Copilasul tau este tinut sub control?


Cum ai putea sa procedezi?


Cand copilasul are o criza de furie in public, ai vrea sa te ascunzi in gaura de sarpe. Cum un prichindel care se manifesta astfel e, de obicei, destul de greu de potolit, este de preferat sa incerci sa previi o astfel de situatie.

Tocmai de aceea, trebuie sa ai asteptari realiste de la el si sa nu-i pretinzi mai mult decat stii ca este in stare. De multe ori, aceste izbucniri de furie apar in situatia in care copilul isi da seama ca nu mai poate face fata si ca i se pretinde ceva ce este peste puterile lui.

Pentru ca tot vorbeam despre exemplul cu supermarketul, sa incercam sa ne imaginam cum ar reactiona un copil istovit si plictisit peste poate de plimbarea prin rafturile unui magazin imens, mai ales atunci cand nu-l intereseaza obiectele achizitionate de parinti.


Astfel, ai doua variante la dispozitie. Fie renunti la cumparaturi cand il vezi ca incepe sa dea semne de nervozitate, fie te inarmezi cu una dintre jucariile lui preferate, care sa-i tina de urat. Dar chiar si asa, tot nu ar trebui sa-i testezi limitele. De exemplu, tine cont de faptul ca micutilor le place teribil sa-si exercite ei insisi controlul, lucru pe care il poti specula propunandu-i sa-si aleaga o jucarie din magazin. Bineinteles ca ar trebui sa faci asta inainte sa se infurie; dupa aceea, metoda nu ar mai da nici un rezultat, iar copilul va ajunge la concluzia ca tocmai a gasit o modalitate excelenta de a primi o jucarie noua ori de cate ori i se nazare.

Dar daca scandalul a inceput deja? Cel mai bine ar fi sa nu reactionezi, desi putini parinti se pot stapani atunci cand il vad pe cel mic tipand si agitandu-se.
Dar tipetele nu reprezinta propriu-zis o forma de comunicare si, de aceea, nu ar trebui sa ai vreo reactie.

Ai putea sa-i spui, pe un ton calm: "Vad ca esti nervos. Nu e in regula; anunta-ma cand ai terminat". Si apoi te indepartezi. Ce va face prichindelul? In primul moment, va fi socat si tipetele lui vor creste in intensitate, pe masura ce te indepartezi. Dar, dupa aceea, vazand ca ramane singur, va intra in panica si va veni dupa tine, continuand, probabil, sa se smiorcaie, dar in mod evident s-a dat batut.

Bineinteles, cateodata poti fi atat de nervoasa, incat ultimul lucru la care-ti mai sta mintea este cum sa reactionezi corect. Cu toate acestea, nu trebuie sa cedezi numai pentru a evita un posibil conflict.
Copilul iti va prinde slabiciunea si o va specula. In aceeasi nota, se impune sa fii consecventa in aplicarea regulilor si consecintele nerespectarii acestora. Cand copilul este furios, nu tipa si tu la el, dar schimba-ti modulatiile vocii, vorbind pe un ton coborat - ceea ce s-ar putea caracteriza drept "periculos de calm". Fii sigura ca micutul va detecta amenintarea ascunsa...

Daca incearca sa te faca sa te simti ca un fel de monstru, nu trebuie sa te lasi impresionata. Stii foarte bine ca tu faci tot ceea ce iti sta in puteri pentru a-i oferi suportul material si afectiv de care are nevoie. Daca te vede agitata din cauza aceasta, copilul va sti ca are un as important in maneca.

Deloc in ultimul rand, comunica eficient cu partenerul tau.
Astfel, veti evita situatia in care micutul incearca sa va manipuleze pe amandoi. De exemplu, ii cere tatalui permisiunea sa faca un lucru la care tu deja ai spus "Nu".

Toate aceste posibile situatii nu trebuie sa te sperie. Majoritatea copiilor trec si prin astfel de etape. De diplomatia si tactul parintior depinde ca aceasta faza, de altminteri nu prea placuta, sa fie depasita cat mai repede si fara urmari.
 

Comentarii (5)

POSTEAZA COMENTARIU
Afiseaza:Cele mai recente|Cronologic

  • dora pe 26 Mai 2008, 14:43
    de la inceput

    eu am 3 copii: de 9 ani, de 7 si de 1,6 ani. de mici mi-am impus punctul de vedere, in sensul ca, daca am zis nu, ramane nu pana la capat. cand fac istericale nu i-am bagat niciodata in seama. cel mic a inceput si el, dar nu i le inghit. iar cu tipatul in magazin, daca are 3 ani intr-un fel esti perceput de ceilalti, toti ii spun copilului ca nu e frumos, iar daca copilul are 7 ani, atunci toti se uita la tine ca n-ai stiut sa-l educi. ca doar nu mergi prima oara cu el intr-un magazin. eu le-am zis de cand erau mici ca daca mergem, nu le cumpar nimic. si ii santajam ca, daca tipa, data viitoare cand va trebui sa le iau ceva, atunci nu le mai iau nimic si ca nu primescnimic nici de data asta, dar nici data viitoare. parerea mea e ca un copil nu trebuie sa-ti conduca viata, ci trebuie sa o traiasca pe a lui alaturi de a ta, cel putin pana la mahorat.

    0
    0

  • mihaela pe 25 Mai 2008, 14:29
    pedepse

    dragele mele, si eu am trecut si trec prin situatii asemanatoare si am descoperit ca pedeapsa sau santajul functioneaza. Fetita mea de 4 ani nu vrea sa manance sau in general sa coopereze, si atunci ii spun transat ca daca nu va binevoi sa faca acel lucru, nu va iesi afara sa se joace cu prietenele ei, nu ii cumpar cutare lucru, nu are acces la TV sau nu vorbesc cu ea, o ignor total. Ma tin de cuvant daca pe moment nu aproba, dar cu imediata ocazie ii aduc aminte de situatia asemanatoare si isi schimba singura atitudinea. Incercati si voi, functioneaza :)

    0
    0

  • mihaela pe 25 Mai 2008, 14:00
    copilul meu cu virsta de 8 ani

    este incapatinat si cind il rog ceva uita sau nu este atent la cei spun,cind e vorba de teme ,ii aduc eu aminte ca nu si lea facut,tip la el mai tot timpul si tot ca el face. ce am de facut sa nu mai fie asa delasator?

    0
    0

  • eni pe 3 Mai 2008, 11:26
    pt.elema

    incearca prin vecini,pe la prieteni, la bunici...tot timpul e mai buna mancarea in alta parte...Eu duceam o farfurie de mancare la Vecina si copilul o manca cu pofta...merita o incercare Bafta!

    0
    0

  • elema pe 28 Apr 2008, 11:57
    cum sa fac copilu sa manance

    copilul meu in varsta de 5 ani nu vrea sa manance mancare gatita doar foarte rar spune ca nui place cum sa fac nici nu vrea sa guste va multumesc

    0
    0

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod