Am nevoie de un sfat!
-
0 0
Am avut un prieten timp de aproape 3 ani.Suntem despartiti de aproape 2 sapt.De 1 an jumate stam impreuna,intr-un alt oras,unde ne vedem de studii.Diferenta de varsta dintre noi 2 este de 5 ani(20-25).In primele 6 luni,nu am tratat relatia cu foarte mare seriozitate(aveam 17 ani) si l-am mintit...minteam sa-l fac gelos sau sa nu-l supar,ascundeam lucruri de el),iar un alt lucru urat pe care l-am facut este ca m-am pupat pe gura cu un fost prieten,cu care ma rugase sa nu ma mai intalnesc....iar pe seama acestei minciuni,au deviat altele...deoarece credeam,ca proasta,ca daca o sa ii zic adevarul o sa ma lase,si nu vroiam.Asa si-a pierdut el increderea in mine.Am suferit foarte mult pe seama greselilor pe care le-am facut ,nu l-am mai mintit,nu am mai facut nimic ce l-ar fi putut rani,am renuntat la foarte multe persoane ,ii ziceam de fiecare data ce fac ,desi nu prea mai ieseam fara el,doar la scoala.El cum nu avea incredere in mine,de multe ori credea ca il mint si nu de putine ori mi-a aruncat cuvinte grele sau a vrut sa ma paraseasca.Am tras de el de fiecare data,pt ca il iubesc si voiam sa fie bine pana la urma.Din orice motiv ne certam,se ajungea in final tot la problema increderii.
Vara trecuta,drept razbunare....s-a dus de 2 ori la masaj erotic(nu a fost doar un masaj simplu),fara sa stiu si de ambele dati la aceeasi tipa.O avea pe facebook,si de fiecare data cand intrebam cine e imi zicea ca o colega de master.Acum o luna,mi-a zis tot adevarul...ca a fost ,ca nu i-a parut rau...ca s-a simtit bine etc.Cu greu, am hotarat sa trec peste,asigurandu-ma ca acum se simte achitat,ca ma iubeste si ca nu ar mai face asta niciodata.Am fost foarte fericita cand am auzit aceste lucruri....am zis ca in sfarsit o sa fie numai bine.Nu mai trebuia sa il anunt tot ce faceam si in sfarsit chiar incerca pe bune sa aibe incredere in mine.Incepeam practicrelatia de la 0.
Doar ca certurile nu au incetat...pe motive de genul:tot nu poate avea incredere in mine, sunt egoista,ca i se pare ca nu il ascult,ca nu am timp de el(sunt la o facultate foarte solicitanta si serioasa,dar acum si-a gasit si el un job f solicitant)etc.Si supararile de dupa certuri se intindeau pe zile...ceea ce a dus la indepartarea noastra,iar in final la despartire.
E foarte greu...stam in aceeasi casa,il vad in fiecare zi,imi doresc sa fie al meu...iar el nu schiteaza nici un gest,nici macar un zambet.Ieri seara am iesit la ziua unei colege,si i-am dat un mesaj ,intr-un moment de tristete maxima,in care i-am scris ca mi-e f dor de el si dc nu ma mai iubeste.Cand am ajuns acasa,m-am pus lnga el in pat,dar m-a respins in somn!Si dimineata l-am mai intrebat odata si mi-a zis sa merg la mine in camera.Oare as putea face cumva sa fie bine?
Sper ca nu v-am plictisit,dar trebuia sa ma descarc,si chiar am nevoie de cateva ganduri si vorbe.Il iubesc mult,imi pare rau ca am gresit la inceput,imi doresc sa fiu cu el...si mi-ar placea sa fie cum e cand era bine,in momentele frumoase.Eu v-am povestit numai despre lucrurile urate.Credeti ca se poate sa ne impacam si sa fie bine?
-
stii povestea despre cuiele batute in usa?... exact asa e si cu relatiile care trec prin diverse evenimente - urmele raman.
adica, tinand cont si de varsta ta si de ceea ce se intampla in relatia voastra, poate ca ar fi mai sanatos pt tine sa-ti cauti un alt drum. invata ceva din greselile facute si fa tot posibilul sa nu le mai repeti. niciun barbat nu merita sa te injosesti in fata lui. -
eu nu cred k o impacare si.ar mai avea rostul...dak te iubea cu adevarat facea tot posibilul k relatia sa mearga si probabil k te ierta...mai ales dupa kt de mult ai incercat sa ii obtii iertarea...cred k ar fi cazul sa te gandesti si la tine...k doar nu o sa stai sa te injosesti in fata lui la nesfarsit...oricat de mult ai iubi pe cineva....dragoste cu sila nu se poate...sper sa treci repede peste acest moment si sa iti gasesti adevarata fericire...
-
allexia89 said:
eu nu cred k o impacare si.ar mai avea rostul...dak te iubea cu adevarat facea tot posibilul k relatia sa mearga si probabil k te ierta...mai ales dupa kt de mult ai incercat sa ii obtii iertarea...cred k ar fi cazul sa te gandesti si la tine...k doar nu o sa stai sa te injosesti in fata lui la nesfarsit...oricat de mult ai iubi pe cineva....dragoste cu sila nu se poate...sper sa treci repede peste acest moment si sa iti gasesti adevarata fericire...
