Ideea de casnicie
-
0 0
Buna seara dragii mei....va scriu fiindca simt ca m-am pierdut undeva pe drum...si ..parca nu ma pot aduna inapoi...
Am 23 de ani si sunt intr-o relatie de 7 ani de zile...am copilarit practic impreuna...ne-am maturizat impreuna. Am fost mereu sceptica in privinta casatoriei iar relatia esuata a parintilor mei nu m-a ajutat sa privesc aceasta ideea deloc pozitiv. Da suna foarte atipic..parinti divortati, copii cu probleme emotionale..bla bla...
Am avut discutii privind casatoria, anual, si parca de fiecare data concluzia era alta. Poate era si normal dat fiind faptul ca in fiecare an eram putin mai copti. De 2 ani incoace, timp in care am si locuit impreuna(inca locuim) suntem deacord intr-o privinta...casatoria...NU!! Problema e ca incep sa ma abat de la "plan". Incep sa imi doresc sa am parte de acea zi, atat de mult "mediatizata" , cu rochie alba, buchet de flori, sala de nunta, prieteni, rude...tot pachetul. De cand am inceput sa imi doresc acest lucru am mai avut discutii foarte subtile de genul...iti dai seama,,,7 ani de zile,,,pfff!!...:):)...scumpul meu..ne paste nunta....
Reactiile au fost aceleasi...ca si acum cativa ani....reactiile ce le aveam amandoi de fapt..doar ca de data asta doar el...oricum am pus problema in gluma,,,am vrut sa vad reactii doar. Ideea e ca el ar prefera sa avem un copil (chiiarrrr nu sunt pregatita) decat sa ne casatorim. Fapt ce ma face sa ma gandesc la ideea ca isi doreste o viata alaturi de
mine...dar nu cu actul acela...
Ca sa fie treaba treaba...am inceput sa imi pun intrebari..ok ...eu vreau sa ma casatoresc..dar oare chiar vreau cu el?...da il iubesc...daar, oareee,,,o sa rezistam casatoriti?..oareee...el e acela?( desi in 7 ani de zile am trecut prin muulte si nimic nu m-a facut sa plec de langa el).
Stau si ma gandesc daca ar trebuii sa merg la un psiholog...fiindca nu imi place sa am intrebari fara raspunsuri si sa traiesc momente incerte...fara sa am un plan bine conturat. Sunt o persoana foarte calculata...nu imi plac surprizele si nici sa las spatii goale si nesigure in viata mea de zii cu zii. Imi place linistea si siguranta si nu vreeau trairi furtunoase! Vreau LINISTE! Faptul ca eu acum ma "abat de la plan" ma face sa ma simt foarte nelinistita..
Ok...aici e povestea,,,,,ceea ce vreau sa stiu eu de la voi este urmatorul lucru...daca el...isi mentine pozitita ce o aveam inainte amandoi( de a nu ne casatori)..eu ce fac?...il las? raman?...Ce FAC?
-
Daria, caZnicia mea a fost o "galeata de rahat cu un deget de miere, deasupra".
Cuvintele din ghilimele nu-mi apartin, nu mai stiu cine le-a spus dar s-au potrivit manusa.
Prin prisma experientei mele iti dau raspunsul la intrebarea ta. Daca iti este bine, daca te intelegi cu omul, gaseste altceva pentru "next lever". Nu ramane incremenita in ideea de casatorie.
Casatoria are frumusetea ei dar n-o poti impune nimanui daca nu simte la fel ca tine. Practic, tu acum te situezi cu cativa pasi inaintea lui si daca pastrezi ritmul asta risti sa apara o prapastie intre voi. Sa-l tragi si pe el dupa tine, nu stiu in ce masura ai sa reusesti. Tot ce poti face este sa-ti modelezi pasul dupa al lui si, daca esti convinsa ca omul asta merita, sa te inarmezi cu rabdare.
Acest mesaj a fost editat de către Maya01: -
aveti toate dreptate...dar atunci de ce cand vreau sa pornesc discutia..deschid gura..dar nu iese nimic!! Ma simt si cumva "tradatoare"...adica...ne-am inteles ceva...si acum...m-am gasit eu sa schimb regulile...adevarul este ca ma simt
"nevasta" si el se simte "sot"...oare din comoditate si pentru ca ii este mai bine asa sa nu doresca sa se insoare?! Vorba aia..da e bine asa..de ce sa schimb ceva...nu stiu...pe cuvantul meu de stiu! si cand ma gandesc ca, in cercul meu de prieteni..eu sunt "mamica" la care toti vin sa ceara sfaturi de relatie..Mna..acuma nu stiu eu ... -
Daca tu te simti "sotia lui" iar el "sotul tau" nu vad de ce un act ar schimba ceva... Poate cu timpul isi va dori si el sa se insoare, sa te vada pe tine mireasa, dar pana atunci prefera ca lucrurile sa ramana asa... Daca va iubiti si va simtiti voi bine si va intelegeti nu un act poate schimba ceva...
