Iubesc un alcoolic....Ce ma fac?
-
0 0Dragele mele Eve,
Sunt intr-o situatie disperata:am intalnit dragostea adevarata, barbatul care stie sa iubeasca , sa daruiasca, sa faca mancare, sa ajute,sa dea totul...Mi-a spus ca nu traieste decat prin mine...El este singurul care a reusit sa ma faca fericita!Eu sunt divortata si el la fel...Suntem liberi pt. a avea o relatie...M-a cerut de sotie si am acceptat.(la nivel verbal doar)PROBLEMA e ca apoi mi-am dat seama ca este ALCOOLIC.Cred ca asa este...A avut perioade de abstinenta de 6-7 zile, dupa care o lua de la capat.Am stat 2 luni cu el zi si noapte si am reusit sa ne cunoastem...desi suntem din localitati diferite.Si-a luat tot concediul ca sa poata sta cu mine...Vrea sa se lase, stie ca are nevoie de ajutor, la fiecare masa isi lua singur pastile de contralcool, dar nu prea si-au facut efectul.Si el este disperat, mi-a spus ca nu are destula vointa.A citit f. multe despre alcoolici, stie in ce faza a alcoolismului este ( la inceput) si a zis ca are nevoie sa-i fiu alaturi altfel nu mai are pt. cine sa o faca.Acum este la el acasa si ii mai dau telefon in diferite momente ale zilei ca sa vad daca e baut sau nu... Mi-a promis ca va intra in Asociatia Alcoolicilor Anonimi.Nu stiu ce sa fac...Imi dau seama ca o viata alaturi de un alcoolic nu exista pt. mine, dar in acelasi timp vreau sa-l ajut, nu pot sa-l parasesc.Am trait cateva experiente dureroase alaturi de el, in sensul ca s-a imbatat, mi-a vorbit urat si chiar a fost putin agresiv cu mine( a nu se intelege ca m-a batut, doar s-a repezit)...Stiu ca e cumplit, isi pierde mintile si cand i-am povestit a inceput sa planga si sa-mi spuna ca nu poate crede ca se poarta asa de urat cu femeia pe care o iubeste.M-a implorat sa-l ajut si sa-i fiu alaturi.Nu pot sa cred ca sunt atat de ghinionista! Daca nu ar fi aceasta problema ( care este f. serioasa)as crede ca el este perechea mea.Ne potrivim de minune si ...nu stiu ce sa va mai spun...Am nevoie de parerile, de sfaturile voastre.E vreo speranta sa-si revina la normal? -
Multumesc Andrin!Sunt constienta de situatia in care ma aflu si realista.Incurajarile imi prind bine pt. ca imi dau speranta ca-l voi putea ajuta pe prietenul meu, si , cum ai spus, nu ma va mustra constiinta ca nu l-am ajutat.Uneori e bine sa mai credem si in minuni. Eu inca mai sper...Cred ca dragostea fata de cineva (si ma refer la dragostea lui pt. mine)este o reala motivatie pentru a face un lucru (sacrificiu).Astept sa se intample !!!Iti doresc numai bine!
-
buna corinne
am citit mesajul tau si sincer iti vorbesc ca fiicei mele..acum esti in stare sa faci orice sacrificiu sa ii fi alaturi ca sa poata reusii sa renunte la alcool ..iti spun din experianta daca acum la inceput a ajuns in stadiul de agresivitate cu tine mai tirziu va ajunge sa fie violent ,sa iti vorbeasca urit si si vei suferii mult ..pe linga tine vor suferii si mama ta si cei dragi din jurul tau..esti tanara si gindeste-te la viitot daca intradevar asta iti doresti sa ai un sot alcoolic..sa ajungi sa ai si copii si sa sufere alaturi de tine ..crede-ma meriti ceva mai bun ..orice lucru il va deprima isi va gasi placerea in alcool
crezind ca va uita si te sfatuiesc sa gindesti bine si crede-ma ca cel ce va fi al tau va venii cind nici nu te astepti ..si daca nu vrei sa suferi pe viitor renunta la el ,crede-ma ca iti doresc tot binele din lume..si mie la varsta ta cind altii imi dadeau sfaturi,credeam ca totul va fi asa cum eu imi propun si cum im idoresc si n ua fost sa fie asa si am suferit ..pe linga mine au suferit si cei doi copii
deci sper sa te gindesti la ceea ce te poate astepta..te pupic -
