boii lui sa zica ce vrea......Dar ! Intuitia imi spune ca incearca la nivel subliminal sa ma....anihileze....ca personalitate. Sa ma domine.
Asta n-as putea sa inghit.
Ok, te contrazice sau te corecteaza cand e vorba de povestile tale despre serviciu. Poate, conform logicii lui (diferite) ai actionat gresit. E ca un fel de conversatie despre democratie intre un liberal si un comunist, fiecare crede opusul despre orice afirmatie.
Incearca sa inveti sa fii toleranta, asculti ce iti zice el, admiti ca gandeste diferit, dar iti pastrezi propria parere (individualitate). Fara sa incerci sa il covingi. E ca si cum i-ai refuza dreptul sa aiba o parere personala ( oricat de aiurea ti-ar parea ce crede el).
De asemenea, incearca sa nu ii mai povestesti ce faci la serviciu. Construieste discutii cu el pornind de la ce faceti impreuna. Fa diferenta intre viata la serviciu si viata in cuplu.
Din experienta proprie, e plicticos cand iti povesteste partenerul despre job. Despre asta vorbesti cu prietenele.
Cat despre nivelul subliminal si dorinta lui de a te domunia. Intraba-l direct. Cel mai usor mod de a elucida un mister este sa pui problema cu voce tare. Nu o sa iti raspunda direct, dar ai sa vezi din reactiile lui.