-
Cunosc un cuplu in care ea isi dorea sa se casatoreasca, el nu. Asta acum 10 ani. In urma cu 3 ani...ea i-a dat lui ultimatum in legatura cu casatoria...el nicio treaba...s-a mentinut baiatul pe pozitie. Peste 6 luni s-au impacat...si ea a trantit si un copil dupa asta, ca sa fie "masa bogata". El in continuare nu doreste sa se insoare. Alt cuplu...ea isi mananca 8 ani cu individul...ala cica nu crede in casnicie...se despart...si ce sa vezi...la juma de an dupa ea, ala se cupleaza cu alta si se insoara imediat cu ea ( adica in 6 luni) si fac si un copil impreuna imediat ( de fapt nu o dorea pe cea cu care a stat 8 ani...am tras noi concluzia....
. Deci.....depinde ce vrei tu si cat doresti sa risti.....Eu una sunt de parerea ca "boala lunga inseamna moarte sigura"...nu in toate cazurile...insa in majoritatea...cam da!
Acest mesaj a fost editat de către camelia24: -
Pe de-o partea, postand pe eva, risti sa fii luata la rost ca ce-ti trebuie maritis daca ti-e bine in relatie, ca actul nu schimba nimic. Tu nu trebuie sa te justifici nimanui pentru ce-ti doresti tu si nici sa explici care e diferenta - e asteptarea ta de la relatia asta si punct.
La faza cu sucitul de la intelegerea initiala ca vezi doamne ati zis voi ca nu vreti sa va casatoriti - iarasi imi da cu virgula. Ok, poate acum 1 an nu voiai asta, dar acum iti doresti. Oamenii au dreptul sa isi schimbe dorintele, iar maturizarea inseamna in mare parte o transformare a asteptarilor pe care le ai de la altii si de la tine. La tine, odata cu maturizarea, a venit si dorinta sa te mariti.
Nimeni nu iti poate invalida dorinta asta si nimeni n-are dreptul sa-ti pretinda s-o inhibi pentru ca alta data ti-ai dorit altceva. In copilarie ne doream papusi, asta inseamna ca nu e rezonabil sa ne dorim masini cand crestem mari, fiindca deja ne-am expus dorinta de papusi? Aiurea.
Pe de alta parte, insa, ai 23 de ani si de 7 ani esti cu baiatu'asta. Adica de pe la 16 ani. De unde deduc ca n-ai prea avut alte experiente cu barbati (nu numai sexuale, dar de relatie), drept urmare e riscant sa te arunci. Eu personal sunt pro experimentat fiindca daca nu ai vazut cum e sa fii cu altcineva nu poti sa compari, deci nu poti sa evaluezi deloc corect daca intr-adevar asta e fericirea suprema, fiindca ai o singura experienta la activ.
Eu te-as sfatui sa nu te grabesti sa te mariti atat de devreme cu singurul barbat cu care ai trait si nu fiindca n-ai tu dreptul sa-ti doresti asta sau fiindca ti-e teama sa nu iti scoata ochii ca te sucesti de la intelegere, ci fiindca in early twenties femeile au o viziune foarte romantica asupra vietii si abia dupa vreo 27 - 28 de ani incolo incepi sa intelegi ce vrei tu de fapt de la viata si asteptarile de la omul cu care ai fi dispusa sa iti imparti viata capata forme mult diferite fata de cele de pe la 22-23 de ani. -
dap de la 16 ani sunt cu el...ideea e ca nu a fost prima experienta...am fost..sa spun asa un copil problema....am mai avut o relatie de 1 an cu un tip pe atunci de 26 de ani...si o vara pliiiinaaa de ...tot felu...relatia mea cu el exista din dorinta mea de a ma linisti....dandu-mi seama ca la varsta aceea nu e normal ce fac....deci experiente..sunt...la mentalitatea de 14-15-16 ani....
Intr-o alta ordine de idei..sa fac un update situatiei...am avut "the talk"! M-a scos in oras..dupa mult timp...cina, plimbare, tot tacamul. M-a facut sa cred ca ma cere..pana a zis..ok mergem catre casa?...Frustrata fiind...ajunsa acasa am deschis subiectu..uite...am crezut ca...ma ceri..avand in vedere ca a fost o seara planificata de tine..mai speciala ......Eu vreau sa ma marit...nu neaparat acum...dar in viitorul apropiat..\
RASPUNS: Tu erai cu gura mare ca inainte de a te casatorii vrei sa fii tu cineva ..fara a te baza pe un barbat sa iti dea statut..vrei sa ai banii tai si doar ai tai, in cazul unei despartiri sa nu ramai cu buza umflata..chiar tu spuneai..vreau sa devenim cineva separat, ca mai apoi sa putem fi cineva impreuna.!
Ei si eu asta vreau...vreau sa imi fac nunta cu banii jos, din banii mei nu ai parintilor...ai rabdare, fa-ti facutele...ca o sa vina o data si o data si ziua asta...deocamdata nu!
Acest mesaj a fost editat de către grozadaria: