Drame mondene în Bucureştiul interbelic

Viaţă mondenă din Bucureştiul anilor ’30 era din când în când zguduită de veritabile “cutremure” ce ţineau prima pagină a ziarelor, pe toată desfăşurarea lor, de exemplu, un proces era mediatizat zilnic, cu relatări din sălile tribunalului, cu ilustraţie bogată şi sugestivă, iar ziua verdictului era aşteptată cu un imens suspans! Procesele puteau dura un an şi mai bine, iar noutăţi apăreau zilnic

Inclusiv dramele sociale erau redate în amănunt. La fel şi veritabilele catastrofe, cum a fost acel accident teribil din Cotroceni, când la o mare manifestaţie oficială , s-a prăbuşit o tribună plină de spectatori.

Presa era prezentă peste tot, redactorii relatau tot şi fotograful Iosif Berman îşi făcea meseria, chit că era lângă Rege, sau în căutarea de senzaţional ieftin.

Foto 1

Foto 2

În 1936, scandalul de moravuri cu o crimă şi un proces răsunător a fost unul din subiectele care a pasionat pe toată lumea.

Pe scurt povestea sună cam aşa: în ziua de Crăciun a anului 1935, fosta Miss România din urmă cu câţiva ani, e găsită moartă, cauza: otrăvire cu cianură. Principalul suspect, amantul său, mult mai în vârstă, inginerul Ciuley, cel care de la începutul anchetei a pledat nevinovat, dar tatăl victimei care nu era altcineva decât Gheorghe Cristescu , primul secretar al partidului comunist a încercat să profite de acest eveniment tragic şi să obţină sume imense de la faimosul inculpat.

Ancheta a stabilit că frumoasa Tita mai avea un amant, mult mai tânăr ca Ciuley,  (normal!), dar şi acesta pleda nevinovat, practic era foarte greu de găsit criminalul. Chiar dacă cercul se strângea în jurul arhitectului, acesta este găsit nevinovat, fapt care a provocat o imensă nemulţumire mai ales printre doamnele acelor ani. Până la urmă, peste vreo 10 ani, este descoperit adevăratul vinovat, era servitoarea, ea şi-a mărturisit crima. Pusese cianură în prăjituri, că să-i închidă pentru totdeauna gura frumoasei Tita Cristescu, pentru că această o bănuia de furtul unor bijuterii!

Alte scandaluri din acei ani şi pe care presa se grăbea să le relateze cât mai fidel erau şi un elogiu la adresa oamenilor legii care aveau mult de lucru, “ nu mai prididesc judecătorii”, afaceri tenebroase, crime în care erau vizaţi demnitari, excrocherii ale înalţilor funcţionari, toate erau subiecte citite pe nerăsuflate, foto 3.

Un eveniment cu adevărat tragic a fost deasemenea surprins într-un amplu reportaj ocazionat de Serbările Străjeriei, foto 4, o manifestare în care era glorificat Suveranul Carol al II-lea.