Pastele, o sarbatoare complexa

Trecerea aceasta presupune incheierea unui nou legamant de credinta cu Dumnezeu (Noul Testament transmis prin apostoli si urmasii lor inlocuieste din acest moment Vechiul Testament), ceea ce inseamna nastere spirituala prin apa si duh (la botez) si re-nastere periodica prin impartasirea simbolica cu trupul si sangele lui Iisus cel rastignit.

Si data Pastelui pentru ortodocsi, catolici, protestanti si evrei se calculeaza diferit. Datele sunt insa legate intre ele din punct de vedere al semnificatiei.


Pentru evrei, perioada Pastelui se calculeaza astfel incat sa coincida cu momentul fugii evreilor din Egipt, la prima luna plina a primaverii, in timp ce pentru crestini se pleaca de la data echinoxului de primavara (21 martie) pentru a restabili timpul patimirii si Invierii Mantuitorului corespunzator referintelor evanghelice (conform carora rastignirea Domnului a avut loc intr-o vineri, inaintea sarbatoririi Pastelui ebraic, care urma sa fie a doua zi, sambata).

Dupa regulile stabilite de primul Conciliu ecumenic de la Niceea, in anul 325 d.H., Pastele crestin nu are data fixa, ci se calculeaza in functie de fazele lunii.


La ortodocsi, Pastele se socoteste astfel: prima zi de Pasti (sunt trei) cade in prima duminica de dupa prima luna plina de dupa echinoxul de primavara.

Intre timp, au intervenit diferente considerabile intre data Pastelui ortodox si cea a Pastelui catolic si protestant, diferente determinate de cele doua calendare dupa care se calculeaza aceasta (calendarul iulian, respectiv calendarul gregorian).

Cert este ca Pastele crestin se sarbatoreste intotdeauna duminica si nu coincide niciodata cu Pastele ebraic, care in general il precede (si ca data, si ca semnificatie).
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod