situaţie

Cum să te porți într-o situație stânjenitoare conform științei

Atunci când te afli într-o situație stânjenitoare, probabil că îți dorești să fii altcineva. Dar noile cercetări afirmă că aceasta nu este doar o reacție instinctuală, ci este și o strategie bună pentru a face față acestor momente. Iată de ce!

Ce ar trebui să faci într-o situație stânjenitoare potrivit specialiștilor


Un nou studiu publicat în revista Motivation and Emotion spune că atunci când îți imaginezi că ești un observator al gafei, mai degrabă decât un participant, suferința îți poate fi redusă la minimum. Este vorba despre a te detașa de o situație stânjenitoare și de a-ți da seama că observatorii nu te vor judeca aspru. Secretul este să te privești ca pe un observator cu adevărat anonim, nu din perspectiva unei alte persoane.
Preluarea profilului unui observator terț este mai puternică, deoarece oferă mai multă distanță față de situație.

Jena poate avea consecințe mai grave decât doar un scurt moment de disconfort, așa că este esențială găsirea unor noi strategii de combatere. Imaginează-ți că vrei să soliciți o ipotecă, dar nu știi cum funcționează procesul și ești prea jenat să întrebi. Acest lucru va duce la decizii incorecte. La testele medicale, oamenii se simt uneori prea jenați să dezvăluie anumite tipuri de informații, iar acest lucru poate pune în pericol viața sau poate duce la alegerea tratamentelor greșite.
Având în vedere posibilele consecințe negative, este important să descoperim modalități de ameliorare a jenei. Iar distanțarea de un moment jenant ar putea fi calea în prezent.

Într-un experiment inclus în studiu, 107 studenți au fost informați că oamenii de știință caută voluntari pentru a discuta modul în care medicii ar putea îmbunătăți comunicarea cu privire la problemele sensibile de sănătate, cum ar fi infecțiile cu transmitere sexuală. Participanții au participat apoi la unul din cele două sondaje.
Prima versiune îi întreba cât de probabil ar fi să participe la studiu și cum s-ar simți, apoi despre modul în care se așteptau ca oamenii de știință să îi analizeze. Cea de-a doua versiune a pus aceleași întrebări în ordine inversă, obligând respondenții să ia în calcul procesele gândirii cercetătorilor înainte de ale lor. Persoanele cele mai predispuse la jenă au avut mai multe șanse de a spune că vor să participe în urma celui de-al doilea sondaj, sugerând că încadrarea situației prin ochii unui observator face o diferență semnificativă.

Tu la ce mecanism natural de apărare apelezi atunci când simți că ești într-o situație stânjenitoare?
iulia-mirica
 

Posteaza comentariu

Greu de citit? Regenerare cod