Faptul ca isi recunoaste problema ca sta de vorba cu tine despre acest lucru si nu fuge sau nu incearca sa ocoleasca subiectul, faptul ca se documenteaza, ca vrea sa intrein AAA si alte astfel de lucuri sunt dovezi incontestabile ale iubirii lui fata de tine! Si eu ca si tine cred ca iubirea lui poate fi o motivatie destul de puternica pentru a trece de acest impas. Dupa cate inteleg ai alaturi de tine un barbat foarte bun care pana acum ar avea decat aceasta singura problema. Evident sfatul meu este acelasi..fi alaturi de el, sprijina-l si incearca sa il motivezi. Totusi fiecare are o limita, toti avem rabdare pana la un anumit punct....daca vezi ca nu si nu atunci dai un ultimatum pe un ton mai serios si daca nici atunci nu se schimba este mai bine sa il parasesti. pentru ca daca nu, te atasezi prea mult de el si o sa iti fie prea greu sa te desparti de el. E o problema grava intr-adevar...dar se poate rezolva..nu merita sa arunci sansa pentru un lucru ca asta...e o problema cu care se confrunta multi nu numai el...se poate trece peste...cazuri care sa te "linisteasca" sunt destule. Ajuta-l, sprijina-l, sustine-l...pentru cat timp asta numai tu stii...nu poate sa iti spuna nimeni. Totusi asculta sfatul meu(si implicit al multora)....daca vreodata te loveste, sau daca reuseste sa stea departe de alcool pentru o vreme indelungata (chiar si de un an) si dupa aia il "prinzi cu sticla" (a avut o scapare)...paraseste-l! Te cred si il cred cand spune ca nu a vrut sa te loveasca...dar un om cand e baut e alt om si daca te-a lovit odata o sa o faca si alta data si nu trebuie sa suporti asa ceva. Daca vrei sa suporti e treaba ta, tu suporti consecintele...s-ar putea sa merite s-ar putea sa nu. Si termenul scapare nu exista...chiar si dupa un an daca a baut o sa reinceapa sau o sa aiba si alte scapari si atunci nu se merita. Eu totusi vreau sa cred ca daca el te iubeste asha cum zici tu o sa aiba destula vointa sa se lase. Eu sper din toata inima sa reuseasca si sa ai parte de un barbat cuminte langa tine si sa fi fericita.
-
Parerea mea este ca trebuie internat intr-un spital unde sa faca la modul serios un tratament de dezalcololizare.
Altfel nu reuseste; cu toate acestea, am auzit de cazuri in care tratamentul a actionat o perioada de timp dupa care omul respectiv a cazut iarasi in patima alcoolului. Sincer, renunta, nu merita. Gandeste-te ca este un viciu si de asta nu scapi. E dur ce iti spun, dar asta este. Am avut o uruda, medic, a afcut tratament de dezlcolizare si dupa un timp s-a apucat din nou, in final a murit. -
Corinne,dragostea trece orice obstacol!Spui ca este o dragoste impartasita reciproc,si deci tu trebuie sa-i fii alaturi. Este f. greu sa stii,caci fazele alcolismului pot fi dure si cu cel in cauza si cu cei de langa el.Este un lucru bun ca este f. constient de situatia lui, dar trebuie sa mai fie si constiincios,sa urmeze un tratament,nu dupa ureche ci unul supravegheat.Daca este la faza de inceput nu necesita o internare,dar sa nu avanseze ca v-a fi si mai complicat.Ambitia este totul. Stimuleaza-i ambitia cum stii tu mai bine,dar ocoleste reprosurile si alte cele.Fii in permanenta langa el, la propriu cat se poate si la figurat.Citeste si tu cat mai multe despre asta ca sa stii cum sa-l ajuti cat mai eficient, nu-i de ajuns sa o faca doar el.Cititi impreuna, faceti totul impreuna. V-a simtii ca esti aproape de sufletul lui.Astept vesti de la tine!
-
Bey, eu nu m-as baga in asa ceva. Asta se va agata de tine cu disperare (deja zici ca e dependent de tine) si pe urma, indiferent de rezultatul tratamentului, tot nashpa o sa fie pentru tine: daca se lasa, te va privi doar ca pe un camarad care i-a fost alaturi la greu - iar daca nu se lasa... nici nu e nevoie sa-ti mai explic cum iti va fi.
O buna prietena de-a mea a trecut printr-o situatie de-asta... s-a chinuit cu amaratul ala luni de zile, dar degeaba. Cand n-a mai rezistat, l-a parasit, insa alte cateva luni de zile a stat cu frica in san, pentru ca ala se imbata, o urmarea si ii facea niste scene ingrozitoare in cele mai nepotrivite locuri si situatii. -
Daca vrei sa-ti ratezi viata sau ani buni din viata ta,atunci incearca.Eu mi-am pierdut ani buni incercand sa ajut un alcoolic.Am incercat totul, de la medici la bioenergie si tot nimic.Stia ca e alcoolic, tot timpul spunea ca lupta sa se lase, incepea tot felul de tratamente dar nimic.Ajunsese sa bea pe ascuns si chiar sa nege ca are o problema.Dupa ani de chin singura solutie a fost divortul.De altfel baiat bun, gospodar, chiar ma iubea(in nebunia lui)Dar crede-ma, decat cu un alcoolic mai bine fara.